PIAŢA MUNCII

15.1. Teste grilă

1. Cererea de muncă:
a) este egală cu nevoia de muncă existentă în economie;
b) exprimă nevoia de muncă salariată formată, la un moment dat, într-o economie;
c) se ilustrează prin numărul locurilor de muncă solicitate de şomeri;
d) este dată de cererile exprimate, într-o anumită perioadă de către cei care doresc să se angajeze
pe piaţa muncii.

2. Care dintre enumerările de mai jos caracterizează cererea de muncă:

a) nevoia de muncă rezultată din necesitatea desfăşurării tuturor activităţilor dintr-o ţară ;
b) totalul nevoii de muncă necesar desfăşurării activităţilor de către populaţia activă;
c) munca ce trebuie depusă în toate locurile de muncă, indiferent de natura lor, însă în condiţii
salariale;
d) muncile depuse de militarii în termen.

3. Care dintre particularităţile enumerate mai jos sunt specifice cererii de muncă:
a) pe termen scurt, cererea de muncă este fluctuantă datorită caracterului fluctuant al activităţilor
desfăşurate;
b) pe termen scurt cererea de muncă este practic invariabilă;
c) pe termen lung cererea de muncă depinde de mărimea şi dinamica populaţiei dintr-o ţară;
d) cererea de muncă depinde de migraţia internaţională a forţei de muncă.

4. Cererea de muncă nu este omogenă pentru că:

a) este în funcţie de oferta de muncă;
b) are o anumită structură pe profesiuni şi meserii;
c) depinde de starea sănătăţii şi de psihologie;
d) la formarea forţei de muncă intervin şi aspiraţiile şi idealurile unei generaţii.

5. Cererea de muncă satisfăcută este reprezentată de:

a) populaţia activă;
b) populaţia aptă de muncă;
c) populaţia ocupată;
d) diferenţa dintre populaţia activă şi populaţia ocupată.

6. Cererea de muncă în raport cu nevoia de muncă:

a) este mai mică;
b) sunt egale;
c) este mai mare;
d) nu au nici o legătură.

7. Elasticitatea cererii de muncă este influenţată de:

a) cererea de monedă;
b) tradiţiile şi obiceiurile religioase ale oamenilor;
c) ponderea muncii în costurile totale ale producţiei;
d) rata participării la activităţile sociale.

8. O condiţie a cererii de muncă este:

a) numărul mediu de ore lucrate anual;
b) gradul de substituire a muncii cu un alt factor de producţie;
c) structura pe sexe şi vârste a populaţiei;
d) numărul populaţiei.

1
9. Cererea de muncă derivă din:
a) nevoia de bunuri care se pot obţine prin muncă salariată;
b) nevoia de a munci a persoanelor adulte;
c) cerinţa şomerilor de a se încadra în muncă;
d) nevoia de a munci a tinerilor absolvenţi ai unei forme de calificare.

10. Care din următoarele modalităţi de a defini oferta pe piaţa muncii este corectă:
a) locurile de muncă pe care diferiţi agenţi economici le oferă;
b) munca pe care se oferă să o presteze orice persoană neocupată;
c) munca pe care este dispus să o presteze, contra salariu, orice şomer;
d) munca pe care oricine se oferă să o presteze contra unei remuneraţii.

11. Care dintre următoarele forme posibile de exprimare a ofertei pe piaţa muncii o consideraţi
corectă:
a) numărul populaţiei apte de muncă, indiferent că lucrează sau este în căutarea unui loc de
muncă, în condiţii salariale;
b) numărul celor care au depus cereri de încadrare ca salariaţi la diferiţi agenţi economici;
c) numărul populaţiei apte de muncă şi în vârstă de muncă;
d) numărul populaţiei apte de muncă şi aflată în căutarea unui loc de muncă salariat.

