Economie - Curs 14

SOMAJUL

- Șomajul și măsurarea lui

- Forme și tipuri de șomaj
- Cauze ale șomajului
- Relațiile inflație-șomaj, creștere economică-șomaj
- Măsuri de diminuare a șomajului și a efectelor sale

1
 Definitie, caracteristici

Somajul este un fenomen economic care ia nastere din crizele sau recesiunile economice.
Somajul survine decalajului dintre cererea si oferta de pe piata locurilor de munca
concretizandu-se in imposibilitatea gasirii unui loc de munca platit de catre persoane
calificate.

• Masurarea somajului este o problema de estimare a proportiilor, structurii, intensitatii si

duratei lui.

• In toate tarile cu economie cu piata concurentiala functioneaza institutii specializate si

sunt aplicate modalitati specifice de intregistrare a somajului, se culeg informatii
sistematici despre: nivelul, marirea sau proportia la un moment dat; intensitatea sau taria
de manifestare; durata medie; structura sau componenta.

2
 Șomajul și măsurarea lui

• șomajul reprezintă excedentul ofertei față de cererea de muncă;

• sunt considerați șomeri, persoanele apte de muncă dar care nu găsesc de lucru (nu se pot
angaja);
Conform I.L.O. (International Labour Organization), șomerul este definit ca o persoană:
 care are cel puțin 15 ani;
 nu are un loc de muncă (adică nu a lucrat nici măcar o oră în săptămâna de
referință);
 este disponibilă pentru un loc de muncă (în următoarele două săptămâni);
 caută activ un loc de muncă.

3
Country '06 '07 '08 '09 '10 '11 '12 '13 '14P '15P '16P '17P '18P '19P
Austria 4.7 4.4 3.8 4.8 4.4 4.1 4.3 4.9 5 4.9 4.9 4.9 4.9 4.9
Belgium 8.2 7.5 7 7.9 8.3 7.1 7.5 8.4 8.5 8.5 8.5 8.4 8.4 8.5
Bosnia and Herzegovina 31.8 29.7 23.9 24.1 27.2 27.6 28.1 27.4 27.9 27.5 26.9 26.4 26.1 25.8
Bulgaria 8.9 6.9 5.6 6.8 10.2 11.3 12.3 12.9 11.6 11.8 11.3 10.9 10.5 10.3
Unemployment rate per country (%)
Croatia 11.1 9.6 8.4 9.1 11.8 13.4 15.8 17.3 16.7 16.7 16.4 16 15.7 15.5
Czech Republic 7.1 5.3 4.4 6.7 7.3 6.7 7 7 6.2 6.1 6.1 6.1 6.1 6.2
Estonia 5.9 4.7 5.5 13.8 16.9 12.5 10.1 8.6 7.7 7.5 7.5 7.4 7.3 7.2
Finland 7.6 6.8 6.3 8.2 8.4 7.7 7.6 8.2 8.6 8.7 8.5 8.2 7.9 7.6
France 8.8 8 7.4 9.1 9.3 9.2 9.9 10.4 9.9 10 10 9.9 9.7 9.5
Georgia 13.6 13.3 16.5 16.9 16.3 15.1 15 14.6 13.4 12.9 12.5 12.3 12.1 12
Germany 10.3 8.6 7.5 7.7 7.1 5.9 5.4 5.3 5 4.7 4.9 5 5.2 5.4
Greece 8.9 8.3 7.7 9.5 12.5 17.7 24.2 27.2 26.3 24.6 23 21.8 21 20.3
Hungary 7.5 7.4 7.8 10 11.2 10.9 10.9 10.2 7.8 7.7 7.5 7.4 7.3 7.2
Italy 6.8 6.1 6.7 7.8 8.4 8.4 10.7 12.2 12.5 12.6 12.5 12.3 12.2 12.2
Latvia 6.8 6 7.4 17.1 18.7 16.2 14.9 11.9 10 10.5 10.8 11 10.5 10.2
Lithuania 5.6 4.3 5.8 13.7 17.8 15.3 13.2 11.8 11.3 10.9 10.5 10.2 10 9.9
Poland 13.8 9.6 7.1 8.2 9.6 9.6 10.1 10.4 9.2 8.4 7.8 7.3 6.9 6.5
Portugal 7.7 8 7.6 9.5 10.8 12.7 15.6 16.5 14.2 13.1 12.1 11.3 10.7 10.1 http://www.ilo.org/global/about-the-
Republic of Moldova 7.4 5.1 4 6.4 7.4 6.7 5.6 5.1 3.4 3.6 3.8 3.9 3.9 4 ilo/multimedia/maps-and-
Romania 7.3 6.4 5.8 6.9 7.3 7.4 7 7.3 7 6.8 6.6 6.5 6.4 6.3 charts/WCMS_336950/lang--en/index.htm
Russian Federation 7.1 6 6.2 8.3 7.3 6.5 5.5 5.5 5.1 5.3 5.4 5.4 5.5 5.5
Serbia 20.8 18.1 13.6 16.6 19.2 23 23.9 22.1 22.2 21.5 20 19 18.2 17.7
Slovakia 13.3 11 9.6 12.1 14.4 13.5 13.9 14.2 13.3 12.8 12.5 12.2 11.9 11.7
Slovenia 6 4.8 4.4 5.9 7.2 8.2 8.8 10.2 9.5 9.5 9.5 9.5 9.4 8.9
Spain 8.6 8.4 11.5 18.1 20.2 21.7 25.2 26.3 24.7 23.6 22.8 22.2 21.8 21.5
Ukraine 6.8 6.4 6.4 8.8 8.1 7.9 7.5 7.2 7.7 7.8 8 8.1 8.2 8 4
United Kingdom 5.5 5.4 5.4 7.8 7.9 7.8 8 7.5 6.3 5.9 5.7 5.5 5.4 5.2
 Apariția șomajului

