Economie - Curs 4

TEORIA OFERTEI

- Definitia ofertei; Principii de baza;

- Factorii care o influenteaza;
- Curba generala a ofertei; Extinderea si contractia ofertei;
- Modificarea ofertei. Curbe regressive
- Elasticitatea ofertei

1
 Scurt istoric
• Includerea resurselor (materiale si umane) in cadrul procesului de transformare in
scopul satisfacerii unor trebuinte sau nevoi individuale sau colective are ca rezultat
realizarea de bunuri, servicii sau informatii, care pentru societatea care le realizeaza
reprezinta oferta proprie de care dispune.

• In decursul anilor stiinta economica a incercat sa identifice rolul pe care il joaca “oferta”
in realizarea avutiei si respectiv dezvoltarea economica a societatii.

• Asfel la inceputul anilor ‘80 a aparut ca urmare a curentului neoliberal teoria conform
careia ne aflam in “economia ofertei” respectiv se recunostea rolul ofertei in
dinamizarea productiei, a productivitatii si a reducerii costurilor.
• Conform acestei teorii s-a identificat legatura care exista intre oferta de factori de
productie, oferta de servicii si profitul realizat.
2
 Definitia ofertei
 cantitatea dintr-o marfă pe care agenţii economici sunt dispuşi şi pot să o realizeze şi/sau vândă
în funcţie de preţ, la un moment dat, pe o anumită piaţă;
 o relaţie (funcţie) preţ-cantitate strict delimitată în spaţiu şi timp, poate fi:
O = f (p)

 nu reprezintă o anumită cantitate concretă ci ansamblul cantităţilor care se produc (oferă) la

diferite nivele posibile de preţ.

• In sens general prin oferta se intelege cantitatea dintr-un bun economic pe care un producator o
realizeaza si doreste sa o vanda pe piata intr-o anumita perioada de timp si la un anumit nivel al
pretului.
• Exista in literatura de specialitate o distinctie intre “oferta” si “cantitatea oferita”. Prin cantitatea
oferita se intelege o marime determinata dintr-un bun pe care producatorul la un moment dat
doreste sa o vanda la un anumit nivel al pretului.
3
Relaţia dintre ofertă şi preţ poate fi exprimată astfel:
- cu cât nivelul preţului pentru un produs este mai redus, cu atât mai mică va fi (de regulă)
cantitatea pe care producătorii sunt dispuşi să o ofere şi, invers,

- cu cât va fi mai ridicat nivelul preţului, cu atât va fi mai mare (tot de regulă) cantitatea pe
care producătorii sunt dispuşi să o ofere.

P
O
p1 B

p0
A
q0 q1 Q
4
S-a constatat de-a lungul timpului ca marimea ofertei este determinata de o serie de factori
de ordin obiectiv si subiectiv:
1) Din perspectiva producatorului:
• Pretul factorilor de productie. Cresterea pretului la factorii de productie care determina
cresterea costului unitar poate duce la urmatorul comportament al ofertei:
a) cresterea pretului de vanzare a bunului care presupune diminuarea cererii, deci scaderea profitului;
b) mentinerea constanta a pretului de vanzare care are ca efect scaderea profitului.
• Pretul bunului oferit pe piata proprie si pe alte piete;
• Tipul de piata si forma de concurenta care exista pe aceea piata;
• Marimea profitului total si unitar;
• Rata profitului pe economie (comparatie intre rata profitului bunului produs si cea a
altor bunuri);
• Dobanda, privita ca si cost in cazul creditelor dar si ca si venit posibil in cazul in care ar
dori ca suma investita sa o puna la banca;
• Climatul social si politic existent in mediul in care isi desfasoara activitatea. 5
2) Din perspectiva consumatorului (indirect):
• Pretul produsului oferit (pretul mare duce la scaderea cererii, ceea ce determina pe
producator sa reduca productia, adica cantitatea oferita);
• Marimea venitului nominal al consumatorului si puterea de cumparare a banilor;
• Existenta unui raport favorabil intre pret – utilitate – calitate;
• Existenta bunurilor substituibile, pretul acestora si modificarile care intervin in nivelul
preturilor acestor bunuri;
• Oferta de bunuri complementare si evolutia preturilor acestora.