12. Care din componentele disponibilului de muncă enumerate mai jos se constituie în ofertă de
muncă?
a) populaţia în vârstă de muncă şi aptă de muncă;
b) populaţia în vârstă de muncă şi care poate desfăşura activităţi în condiţii nesalariale;
c) studenţii şi militarii în termen;
d) cei care nu doresc să se angajeze deoarece au alte resurse pentru existenţă;

13. Dimensiunea ofertei de muncă este:

a) identică cu cea a populaţiei apte de muncă (populaţia activă disponibilă);
b) egală cu cea a populaţiei ocupate;
c) mai mare decât aceea a populaţiei ocupate (efectiv active);
d) mai mică decât mărimea populaţiei apte de muncă.
14. Care dintre următoarele enumerări constituie particularităţi ale ofertei de muncă:
a) oferta de muncă are un caracter relativ rigid;
b) oferta de muncă se formează în exclusivitate pe principiile economiei de piaţă;
c) oferta de muncă depinde de nivelul dezvoltării economico-sociale a unei ţări;
d) oferta de muncă se formează în exclusivitate pe baza legilor demografice.

15. Reprezintă condiţie a ofertei de muncă:

a) rata participării la activitatea economică;
b) aşteptările întreprinzătorilor;
c) preţul bunurilor rezultate din utilizarea factorului muncă;
d) nivelul calitativ al muncii.

16. Oferta de muncă nu se caracterizează prin:

a) se formează în timp îndelungat;
b) are mobilitate redusă;
c) este omogenă;
d) este perisabilă

17. Care dintre următoarele trăsături caracterizează oferta de muncă:

a) este omogenă;
b) este perisabilă;
c) este determinată exclusiv de dinamica populaţiei;
d) este formată în exclusivitate pe baza acţiunii legilor demografice.

2
18. Reprezintă factor care influenţează oferta de muncă:
a) numărul populaţiei;
b) ritmul de creştere economică;
c) preţul bunurilor care rezultă din utilizarea factorului muncă;
d) nivelul calitativ al muncii.

19. Nu reprezintă caracteristică a ofertei de muncă:

a) oferta de muncă este perisabilă;
b) oferta de muncă are un caracter rigid;
c) oferta de muncă se formează în decursul unui timp îndelungat;
d) oferta de muncă este omogenă.

20. Posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă, pentru că:

a) nu acceptă nici o schimbare a locului de muncă;
b) sunt comozi;
c) sunt împotriva navetismului;
d) trebuie să părăsească mediul economico-social în care sunt integraţi.

21. Care dintre următoarele trăsături reprezintă caracteristică a ofertei de muncă:

a) se formează în exclusivitate pe baza acţiunii legilor demografice;
b) mărimea şi dinamica sa sunt rezultatul emigraţiei străine;
c) în decursul timpului oferta este constantă;
d) este rezultatul deosebirii de interese dintre cei ce vor să se angajeze şi cei care caută factorul
muncă necesar activităţii lor.

22. În comparaţie cu populaţia aptă de muncă, oferta de muncă este:

a) mai mare; b) egală;
c) mai mică; d) nu există elemente suficiente pentru un răspuns.

23. Nu sunt factori prin care, la nivelul firmei, cererea şi oferta de muncă se adaptează, pe termen
scurt, în sensul creşterii sau scăderii:
a) diminuarea programului de muncă;
b) orele suplimentare;
c) munca permanentă, neîntreruptă;
d) concedierile.

24. Formarea într-un timp îndelungat reprezintă o caracteristică:

a) doar a cererii de muncă;
b) doar a ofertei de muncă;
c) pieţei muncii;
d) numai a cererii de muncă pentru tineri.

25. În cazul primei faze a pieţei muncii, care se manifestă pe ansamblul unei economii:
a) se delimitează oferta pornind de la programul de muncă al firmei;
b) are loc întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali;
c) se formează condiţiile generale de angajare a salariaţilor;
d) se dimensionează precis cererea ca volum şi ca structură.

26. De ce oferta de muncă se formează, în general, în decursul unui timp îndelungat:

a) pentru că doar în timp îndelungat, cererea şi oferta de muncă se vor egaliza;
b) pentru că, pe termen lung, cererea de muncă este practic invariabilă;
c) pentru că e nevoie de o perioadă relativ îndelungată ca fiecare generaţie să crească şi să se
instruiască, atingând vârsta de încadrare;
d) pentru că în timp, oamenii nu mai au resurse de existenţă şi abia atuznci îşi manifestă nevoia
de a lucra.

3
27. A doua treaptă sau fază a pieţei muncii constă în:
a) formarea condiţiilor generale de angajare a salariaţilor;
b) conturarea principiilor ce acţionează la stabilirea salariilor;
c) conturarea unei anumite tendinţe de stabilire a salariilor la nivel înalt sau scăzut;
d) întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali.