Şomajul se formează ca urmare a existentei unor fenomene economico-sociale:

• pierderea locurilor de muncă de către o parte din populaţia ocupată;

• creşterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generaţii a vârstei legale
de munca;

• afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă dar inactive pana la
acea data.

5
6
 Populatia rezidenta in Romania

Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro
7
 Măsurarea șomajului
1. Nivelul (marimea) șomajului reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al
persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze.
• In expresie absoluta
• Masa somajului sau sau numarul persoanelor care la un moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi
incluse in categoria somerilor (numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata).
M = populaţia activă - populaţia ocupată.
• In expresie relativa.
• Rata somajului este calculata ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si:
- populatia activa,
- populatia activa disponibila,
- forta de munca (populatie ocupata + somaj),
- populatia ocupata,
- populatia ocupata ca salariati.
• Rata şomajului (RȘ) se calculeaza cu urmatoarea formula:
𝑅Ș(𝑃𝑎𝑐𝑡.) = (𝑁Ș / 𝑃𝑎𝑐𝑡.) x 100
sau
𝑅Ș(𝑃𝑎.) = (𝑁Ș /𝑃𝑎.) x 100 8
 Măsurarea șomajului

2. Intensitatea șomajului
• şomaj total: pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii;
• şomaj parţial: diminuarea activităţii depuse de o persoană în special prin reducerea
duratei săptămânii de lucru;

3. Durata şomajului este timpul calculat de la momentul pierderii locului de muncă până
la reluarea activităţii.

4. Structura şomajului: clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelul calificării,

domeniul în care au lucrat, categoria socio-profesională căreia îi aparţin, ramurile de
activitate din care provin, sex, categorii de vârstă, rasă, etc.