3) Din perspectiva comuna producator-consumator:

• Modificarea numarului de consumatori, de producatori, si modificarile aparute in
preferintele acestora;
• Concurenta dintre producatori si tipul de piata pe care actioneaza;
• Concurenta intre consumatori;
• Politica statului privind importurile, investitiile si dezvoltarea economica.
6
 Oferta
Oferta poate fi:
• Individuala – atunci cand se refera la cantitatea produsa si vanduta de catre un singur
agent economic;
• Totala (agregata) - atunci cand se refera la ansamblul cantitatilor dintr-un bun ce se
produce si comercializeaza la un moment dat intr-o ramura sau sector de activitate.
Intre cantitatea oferita si nivelul pretului unui bun exista o relatie de determinare directa in
cadrul careia factorul independent il reprezinta pretul unitar al bunului luat in studiu iar
factorul determinant este dat de cantitatea oferita.
În condițiile unei concurențe perfecte:
• P = VM = Vmg
• Vmg = Cmg (condiția generală de maximizare a profitului)
• P = Cmg
7
8
9
 Funcția ofertei

• Oferta reprezintă cantitatea dintr-o marfă pe care agenții economici sunt dispuși să o
vândă la fiecare nivel de preț, la un moment dat pe o anumită piață.
OX = f(PX ,Fi ,RPri ,a)
Unde:

• PX – prețul produsului respectiv, X;

• Fi – prețul factorilor de producție (costurile de producție);
• RPri – profitul înregistrat în alte ramuri;
• a – alți factori;

10
 Legea ofertei

Legea ofertei este data de relatia in care modificarea pretului reprezinta cauza modificarii
cantitatii cerute (in acelasi sens).
• la o reducere a nivelului prețului, are loc o reducere a cantității oferite dintr-un bun;
↓ P => ↓ Q
și
• la o creștere a prețului, are loc o creștere a cantității cerute din respectivul bun;
↑ P => ↑ Q).
• o crestere a nivelului pretului la care poate fi vandut un bun atrage dupa sine intrarea pe
piata bunului respectiv si a unor noi producatori.

11
 Curba ofertei

Curba ofertei este o curba ascendenta crescatoare orientata in directia SV-NE, care face
legatura dintre cantitatea oferita (pe abscisa) si pretul pretul oferit (pe ordonata) si ne
arata relatia de proportionalitate intre pret si cantitatea oferita.

Variabila dependentă pe
abscisă (QX)
Variabila independentă pe
ordonată (PX)

12
 Curba ofertei de carne de pui

Preţ carne de pui Cantitatea

(lei/kg) oferita de carne
de pui
(milioane kg/an)
80.000 4
60.000 3 A
40.000 2 B
20.000 1

Pe măsură ce preţul creşte, cantitatea oferită de carne de pui creşte, dacă ceilalţi factori ai pieţei nu
se schimbă. Creşterea preţului este un stimulant pentru crescătorii de pui să mărească efectivul de
pui, dar, totodată, creşterea costului de oportunitate al creşterii puilor limitează producţia de pui. 13
 Deplasarea de-a lungul curbei ofertei

Graficul (a) reprezintă frontiera posibilităţilor de producţie pentru un sat, care îşi poate aloca resursele pentru
producţia de roşii şi carne de pui. În orice punct, înclinaţia frontierei arată costul de oportunitate al producerii unei
unităţi suplimentare de carne de pui, măsurat în termenii cantităţii de roşii care s-ar fi produs utilizând aceeaşi
cantitate de factori de producţie. Din forma frontierei reiese că unele gospodării au un avantaj comparativ în
producerea de roşii, iar alte gospodării au un avantaj comparativ în producerea cărnii de pui. Cum frontiera
devine mai abruptă pe măsură ce creşte cantitatea de carne de pui produsă, costul de oportunitate creşte –
grafic (b). Curba ofertei are o înclinaţie pozitivă, deoarece pentru a deplasa mai multe resurse dinspre producţia
de roşii spre cea de carne de pui este nevoie de un stimulent – sub forma unui preţ mai mare – care să acopere
14
creşterea costului de oportunitate al producţiei de carne de pui.
 Deplasarea curbei ofertei

• Modificarea cantităţii oferite - O schimbare în cantitatea unui bun pe care

producătorii sunt dispuşi şi pot să o vândă, rezultată din modificarea preţului acelui
bun, celelalte condiţii rămânând neschimbate - o deplasare de-a lungul curbei ofertei.

• Modificarea ofertei - O schimbare în cantitatea unui bun pe care producătorii sunt

dispuşi şi pot să o vândă, rezultată din modificarea unui factor de influenţă a ofertei,
altul decât preţul bunului - o deplasare a curbei ofertei.

15
Schimbarea ofertei de carne de pui

Anumite modificări ale condiţiilor pieţei

(schimbări tehnologice, schimbarea
preţurilor inputurilor, schimbarea preţurilor
altor bunuri sau schimbarea anticipaţiilor)
pot determina creşterea sau scăderea ofertei
de carne de pui.
De exemplu, o nouă metodă de producţie,
care permite reducerea costurilor,
deplasează curba ofertei din poziţia O1 în
poziţia O2. O creştere a preţurilor
inputurilor, celelalte condiţii rămânând
neschimbate, deplasează curba ofertei din
poziţia O1 în poziţia O3.