28. Din confruntarea cererii cu oferta de muncă, la nivelul firmei, se determină:

a) mărimea salariului real;
b) condiţiile generale de angajare a salariaţilor;
c) mărimea şi dinamica salariului nominal;
d) principiile generale pentru stabilirea salariilor.

29. Scăderea ratei dobânzii are implicaţii asupra ocupării factorului muncă prin:
a) creşterea volumului de investiţii şi a cererii de muncă;
b) scăderea volumului de investiţii şi creşterea cererii de muncă;
c) scăderea cererii de muncă şi creşterea şomajului;
d) scăderea cererii de muncă şi scăderea şomajului.

30. Când salariul practicat pe piaţa muncii este inferior nivelului său de echilibru, în mod normal:
a) oferta de muncă creşte;
b) oferta de muncă scade;
c) oferta de muncă rămâne neschimbată;
d) cererea şi oferta de muncă se egalizează la cel mai mare volum de tranzacţii.

31. Atunci când salariul practicat pe piaţa muncii este superior nivelului său de echilibru, în mod
normal:
a) oferta de muncă creşte mai repede decât cererea;
b) oferta de muncă este deficitară în raport cu cererea de muncă;
c) oferta şi cererea de muncă se egalizează la cel mai mare volum de tranzacţii;
d) există un surplus de ofertă de muncă.

32. O reducere a cererii de muncă conduce la ……………... salariului şi ……………. nivelului

ocupării.
a) creşterea/ creşterea;
b) creşterea/ reducerea;
c) reducerea/ reducerea;
d) reducerea/ creşterea.

33. Amplificarea excedentului ofertei de muncă faţă de cererea de muncă este influenţată de:
a) creşterea productivităţii muncii;
b) creşterea numărului locurilor de muncă;
c) reducerea gradului de ocupare;
d) caracterul extensiv al economiei.

34. Orice mod de a depune o muncă salariată fără contract de angajare reprezintă:
a) economie naturală;
b) economie casnică;
c) piaţă neagră a muncii;
d) piaţă de monopol.

35. Populaţia ocupată poate spori prin:

a) creşterea numărului emigranţilor;
b) creşterea duratei de şcolarizare;
c) creşterea vârstei de pensionare;
d) reducerea ratei natalităţii.

4
36. Presupunem că nivelul mediu al preţurilor cunoaşte o creştere semnificativă. În acest caz , pe piaţa
muncii se poate înregistra :
a) creşterea cererii şi a salariului real;
b) creşterea cererii şi a salariului nominal;
c) reducerea cererii şi a salariului nominal;
d) menţinerea constantă a cererii şi a salariului.

37. Pe piaţa muncii, cererea derivă din:

a) nevoile de bunuri şi servicii ale populaţiei;
b) oferta de bunuri pe piaţă;
c) cererea de bunuri materiale şi servicii pe piaţă;
d) comportamentul demografic al populaţiei.

38. Cea mai importantă condiţie pentru definirea cererii şi ofertei de muncă este:
a) mobilitatea ;
b) nivelul de calificate;
c) condiţia salarială;
d) prestarea unei activităţi.

39. Munca la negru sau piaţa neagră a muncii prezintă:

a) avantaje exclusive pentru angajatori;
b) avantaje exclusive pentru salariaţi;
c) dezavantaje numai pentru stat;
d) un comportament ilegal atât al angajatorilor, cât şi al angajaţilor.

40. Pe piaţa muncii resursele de muncă sunt obiect al:

a) cererii de muncă, în totalitatea lor;
b) ofertei de muncă, în totalitatea lor;
c) ofertei de muncă, numai parţial;
d) ofertei numai parţial şi integral al cererii.

41. Dacă oferta de muncă este LO = 2S, iar cererea de muncă LC = 100 - 3S (S= salariul lunar), iar
salariul minim este de 22 u.m., atunci numărul lucrătorilor angajaţi este:
a) 44;
b) 34;
c) 66;
d) 40.

42. Timpul necesar pentru producerea unui bun este de 2 ore. Economia naţională are nevoie anual de
4,8 milioane bunuri. Dacă s-ar lucra într - un singur schimb, cererea de lucrători într - un an cu 300
zile lucrătoare a câte 8 ore de muncă zilnic va fi de:
a) 1000 lucrători;
b) 4000 lucrători;
c) 2,4 milioane lucrători;
d) 1,2 milioane lucrători.