9
 Rata somajului in Romania
From 15 to 24 years From 25 to 54 years
15
30
10
20
5
10
0
0

2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2008
2005
2006
2007

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
EU (28 countries) Romania
EU (28 countries) Romania

From 54 to 64 years Rata totala a somajului

10 40
8
6 30
4
2 20
0
10
2008
2005
2006
2007

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

0
EU (28 countries) Romania 2014 2015 2016 2017 2018
10
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/download.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tepsr_wc170
 Rata somajului in Romania pe grupe de varsta
Rata somajului pe grupe de varsta
30

25

20

15

10

0
2014 2015 2016 2017 2018
From 15 to 24 years From 25 to 54 years From 55 to 64 years

Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro
11
 Forme şi tipuri de şomaj
1. conform teoriei economice:
• șomaj clasic – determinat de o ofertă de muncă superioară cererii;
• șomaj keynesian – rezultat dintr-o cerere insuficientă de bunuri;
2. după cauze:
• șomaj voluntar, acel somaj care apare atunci cand oamenii apti de munca nu doresc sa lucreze, deoarece
detin suficiente resurse materiale;
• șomaj fricțional este efectul neutilizarii marginale a folosirii mainii de lucru care determina o persoana sa
nu accepte un post pentru ca salariul primit are o utilitate sub un anumit minim.
• șomaj de inadaptare - este determinat de imposibilitatea unei parti a populatiei active denumita
„tehnofoba”, de a utiliza si a se adapta tehnicilor avansate actuale care presupun abstractie, interactivitate,
viteza de executie si flexibilitate deosebita;
• șomaj de excluziune - reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane mai in varsta, mai putin
calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de
somaj;
• șomajul conjunctural sau ciclic: determinat de reducerea activităţii economice generată de crizele
economice sau de recesiune.
• șomajul tehnologic determinat de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi, mai performante;
• șomajul structural: determinat de neconcordanța între structura pregătirii profesionale și structura
meseriilor solicitate în economie.
12
 Costurile sociale ale somajului

• Costul social al acestui fenomen reprezinta efortul total pe care il suporta populatia,
economia si societatea care sunt afectate de somaj. La nivelul persoanelor apar aspecte de
natura economica, dar si aspecte morale, social-culturale, chiar si politico-militare.

La nivelul economiei si societatii costul social are in vedere aspecte cum sunt:
- irosirea cantitatii de forta de munca,
- diminuarea intensitatii dezvoltarii economice,
- scaderea veniturilor bugetului de stat,
- cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul
inregistrarii somajului.

Costurile mari care implica somajul se grupeaza in:

o Costuri directe, evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale;
o Costuri indirecte, generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea beneficia
intreaga populatie.
13
In Romania somajul s-a amplificat dupa anii ‘92 datorita:
• capacitatilor de productie nefolosite,
• contextul recesiunii economice profunde,
• strategiei inadecvate de tranzitie la economia cu piata concurentiala.

Astfel trebuie avute in vedere:

- efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii,
- rigiditatea salariilor in sensul scaderii acestora,
- eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare,
- stagnarea crearii de noi locuri de munca.

14
 Cauzele șomajului

• nivelul salariului sub o anumita limita considerate decenta;

• insuficienţa cererii în raport cu oferta de forță de muncă;

• cererea şi oferta de bunuri in scadere;

• rigiditatea preţurilor şi a salariilor.

15
 Relațiile inflație-șomaj și creștere economică-șomaj

• Curba Phillips (1958)

o relație inversă între rata creșterii salariilor și a șomajului;
o adaptată de Milton Friedman și Edmund Phelps cu introducerea noțiunii de
rată naturală a șomajului;
o de exemplu:
Πt – Πt-1= 1% - 0,12 ut

• Legea lui Okun;

Δ%𝑢 = −0,4(𝑔 − 2,5)
• relația inversă între rata creșterii economice și cea a șomajului;

