ŞOMAJUL ÎN ROMANIA

ȘOMAJUL este o stare negativă a populaţiei active disponibile, care nu găseşte locuri de
munca, din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea economiei, ca sursă a cererii de muncă, şi
evoluţia populaţiei, ca sursă a ofertei de muncă.

În condiţii contemporane, şomajul este considerat ca un dezechilibru al pieţei naţionale, adică

un dezechilibru între cererea globală de muncă şi oferta globală de muncă.
ŞOMERII sunt acele persoane din cadrul populaţiei active disponibile, care doresc să lucreze şi caută un loc
de muncă retribuit, deoarece nu au un astfel de loc în mod curent. În rândul şomerilor intră:
 persoanele care şi-au pierdut locul de muncă pe care l-au avut;
 noii ofertanţi de forţă de muncă, ce nu găsesc unde să se angajeze.
În conformitate cu Biroul Internaţional al Muncii (BIM), şomerii sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în
cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan condiţiile:
 Nu au loc de muncă şi nu desfăşoară nici o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
 Sunt în căutarea unui loc de muncă;
 Sunt disponibile să înceapă lucrul în urmatoarele 15 zile, dacă şi-ar găsi imediat un loc de muncă;
 Persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar care au
declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibili să înceapă lucrul.
Există mai multe tipuri de șomaj:

 Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune

economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea
șomajului.

 Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu
în gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).

 Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ
nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze și anume:
 datorită unei calificări necorespuzătoare cerințelor;
 vârstei;
 sănătății;
 lipsa dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a
locurilor de muncă;
 retribuție (salariu) mică;
 schimbarea structurii economiei prin apariția unor tehnologii noi,
prin care reduce necesarul forței de muncă sau cea existentă nefiind
calificată corespunzător. (de exemplu: automatizarea).
 Literatura economică prezintă două categorii de
șomaj:
• Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care
descrie situația în care oameni apți de muncă nu
doresc să lucreze, deoarece dețin suficiente
resurse materiale;

• Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar nu
găsesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind
singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă
un efect secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii
de forță de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de
oferta de forță de muncă (șomajul involuntar).
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii:

Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislație. Împiedică intrarea pe piață a

locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuși să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână șomeri. Creșterea

salariului real minim impus peste cel mai mic preț al ofertei, are ca efect creșterea șomajului;

Limitarea numărului de angajatori. Cu câteva excepții, legislația muncii nu permite persoanelor fizice să devină

angajatori, fiind o barieră pe piața muncii prin faptul că sunt blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în

competiție directă cu cele oferite de societățile comerciale, cu efecte pozitive asupra șomerilor și salariaților.

Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale. Accesul pe

piața muncii (dreptul la muncă) al oricărui cetățean este condiționat

de cumpărarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuțiilor

obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara

asigurarile sociale este sancționat cu eliminarea sa de pe piața

muncii.

Certificarea profesională. Condiția deținerii unei diplome

corespunzatoare meseriei în care urmează să acționeze un cetățean,

impusă prin intermediul legislației muncii, este o barieră la intrarea

pe piața muncii pentru persoanele autodidacte care dețin

cunoștințele, deprinderile și aptitudinile necesare pentru a se angaja

în acea ramură economică.

CRIZA ECONOMICĂ
ÎN ROMÂNIA

Criza economică, caracterizată prin scăderi sau stagnări ale activităţii economice, sporeşte
numărul de şomeri, iar integritatea lor, în perioadă de boom, poate fi la un nivel scăzut. Absorbirea
unui număr cât mai mare de şomeri depinde de posibilităţile reale ale fiecărei ţări de a stimula agenţii
economici în creşterea investiţiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficientă a pârghiilor
economice în condiţii de criză.

În România, criza economica de lungă durată a generat un şomaj de mari proporţii cu perspective
reduse de reintegrare.