43. Nivelul salariului nominal în T0 a fost de 5000 lei. În T1 , preţurile au crescut cu 20% faţă de T0 .
Sporul absolut al salariului nominal care asigură creşterea cu 25% a salariului real în perioada T 0- T1
este:
a) 2500 lei;
b) 7500 lei;
c) 5000 lei;
d) 6000 lei.

5
44. Pentru desfăşurarea unei activităţi volumul total de muncă necesară este de 240.000 ore. Dacă se
consideră durata zilei de muncă de 8 ore, iar numărul zilelor lucrătoare dintr - un an de 300, cererea
de muncă este :
a) 800 lucrători;
b) 1000 lucrători
c) 40 locuri de muncă;
d) 100 locuri de muncă.

15.2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:

Piaţa muncii nu stabileşte în mod direct, nemijlocit, cererea şi oferta de muncă.
Cererea pe piaţa muncii se exprimă prin numărul de locuri de muncă rămase neocupate la un
moment dat.
Deşi cererea de muncă are o mobilitate perfectă, oferta de muncă este în mare măsură imobilă.
De regulă, cererea de muncă este egală cu nevoia de muncă existentă în economia unei ţări.
Piaţa muncii se formează în două trepte sau faze.
Oferta de pe piaţa muncii este influenţată de rata participării la activitatea economică.
În general, persoanele în vârstă şi femeile au o mobilitate mai redusă faţă de ceilalţi purtători
ai ofertei.
Muncile din activităţile casnice, cele realizate de studenţi şi alţi nesalariaţi nu fac obiectul
cererii şi ofertei.
Piaţa muncii este o piaţă cu un grad ridicat de rigiditate şi de sensibilitate.
Piaţa muncii este piaţa cel mai puţin reglementată şi organizată.
Pe piaţa muncii se confruntă cererea de muncă şi oferta de bunuri şi servicii.
Sub aspectul dimensiunii şi structurii ocupaţionale, profesionale, teritoriale a cererii de muncă
piaţa muncii este piaţă derivată.

15.3. Completaţi spaţiile libere:

 Piaţa muncii se defineşte ca fiind ......................... în care se întâlnesc, se se confruntă şi
se ........................ în mod liber ...................... şi .........................
 Piaţa muncii poate fi privită într-o dublă ipostază: ................................
şi ......................................
 Cererea de muncă reprezintă ................................de muncă ..................... care se formează
la un moment dat într-o economie.
 Condiţiile cererii de muncă sunt: .........................................................; gradul de substituire
a muncii cu un alt factor de producţie; .............................................................................;
nivelul calitativ al muncii; aşteptările întreprinzătorului.
 Când salariul real nu acoperă nevoile individului intervine efectul de ……………………..
 Oferta de muncă reprezintă ..................... pe care o pot depune .................................... în
condiţii .............................
 Oferta individuală de muncă constă în .................................. de muncă pe care o anumită
persoană .............................................
 Mecanismul de funcţionare a pieţei muncii reprezintă ............................... de legături între
parteneri individuali autonomi, ca viitori salariaţi, şi .......................................... care solicită
şi utilizează .............................., precum şi legăturile şi negocierile dintre reprezentanţii
acestor două părţi, care se derulează după reguli predeterminate.
 Resursele de muncă se compun din: populaţia .............................., inclusiv cea cuprinsă
în ............................................ şi persoanele ..........................................., dar care sunt în
şcoli.
 Cererea de muncă este ……………………din ……………………..de bunuri şi servicii.
 Din punctul de vedere al ofertei de muncă, piaţa muncii este o piaţă ………
 Cererea şi oferta de muncă sunt două mărimi …………………..care reflectă relaţia dintre
………………….şi ……………………………….
 O funcţie a pieţei muncii este ……………………………………………

6
 Nivelul concret al salariului se stabileşte în cursul ………………………….
 Oferta individuală de muncă este supusă influenţelor a două efecte…………
 Oferta totală pe piaţa muncii este produsul a trei factori…………………….
 Piaţa muncii este o piaţă derivată din punctul de vedere al …………………
 Când salariul real depăşeşte nevoile individului intervine efectul de ……….
 O caracteristică a pieţei muncii este ………………………………………...