16
 Măsuri de diminuare a șomajului
Politici de stat:
• politici pasive;
• politici active.
• Politici pasive – se refera atat la indemnizatia de somaj cat si la reducerea numarului
populatiei active prin pre-pensionari care duce la cresterea perioadei de formare a tinerilor.
Multi economisti sustin ca aceasta masura face sa scada presiunea financiara care apasa
asupra persoanelor disponibilizate, fara ca aceasta sa aiba si un efect pozitiv asupra
volumului global al somajului.
• Politicile active se caracterizează prin aceea că pornind de la o situaţie existentă pe piaţa
muncii, de la nivelul ocupării existent, printr-un ansamblu de măsuri, metode, procedee şi
instrumente se urmăreşte sporirea nivelului ocupării. Politicile active au rolul de a interveni
pe piata muncii influentand real nivelul global al ocuparii, prin subventii, in scopul
reducerii costului salarial al firmelor si al promovarii crearii de noi locuri de munca si prin
stagii de formare profesionala.
17
• Politicile active consideră nivelul ocupării ca fiind redus şi prin crearea de noi locuri de muncă pe
bază de investiţii şi prin alte modalităţi cu caracter ofensiv se urmăreşte adaptarea locurilor de
muncă la populaţia activă disponibilă.
Masurile de politici active cu intentie de reducere a somajului au in vedere:
1) Politici de sustinere a cresterii economice – se considera ca una din cauzele principale care dul la
somaj este si insuficienta preocupare a statului pentru o crestere economica vizibila. Se folosesc astfel
mecanisme financiare, monetare si fiscale care sa impulsioneze progresul general, asigurandu-se
conditii propice dezvoltarii economiei de piata.
- Politica fiscala – are rolul de a asigura impunerea diferentiata: pe categorii de venituri/ de persoane,
dupa fazele ciclului economic si in raport cu contributia agentilor economici la gradul de ocupare a
fortei de munca. De exemplu: in perioada de criza statul are sarcina sa reduca taxele si impozitele, in
vederea utilizarii capitalului pentru investitii productive. Rolul final ar fi ca aceasta sa se regaseasca,
cel putin partial, in crearea de noi locuri de munca, in acele sectoare in care exista atat cerere cat si
oferta.
- Politica monetara – are rolul de a revitaliza economia. Prin rata dobanzii care se mentine la valori
reale pozitive, se permite apelarea la credite cu usurinta, de catre intreprinzatori, care doresc sa
contribuie la cresterea nivelului ocuparii fortei de munca.
18
Politicile fiscale şi monetare, numite şi politici de stimulare a cererii, au scopul de a creşte cererea
agregată, deci şi venitul naţional de echilibru. Principalele instrumente ale politicii sunt: cheltuielile
publice, impozitarea şi masa monetară aflată în circulaţie. Dacă şomajul este determinat, spre
exemplu, de o diminuare generală a cererii agregate, este posibil ca o creştere a cererii agregate să
genereze o utilizare suplimentară a forţei de muncă (crescând cheltuielile publice, reducând
impozitele sau crescând oferta de monedă).
Politicile de stimulare a ofertei au drept scop creşterea nivelului potenţial de producţie al unei
economii prin:
• a. Imbunătăţirea circulaţiei informaţiei. Lipsa de informaţie este o cauză posibilă de prelungire a
şomajului din două motive: mai întâi, lucrătorii neangajaţi (şomerii) au nevoie de o perioadă
îndelungată de timp pentru a-şi găsi slujbe adecvate iar necunoscand toate oferta (oportunităţile
existente) nu pot sa-si manifeste disponibilitatea (cererea de loc de lunca).
• b. Scheme de recalificare. Imobilitatea profesională a muncii este un factor important care
determină şomajul structural. Un mijloc de a aborda problema lipsei de mobilitate in randul fortei
de munca constă în finanţarea de către guvern a programelor de recalificare a acelor lucrători fără
un loc de muncă ce doresc să dobândească deprinderi noi.
19
• c. Asistenţa financiară pentru reinstalarea la noul loc de muncă. Imobilitatea geografică
determină, alături de imobilitatea profesională creşterea şomajului structural. Pentru a rezolva
problema, extrem de utilă este furnizarea de informaţii cu privire la facilităţile privind educaţia,
petrecerea timpului liber, calitatea vieţii în alte regiuni din ţară, dar, probabil, mai importantă este
oferirea unui ajutor financiar destinat procurării unei locuinţe, sau pentru a acoperi costurile
mutării.
• d. Asistenţă specială acordată tinerilor care doresc să se angajeze. Procentul ridicat al şomajului
este legat de creşterea şomajului în rândul tineretului. Mulţi adolescenţi părăsesc şcoala fără să fi
învăţat o meserie, fără a avea o experienţă în muncă. Aceste cauze le îngreunează găsirea unui loc
de muncă; cei care reuşesc să se angajeze descoperă foarte repede că locul de muncă ales nu
corespunde aşteptărilor şi îl părăsesc pentru a căuta un post mai adecvat.
• e. Stimulente pentru firmele are reduc programul de lucru şi nu numărul de lucrători angajaţi.
Introducerea noilor tehnologii nu trebuie să conducă la disponibilizarea unor lucrători. Guvernul
poate să încurajeze sindicatele şi firmele pentru a conlucra în scopul reducerii numărului mediu
de ore pe săptămână şi nu a forţei de muncă angajate. Acest ţel poate fi atins prin plătirea unor
subvenţii firmelor care adoptă echipament tehnologic nou şi, simultan, negociază cu sindicatele
reducerea orelor de lucru, şi nu concedierea lucrătorilor.