Modificările de structură a ramurilor şi sectoarelor economice, sub impactul diversificării cererii

de bunuri, al crizei economice , conduc inevitabil pentru o perioadă îndelungată la reducerea cererilor
de muncă.
 SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎN
ROMÂNIA ÎN ANUL 2008
Numărul şomerilor înregistraţi în
România la sfârşitul anului 2008 era de 568.000
568.000 persoane, potrivit datelor
Institutului Naţional de Statistică.
Raportat la populaţia activa totală a României, Populaţia
cele 568.000 de persoane fără loc de muncă activă
corespund unei rate a şomajului de 5,8%. Şomeri
"În ultimul trimestru al anului 2008, 9.805.00
populaţia activă a României era de 9.805.000 0
persoane, din care, 9.237.000 mii persoane
aveau loc de muncă, iar restul de 568.000 de
persoane erau şomere", se precizează într-un
comunicat al INS.
 Rata şomajului pe sexe

În rândul tinerilor cu vârste 4,60% Rata şomajului

cuprinse între 15 şi 24 ani, rata 6,70% pentru barbati
şomajului s-a situat la nivelul de Rata şomajului
17,9%. pentru femei

Pe sexe, ecartul dintre cele

doua rate ale şomajului a fost de
2,1 puncte procentuale -6,7% Rata şomajului pe medii
pentru barbaţi faţă de 4,6% pentru
rezidenţiale
femei, iar pe medii rezidenţiale,
de 1,6 puncte procentuale (6,5%
pentru mediul urban, faţă de 4,9%
4,90%
pentru mediul rural). Mediul urban
6,50%
Mediul rural
 Repartiţia pe clase de mărimi a numărului
populaţiei şomere, la nivel judeţean.

Perioada Nr. judeţe în clasa Nr. judeţe în Nr. judeţe în clasele de

de sub 10000 clasa 10001- 20001-30000 şi peste 30001
persoane şomere 20000 persoane persoane şomere
şomere
Sept. 2008 28 13 1 (Dolj)
Dec. 2008 24 17 1 (Dolj)
Mar. 2009 16 25 1 (Dolj)
Iun. 2009 12 26 4( Dolj, Bacău, Galaţi, Iaşi)
Sept. 2009 10 24 8(Dolj, Alba, Vâlcea, Argeş,
Prahova, Galaţi, Iaşi,
Bucureşti)
Dec. 2009 4 24 14(Dolj, Hunedoara, Alba,
Cluj, Vâlcea, Argeş, Prahova,
Brăila, Galaţi, Constanţa,
Bacău, Iaşi, Suceava,
Bucureşti)
SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎN
ROMÂNIA ÎN ANUL 2009
 Şomeri neindemnizaţi în numărul total de şomeri
79,82%
80,00%
78,79%
79,00% 78,12%
78,00% 77,55%
76,74%
77,00%
76,00% 75,07%
75,00% Şomeri neindemnizaţi în
74,00% numărul total de şomeri
73,00%
72,00%
 Număr de şomeri înregistraţi

16.000 15.000
14.000
12.000 11.903 12.094
12.000 10.300
10.000
8.000 6.267 Număr de şomeri
6.000 înregistraţi
4.000
2.000
0
SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA ÎN
ANUL 2010
 Numărul de şomeri neindemnizaţi în numărul total de
şomeri
70,00%
58,61%
60,00% 59,25% 57,13%
50,00% 51,80% 49,59%
48,80%
50,31%
40,00%
30,00% Numărul de
20,00% şomeri
10,00% neindemnizaţi
0,00% în numărul
total de şomeri
 Rata şomajului
16,00%
14,60%
14,20%
14,00% 12,90% 13,00%
12,30% 12,40%
13,00%
12,00% 12,80%11,50%
11,10% 10,90% 10,90%
10,00%
8,00%
6,00% Rata şomajului
4,00%
2,00% 2,40%

0,00%
 SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎN
ROMÂNI ÎN ANUL 2012
În trimestrul III 2012, rata de ocupare a
Rata de ocupare a
populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) populaţiei
a fost de 60,8%. Rata şomajului a fost de
6,8%.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 60,8%

65%
20-64 ani a fost de 65,0%, la o distanţă de
5,0 puncte procentuale faţă de ţinta
naţională de 70% stabilită în contextul
Strategiei Europa 2020. Între 15-64 ani
Între 20-64 ani
 Cele mai apreciate joburi în timp de criză
Chiar dacă pare greu de crezut, pe timpul crizei sunt la mare căutare locurile de muncă cu un salariu mai

mic, dar care oferă, în schimb, program flexibil, mai multă mobilitate şi nivel scăzut de stres. Conform

revistei Time, cele mai apreciate meserii în vremurile tulburi sunt următoarele:

 Antreprenor – Studiile arată că jumătate dintre persoanele care au renunţat la cariera într-o

companie şi şi-au început propria afacere nu mai sunt la fel de stresante ca înainte. În plus, 91 de

procente dintre acestea spun că le place noua activitate mult mai mult.