16
 Alți factori determinanți

• Costurile de producţie - care depind, la rândul lor, pe de o parte, de preţul factorilor de

producţie şi, pe de altă parte, de tehnologia de fabricaţie, de combinarea prodfactorilor;

• Profiturile înregistrate în alte ramuri – determinate şi de nivelul şi evoluţia preţurilor

pentru alte produse, ca şi de posibilităţile de diversificare a producţiei, respectiv de
deplasare în alte ramuri de activitate.

• Natura produsului – gradul de perisabilitate a produsului, şi respectiv posibilităţile şi

cheltuielile de stocare a produsului;

• Situaţia economico-financiară a firmei;

• Anticipările producătorului (în special referitoare la preţ);

• Factorul timp (perioada de timp analizată);

17
 Factorul timp

Văzut prin prisma posibilităţilor efective de modificare a volumului producţiei (ca

fundament al modificării ofertei):

o perioada ultrascurtă (instantanee, de piaţă) – ofertă rigidă;

o perioada scurtă - gradul de elasticitate a ofertei depinde de gradul iniţial de ocupare

a capacităţilor de producţie);

o perioada lungă - oferta perfect elastică (creşterea capacităţilor de producţie prin noi
investiţii).

18
 Capacitatea de producţie

• Capacitatea de producţie - producţia maximă ce poate fi realizată prin

folosirea integrală a dotărilor şi a timpului de lucru (determinată de cel
mai puţin productiv utilaj).

• Gradul de folosire a capacităţii de producţie – raportul dintre volumul

producţiei şi capacitatea de producţie

19
Oferta totală (a pieței)

20
 Elasticitatea ofertei
 Modul în care se modifică cantitatea oferită dintr-o marfă oarecare (oferta), ca urmare a
modificării factorilor ce o determină (influenţează).

 Problema elasticităţi constă în esenţă a compara modificările intervenite în ofertă cu cele

care le-au determinat şi a stabili care dintre ele sunt mai mari.

 Măsurarea elasticităţii se face cu ajutorul unui coeficient (eO) calculat ca raport între
modificarea (variaţia) procentuală a ofertei (ΔQ%) şi modificarea (variaţia) procentuală a
factorului avut în vedere (ΔF%):

e O  ΔQ%
ΔF%
 Mărimea acestui coeficient ne arată cu cât s-a modificat oferta la o modificare (variaţie)
cu un procent a unui anumit factor de influenţă.

21
Elasticitatea – în cazul unuia şi aceluiaşi produs – nu
este identică în toate punctele de pe curba ofertei
p

. C

.
A
. B

a b c
q
22
 Factorii determinanti ai ofertei

 În funcţie de principalii factori avuţi în vedere se vorbeşte de

elasticitatea ofertei în funcţie de:
 preţul mărfii
 preţul prodfactorilor (input-urilor)
 costul de producţie
 profit, şi
 preţul altor bunuri

23
 Elasticitatea ofertei in functie de pret

• Elasticitatea ofertei în funcție de preț ne arată cu cât se modifică oferta ca urmare a

variaţiei preţului cu 1%, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân nemodificaţi
(ipoteza caeteris paribus).

Unde:
EQ/P – coeficientul de elasticitate al ofertei in functie de pret;
Q0 – cantitatea oferita din bunul respectiv, la momentul initial;
P0 – pretul initial de vanzare al bunului;
ΔQ – modificarea absoluta a cantitatii oferite;
ΔP – modificarea absoluta a pretului de vanzare.
Elasticitatea ofertei poate fi simpla sau incrucisata. 24
 Tipuri de elasticitate a ofertei (funcţie de preţ):
In functie de nivelul coeficientului de elasticitate al ofertei fata de factorul de influenta luat in
considerare bunurile care fac obiectul ofertei se clasifica in bunuri: cu oferta elastica, elasticitate
unitara, oferta inelastica, oferta perfect elastica si oferta perfect inelastica.

Tipuri de elasticitate Valoare coeficient de Relaţii reciproce

elasticitate
perfect elastică +∞ Δ%Q→+∞,
Δ%P→0 dar ΔP%≠0
elastică (1, +∞) Δ%Q>Δ%P

elasticitate unitară 1 Δ%Q = Δ%P

inelastică (0,1) Δ%Q<Δ%P

perfect inelastică (rigidă) 0 Δ%Q=0 când Δ%P≠0

25
 Elasticitate a ofertei în funcţie de preţ

Oferta perfect inelastica Oferta perfect elastica Oferta unitara

26
 Elasticitatea ofertei în funcţie de alţi factori

• ne arată modul în care se modifică oferta ca urmare a variaţiei cu 1% a unui alt factor decât
preţul produsului în cauză, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân
nemodificaţi.
p
O1
O0
p1 O2
p0
p2

q
q*
27
 Elasticitatea incrucisata
• Elasticitatea incrucisata a ofertei unui bun in functie de pretul altui bun reprezinta marimea
procentuala a modificarii cantitatii oferite din bunul X sub influenta modificarii pretului unui bun
Y cu un procent.