20
2) Politici de creare de noi locuri de munca – acestea trebuie sa se justifice din punct de vedere al eficientei,
nejustificandu-se o crestere fortata sau arbitrara.
3) Politici de dezvoltare de programe in directia formarii si calificarii somerilor – presupune acordarea de
catre stat si sectorul privat a unor fonduri pentru reconversia sociala a celor vizati. Se au in vedere cursuri de
specialitate care au in vedere cresterea abilitatilor profesionale sau pregatirii in domenii pentru care exista
sanse de gasirea unui loc de munca;
4) Politici vizand masuri pentru populatia ocupata – redistribuirea sarcinilor celor ocupati: rationalizarea
muncii in anumite sectoare care permit aceasta, reducerea timpului de munca, programe de reconversie,
inclusive concedii de recalificare pentru anumiti angajati vizati de eventuale restructurari.
5) Reducerea ofertei de munca – masuri care vizeaza pre-pensionarea, reducerea varstei legale de
pensionare, cresterea duratei de scolarizare a tinerilor.
6) Actiuni generale asupra factorilor pietei muncii - flexibilizarea externa si interna. Flexibilizarea externa
consta in adaptarea efectivelor de lucratori la variatiile mai mici sau mai puternice ale cererii de munca, iar
flexibilizarea interna consta in redimensionarea timpului de lucru, restructurarea proceselor tehnologice,
policalificari anticipate, modificari in grilele de salarizare.
7) Masuri concrete de tipul politicii stop and go - constau in alternarea actiunilor propuse pe plan
macroeconomic (cresterea economica, nivel cat mai inalt de ocupare, stabilitate in sectorul preturilor si
echilibru exterior).
21
 Masuri recomandate in cazuri tipice de somaj

TIP DE SOMAJ ACTIUNE SPECIFICA

CLASIC Reducerea ratei de crestere a salariilor
STRUCTURAL Formarea profesionala si evaluarea nevoilor sociale
FRICTIONAL Imbunatatirea functionarii serviciilor in privinta utilizarii fortei de
munca
KEYNESIAN Stimularea cererii globale