 Poliţist – Pentru că în timpul crizelor economice, criminalitatea creşte, locurile de muncă în poliţie

devin tot mai sigure. Un beneficiu important în poliţie este că salariile angajaţilor sunt mai mari

decât ale altor bugetari.

 Administrator de reţea şi sisteme de calculatoare – Pe lângă salariul destul de frumuşel, domeniul

are avantajul unui program extrem de flexibil.

 Contabil – Un job bine plătit şi destul de mobil. Conform unor estimări, până în 2020, 75% dintre

actualii contabili vor ieşi la pensie, fapx care va duce la o creştere a cererii în domeniu.
 Asistenţă medicală – Deşi postul nu este foarte bine plătit, există diverse sporuri pentru risc, în
funcţie de aria aleasă. Mai mult, meseria este la mare căutare în statele dezvoltate din Uniunea
Europeană.

 Matematician – O profesie extrem de versatilă, care oferă diverse oportunităţi în viaţă. Aceştia se
pot angaja ca profesori universitari, într-un post în managementul de risc în cadrul unor instituţii
financiare sau companii multinaţionale sau chiar în inginerie, analiză bugetară, dezvoltarea de jocuri
video, statistică sau armată.

 Nutriţionist – Un job de viitor, în care nimeni nu se va putea plânge de lipsa clienţilor. Un mare
avantaj este şi fapxul că se numără printre meseriile cele mai puţin stresante, potrivit specialiştilor.
 Situaţia şomajului înainte de criză
1200000

1000000
954.546

800000
689.531
600000 607.192
Numărul de şomeri
386.667
400000 362.429

200000 201.875

0
1991 2002 2003 2004 2007 2008
 Rata şomajului înainte de criză
Rata şomajului
14,00%
11,80%
12,00% 10,90%
10,20% 10,40% 10,50%
10,00%
8,90% 9,30% 8,80%
8,00% 8,40% 8,40%
7,40%
6,00% 6% 6,30%
5,90% 4,20%
4,00%
3,00% 4%
2,00%

0,00%
 Rata şomajului pe vârste şi sexe
50
45 24,2
40
35
30
25
20 21,6
6,5
15
5,1
10 9,5 4,2
5 1

0 4,7 4,4 3,1

15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani +
Masculin Feminin
 Rata şomajului pe medii
60

50 14,7

40
33,8
30

20 6,2

10 3,5 3
9,4 1,1
5,8 5,1 3,9
0
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani +
Urban Rural
 Bibliografie
• - Fota, D., Băcescu, M., (2009), Criza economică din România anului 2009 – cauză,

efecte, soluţii, Ed. Universitară, Bucureşti.

• - Mocanu, Irena, (2008), Şomajul din România. Dinamică şi diferenţieri geografi ce,

Editura Universitară, Bucureşti.

• - Mocanu, Irena, (2009), Şomajul în România. Disparităţi teritoriale, Revista Română

de Statistică, nr. 4, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti

• - Radocea, Al. (2009), România şi criza economică. Puncte de vedere şi propuneri

pentru determinarea “Indicatorului echilibrului macroeconomic”, Revista Română de

• Statistică, nr. 11, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti.

• http://en.wikipedia.org/wiki/Unemployment

• http://www.investopedia.com/terms/u/unemployment.asp

• http://www.adevarul.es/legislatie/munca/Somajul-i-indemniza-ia-omaj

• http://countryeconomy.com/unemployment/romania

• http://www.romania-insider.com/unemployment-in-romania-climbs-slightly-but-still-well-below-eu-
averages/79102/
• http://stiri.acasa.ro/cariera-189/ce-meserii-sunt-afectate-de-criza-4962.html

• http://www.gds.ro/Cariere/2008-11-20/Meserii+in+criza

• http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A5_ro%203_2010.pdf

• http://www.wall-street.ro/tag/criza+rata-somajului.html

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei

• http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-13578971-despre-perspectivele-cresterii-economice-romnia.htm

• http://www.business24.ro/articole/somaj+tineri+romania

• http://facultate.regielive.ro/licente/economie/analiza-economiei-romaniei-in-perioada-pre-si-post-aderare-
220731.html

• http://www.bitfm.ro/stiri/franks-fmi-exista-crestere-economica-romania-si-acesta-va-continua-112.htm

• http://jurnalul.ro/bani-afaceri/piata-muncii/rata-somajului-in-romania-a-scazut-cu-0-4-in-2012-641469.html
 Proiect realizat de:
 Hîncu Antuza;
 Grecu Ionela;
 Leonte Roxana;
 Mâţă Mădălina;
 Toderaşc Diana.