• Acest tip de elasticitate se analizeaza separat deoarece oferta pentru bunurile pentru care exista
substituenti si pentru bunurile complementare evolueaza diferit de oferta bunurilor care nu pot fi
substituite sau care au o relatie de complementaritate cu alt bun.

De exp.: Modificarea pretului la benzina in sensul reducerii de la 4,5 lei/litru la 4,27 lei pe litru
(aprox. 5%) poate determina o sporire a ofertei pentru produsul substituent, motorina de la 250 tone
la 325 tone (adica de 30%).
Coeficientul de elasticitate incrucisata a ofertei de motorina in raport cu pretul benzinei este in acest
caz 6, adica modificarea cu o unitate a pretului benzinei va determina o modificare de 6 ori mai
mare si de sens opus a cantitatii de motorina oferita spre vanzare, producatorii fiind stimulate sa
ofere mai mult combustibil, in conditiile cresterii preturilor.
28
In analiza factorilor care determina elasticitatea ofertei unui bun este importanta examinarea
perioadei scurse de la modificarea pretului acelui bun.

Exista trei perioade care se analizeaza:

• Perioada foarte scurta de timp (perioada pietei) – perioada extrem de scurta de la

modificarea pretului bunului X, datorita cresterii cererii, perioada in care nu este posibila
sporirea ofertei; Aici intalnim oferta perfect inelastica.

Ex. Avem pe piata un produs perisabil: peste proaspat. Pe termen foarte scurt nu se poate
spori oferta cu acest produs pentru ca sa raspunda unei cresteri a cererii, iar aceasta va duce
la cresterea nivelului pretului.

29
• Perioada scurta de timp – in aceasta perioada cresterea pretului ca urmare a cresterii
cererii poate fi urmata de o sporire a ofertei intr-o oarecare masura, insa doar in
anumite limite si cu un consum suplimentar de resurse.
Ex. Conform exemplului anterior pe termen scurt oferta de peste va spori insa nu in mod
semnificativ deoarece firmele existente pe piata nu vor investi in noi vase de pescuit (ca
solutie pentru cresterea cantitati de peste oferita);

• Perioada lunga de timp – in aceasta perioada timpul este suficient pentru asigurarea
unei oferte elastice. Sporirea productiei nu se va datora unor evenimente conjuncturale
si va fi ca rezultat al unor investitii care determina modificarea cantitati si are ca scop
largirea capacitatii de productie.
• Ex. Pe termen lung daca cererea persista comportamentul producatorului se modifica in
sensul ca el va investi in noi factori de productie, respectiv acest termen va permite
adaptarea ofertei la noile conditii ale pietei.
30
 Deplasarea curbei ofertei

• variaţia cu 1% a unui alt factor decât preţul produsului în

cauză;

Cazuri atipice
• oferta de forţă de muncă
• produsele agricole

31
 Fenomenul de contractie si extindere

Ca si cererea si oferta este supusa fenomenului de contractie sau extindere;

• Extinderea ofertei = se refera la o marire a ofertei pe piata datorita preturilor crescute.
• Contractia ofertei = miscarea ofertei determinate de scaderea pretului.
Extinderea sau contractia ofertei datorita factorilor de influenta este cunoscuta sub numele
de elasticitate a ofertei.

32
Importanta cunoasterii elasticitatii pietei:

• are rol deosebit in procesul decizional al agentilor economici deoarece in functie

de evolutia pretului fiecarui bun, venitul incasat depinde de elasticitatea ofertei;
• rol in dimensionarea costurilor - daca se modifica costul de productie: costul de
productie scade → cantitatea oferita creste;
• gradul de substitutie al factorilor de productie → cu cat este mai mare, de la
producerea unui bun la productia altor bunuri, cu atat va fi mai mare elasticitatea
ofertei bunului oferit;
• posibilitatea de stocare a bunurilor determina o relatie pozitiva dintre coeficient de
elasticitate – oferta – pret;
• este dependenta de factorul timpul: perioada scurta → factorii de productie nu pot
fi schimbati → cantitatea oferita (creste) in anumite limite;
• este dependenta de taxe si impozite: daca cresc → oferta scade. Producatorii
primesc subventii → oferta creste.
33
 Cazuri atipice:

 oferta de forţă de muncă

 produsele agricole

 constrângerile financiare

34
Va multumesc pentru atentie!

35