Concluzie: nu exista o singura solutie in cazul somajului, definitiva si unitar valabila in lume. Nu avem de-a
face cu idei pure si perfecte, ci doar programe de ansamblu, correlate si integrate in sistemul politicilor
anticriza. Terapia somajului consta in practici sigure, de durata, care sa stimuleze nu doar cererea de munca ci
in egala masura, o investitie dubla: in elemental uman si in productie.
22
Pe termen mediu şi lung, obiectivul politicilor guvernamentale îl constituie diminuarea sau chiar resorbirea
resurselor de muncă aflate în stare de şomaj. Măsurile în acest domeniu, pot fi grupate în următoarele
categorii: măsuri care privesc direct pe şomeri, măsuri care privesc populaţia ocupată, alte măsuri.
• a. Masuri care privesc direct pe şomeri: măsuri şi acţiuni pentru pregătirea, calificarea şi orientarea celor
care caută un loc de muncă sau pentru reintegrarea celor eliberaţi din diferite ramuri ca urmare a
restructurărilor tehnologice şi economice. De asemenea, un loc important îl ocupă, facilităţile acordate de
stat pentru crearea de noi, întreprinderi şi pentru trecerea la noi forme de angajare. În acest sens, se remarcă
angajarea pe timp parţial sau cu orar redus, angajarea provizorie cu contract de muncă pe durată
determinată, măsuri selective pentru formarea şi angajarea tinerilor etc.
• b. Măsurile care privesc populaţia activă ocupată, au ca scop diminuarea şomajului prin crearea de
posibilităţi suplimentare de angajare care se asigură, în principal, prin "împărţirea muncii" între cei angajaţi
şi crearea de noi posibilităţi de angajare. Aceasta presupune o reîmpărţire a muncii la scara economiei şi
formarea unor noi principii de organizare a muncii şi a producţiei. Protejarea populaţiei ocupate este
realizată, în ultimul timp, şi prin măsurile întreprinse pentru îndepărtarea imigranţilor şi repatrierea lor în
ţările de origine.
• C. Alte măsuri: îmbunătățirea climatului de afaceri;
23
 Bariere pe piata muncii

• Salariul minim impus de catre stat – reprezinta o limita minima inferioara a salariului
impusa prin lege. Acesta impiedica intrarea pe piata locurilor de munca a persoanelor
care sunt dispuse sa lucreze sub acest salar, obligandu-i astfel sa ramana someri.

• Cauze de ordin subiectiv - au ca efect comportamentul retinut al agentilor economici

de a angaja tineri, fie datorita lipsei de experienta, fie pentru ca acestia nu se
incadreaza in disciplina muncii.

• Progresul tehnic pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o pondere mai mare
sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile
cercetarii stiintifice.
24
• Criza economica – care presupune stagnari sau scaderi ale activitatii economice, va
duce implicit la sporirea numarului de someri, integrarea acestora facandu-se treptat la
un nivel scazut.

• Modificarile de structura la ramurile si sectoarele de activitate – sub aspectul

diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, pot duce pe o perioada indelungata
la reducerea cererii de forta de munca;

• Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila – pe fondul oscilatiilor

determinate de ritmul cresterii economice, conflicte militare, politici de embargou,
care influenteaza negativ relatiile economice intre state, respectiv importul si exportul.

25
26
• Piaţa muncii din România se confruntă cu cea mai acută criză de personal din ultimele două decenii, dar cu
toate acestea există în continuare judeţe în care rata şomajului este de peste 10%, ceea ce înseamnă că unu
din zece locuitori apţi de muncă nu lucrează.
• În Vaslui, de exemplu, rata şomajului este de 10,19%, fiind de peste 2,5 ori mai mare decât media
înregistrată la nivel naţional (de 4,02% în decembrie 2017), arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM).
• Pe locul doi în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel al şomajului este Teleorman: cu o rată de 10,02% a
şomajului, în judeţul situat la o distanţă de aproximativ 80 km de Capitală există aproape 15.000 de şomeri.
De asemenea, Mehedinţi, unul dintre cele mai sărace judeţe din punctul de vedere al investiţiilor, are un
şomaj de 9,4% şi aproape 9.800 de şomeri. Cum se explică şomajul atât de ridicat în aceste judeţe în
contextul în care angajatorii se plâng tot mai mult de lipsa de candidaţi?
• „Am avut angajaţi şi în Moldova şi în Teleorman care să recruteze personal de acolo şi să îi aducă în zonele
din centrul şi din vestul ţării unde se fac angajări. Am renunţat să mai încercăm să facem asta, candidaţii
disponibili de acolo pur şi simplu nu vor să lucreze, preferă să stea pe ajutoare sociale“, a explicat Horia
Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total
Consult din Timişoara.

Sursa: Ziarul Financiar, 2017

27
Conditii de acordare indemnizatie de somaj:

Indemnizatia de somaj se acorda la cererea persoanei care si-a pierdut locul de munca, daca sunt indeplinite
anumite conditii prevazute de Legea nr. 76 din 2002:
a) au devenit someri in sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit c);
b) nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant;
c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii;
e) sunt cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania sau care
au drept de munca pe teritoriul Romaniei, conform legii;
f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati
autorizate potrivit legii venituri mai mici decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata ce li s-ar fi
cuvenit potrivit legii.

28
Conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ pentru a
obtine calitatea de somer:

a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de
pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de
munca, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Somerul este persoana care:

- indeplineste cumulativ conditiile prevazute de lege
- se inregistreaza la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa
caz, resedinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege, in
vederea obtinerii unui loc de munca.

Indemnizatie de somaj reprezinta o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului
de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant care nu s-au putut incadra in munca.
29
Cuantumul indemnizatiei de somaj se acorda in functie de stagiul de cotizare,
dupa cum urmeaza:

- 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia,
pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

- suma prevazuta mai sus la care se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra
mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei
cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare.

Cotele procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, mentionate mai

sus, sunt:
a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;
d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.
30
Beneficiaza de indemnizatie de somaj persoanele aflate in una dintre urmatoarele
situatii:
a) le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca
reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;
e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de
munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a
acestora, potrivit legii;
j) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care
au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat
patrimoniul acestora;
k) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel de natura celor prevazute
la lit. a)-e), g) si h), in considerarea caruia s-a datorat, potrivit legii, contributia individuala de asigurari pentru
31
somaj.
Indemnizatia de somaj se acorda in functie de stagiul de cotizare. Pentru somerii
prevazuti la art. 17, alin. (1), avem urmatoarea schema de acordare a indemnizatiei de
somaj:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Indemnizația de șomaj poate fi obținută și de către absolvenții instituțiilor de învățământ, dacă

aceștia nu reușesc să se angajeze într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire. Într-o asemenea
situație, nu este necesară existența unui stagiu de cotizare, iar ajutorul lunar, acordat pentru
șase luni, este de 250 de lei (adică jumătate din valoarea ISR= indicatorul social de referinta.
Valoare ISR = 500 lei).

32
Cand inceteaza plata indemnizatiilor de somaj:
a) la data incadrarii in munca, conform legii, pe perioada nedeterminata sau pe perioada determinata mai mare de
12 luni;
b) la data cand realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decat valoarea
indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) la 90 de zile de la data emiterii autorizatiei de functionare pentru a desfasura activitati independente sau a
certificatului de inmatriculare, conform legii, daca realizeaza venituri lunare mai mari decat valoarea indicatorului
social de referinta, in vigoare;
d) la data refuzului nejustificat de a se incadra intr-un loc de munca conform pregatirii sau nivelului studiilor;
e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala sau
la data intreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
f) daca perioada de pensionare pentru invaliditate depaseste 12 luni;
g) la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, de la data solicitarii pensiei anticipate sau
la data cand pensia de invaliditate devine nerevizuibila;
h) la data plecarii din tara a beneficiarului pentru o perioada mai mare de 3 luni;
i) la data inceperii executarii unei pedepse privative de libertate pentru o perioada mai mare de 12 luni;
j) in cazul decesului beneficiarului.
33
k) la expirarea termenelor prevazute la art. 45 alin. (2), (3) si (31);
l) la expirarea termenelor prevazute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1);
m) la data admiterii intr-o forma de invatamant, in cazul persoanelor asimilate somerilor, prevazute la art. 17 alin.
(2) lit. a) si b).
n) la data de la care isi incepe desfasurarea activitatii in functii elective sau la data la care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;
o) la data angajarii, conform legii, pe baza de contract, in situatia soldatilor si gradatilor voluntari;
p) la data promovarii concursului national de rezidentiat pe locuri sau pe posturi, in conditiile legii;
q) de la data la care desfasoara o activitate pentru o perioada mai mare de 12 luni, in baza unui raport juridic in
considerarea caruia se realizeaza venituri din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1)
pct. 131 din Legea nr. 571/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau venituri din contracte/conventii
incheiate potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in
continuare Codul civil , sau in temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, sau al Legii nr. 53/1991 privind indemnizatiile si celelalte drepturi ale
senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romaniei, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.

34
Masuri de subventionare a angajatorilor de catre ANOFM (Agentia Nationala de
Ocupare a Fortei de Munca):
• care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri peste 45 ani sau părinți unici
susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEETs (Tanarul NEET este
acel tanar cu varsta cuprinsa intre 16 si 25 de ani care nu are loc de munca, nu urmeaza o forma de invatamant si nu
participa la activitati de formare profesionala si este inregistrat in evidentele agentiei pentru ocuparea fortei de munca)
primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o
sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel
puţin 18 luni.
• care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării
îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a
pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială,
beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective.
• angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a
încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală,
dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de
muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
• acordă angajatorilor subvenții în cuantum de 2.250 de lei/lună pe o perioadă de 12 luni, pentru
fiecare absolvent angajat. În cazul în care sunt încadrați absolvenţi din rândul persoanelor cu
handicap subvențiile se acordă pe o perioadă de 18 luni. 35
Sanctiuni

Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor

prevazute mai sus, anterior termenului de 18 luni sunt obligati sa restituie, in
totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru fiecare
persoana pentru care a incetat raportul de munca sau de serviciu anterior termenului
mentionat, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in vigoare la data
incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea acestora a avut loc
din urmatoarele motive:
a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. d) si e), art. 61
lit. d) si art. 65 din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare;
b) incetarea raportului de serviciu in temeiul art. 97 lit. b), art. 98 alin. (1) lit. e),
art. 99 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor
publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.motivele prevazute la
art. 83 alin. (2).
36
Nu beneficiaza de aceasta subventie angajatorul care:

- in ultimii 2 ani a mai fost in raporturi de munca sau de serviciu cu persoanele angajate.
- angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este detinuta de una sau mai multe
persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alti angajatori care
au beneficiat de cel putin una dintre facilitati pentru persoanele in situatia carora raporturile
de munca cu angajatorul care a beneficiat de facilitati au încetat prin demisie sau ca
urmare a acordului partilor, conform prevederilor legale, in ultimii 2 ani;
- angajatorii care la data solicitarii acordarii facilitatii se afla in situatia de insolventa, in
procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, dizolvare, lichidare ori
administrare speciala, care au activitatile suspendate sau restrictii asupra acestora.
- angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este detinuta de una sau mai multe
persoane fizice care sunt rude sau afini pana la gradul IV inclusiv cu persoanele care au
calitatea de administrator/asociat la alti angajatori care au beneficiat de cel putin una dintre
facilitatile prevazute la art. 80 si la alin. (1), (2) si (5) pentru persoanele in situatia carora
raporturile de munca cu angajatorul care a beneficiat de facilitati au incetat prin demisie sau
ca urmare a acordului partilor, conform prevederilor legale, in ultimii 2 ani.
37
Va multumesc pentru atentie!

38