Sunteți pe pagina 1din 3

Mâță Andreea-Mădălina

Grupa 40, Seria E

Sindromul Asperger

Tulburarea Asperger este termenul folosit pentru o tulburare specifică de dezvoltare,


caracterizată de probleme de dezvoltare a abilităților sociale și comportamentului social.[1] Este o
varietate de autism în care copilul prezintă o preocupare obsesivă față de obiceiurile de rutină. [2]

Persoanele cu sindromul Asperger au un IQ normal şi mulţi indivizi (deşi nu toţi) au


abilităţi excepţionale sau talent într-un anumit domeniu. Din cauza gradului lor ridicat de
funcţionalitate şi a naivităţii lor, cei cu sindrom Asperger sunt deseori văzuţi ca fiind excentrici
sau ciudaţi. [3]

Nu se cunoaște cauza exactă a sindromului Asperger. Sindromul Asperger tinde să fie


transmis pe cale genetică, deși cercetătorii nu au descoperit exact care este gena vinovată.
Oamenii de știință cred că există și alți factori ce țin de mediul înconjurător care ar putea juca un
rol în producerea bolii.[4]

Stabilirea diagnosticului se realizează cel mai bine prin culegerea de informații de la


parinți, medici, profesori și alți indivizi implicați în îngrijirea și supravegherea copilului, căci
aceștia sunt cei care cunosc cel mai bine comportamentul pacientului. Diagnosticul de sindrom
Asperger se stabilește atunci când se întâlnesc anumite criterii. Acestea includ: interacțiuni sociale
defectuoase, comportament, interese și activități neobișnuite, limbaj dezvoltat normal , lipsa
tulburărilor în dezvoltarea abilităților de autoîngrijire și a curiozitații față de mediul înconjurător.
Specialiștii în domeniu vor analiza istoricul medical al copilului și vor obtine informații în ceea ce
privește dezvoltarea acestuia, inclusiv date despre dezvoltarea motorie, a limbajului, despre
domeniile de interes ale copilului și a interacțiunilor de natura sociala. De asemenea, specialistul
se va interesa despre sarcina și despre istoricul medical în familie (ce alte boli au fost prezente la
rudele directe ale copilului afectat). Specialistul poate investiga copilul pentru a stabilii dacă
simptomatologia se datorează sindromului Asperger. [5]
Se pot indica următoarele forme de evaluare:
-test psihologic prin care se evaluează intelectul și capacitatea de învățare, IQ-ul (coeficient de
inteligență) și abilitățile motorii;
-se poate realiza, de asemenea și un test de personalitate;
-evaluarea capacității de comunicare, prin care se testează gradul de dezvoltare a limbajului; copiii
se testeaza pentru a evidenția capacitatea lor de întelegere și de utilizare a limbajului în
comunicare; de asemenea se testează și formele non-verbale de comunicare, alături de limbajul
non-literal, precum umorul sau metafora; se vor urmarii tonul, intensitatea și accentele utilizate de
copil;
-examinare psihiatrica prin care specialistul va evalua relațiile copilului cu familia și apropiații,
reacția la situații noi și capacitatea acestuia de a întelege sentimentele celorlalți, precum și
comunicarea indirectă, precum sarcasmul și cicălirea; medicul psihiatru va observa copilul acasa și
la școală; de asemenea se vor investiga si alte posibile afecțiuni, precum anxietatea și depresia,
tulburări care se regasesc frecvent la cei cu sindromul Asperger.[6]

La momentul stabilirii diagnosticului, medicul specialist va concluziona dacă copilul


întrunește criteriile de diagnostic publicate în Manualul de Diagnostic și Statistică a Bolilor
Mentale (DSM-IV-TR), publicație ce aparține de Asociația Americană de Psihiatrie. [7]

Nu există un tratament unic în urma căruia să se poată obține rezultate excelente la toți
copiii cu tulburarea Asperger. Un program eficient de terapie se va baza pe interesele copilului.
[8]

Tratamentul medicamentos nu este eficace, însa poate ține sub control anumite
simptome. [9] Exemple de astfel de medicamente: Zyprexa, Risperdal , Zyprexa Zydis, Risperdal M-
Tab, olanzapine systemic, lisdexamfetamine systemic, risperidone systemic. [10].

Tratamentul sindromului Asperger trebuie individualizat și aplicat cât mai devreme. [11]
Acesta implică o atitudine multidisciplinara. Intervențiile comportamentale și educationale (bazate
pe categorii de vârsta și pe nevoile individuale) le pot ajuta pe aceste persoane. [12]

Există mai multe tipuri de abordări, terapii și modalități de intervenție profesioniste care
pot îmbunătății calitatea vieții persoanelor cu Asperger. Acesta pot include intervenții care au ca
scop dezvoltarea comunicării precum și maximizarea comunicarii prin joc și simboluri, terapie
cognitiv-comportamentală, modificări de dietă, tratament medicamentos pentru problemele
coexistente (anxietate, depresie), terapie prin muzică (aceasta ajută la cresterea respectului de sine
și la dezvoltarea comunicării sociale), fizioterapia pentru consolidarea abilitaților motorii și a
problemelor senzoriale, etc. [13]
Toate aceste terapii au rolul de a forma competențe sociale, de a dezvolta comunicarea
sociala. Este foarte important ca activitațile terapeutice să conțina activități bine structurate care
să se repete de-a lungul timpului pentru a ajuta la consolidarea anumitor comportamente. [14]

Părinții pot ajuta copilul cu Asperger prin instituirea unei rutine zi de zi a meselor,
temelor, obiceiurilor de dinainte de culcare. Cu aceștia trebuie să se comunice în mod direct și cât
mai simplu. La școlari pot fi de ajutor suporturile vizuale și materialele scrise pentru ca activitățile
zilnice să fie cât mai organizate. Acasă, părinții pot repeta cu copiii jocurile de rol pentru a-i ajuta
să interacționeze în societate.[15]

Cercetătorii nu au descoperit încă, un mod de a preveni sindromul Asperger. Unele


grupuri susțin că vaccinul rubeolă-rujeolă-varicelă provoacă apariția sindromului Asperger și
autismul. Dar numeroase studii nu au putut dovedi legătura dintre aceste afecțiuni și vaccinul mai
sus amintit. Medicii recomandă imunizarea copilului, deoarece lispa acestei măsuri profilactice
pune în pericol atât individul, cât și restul comunității în a dezvolta boli grave și, uneori, chiar
letale. [16]

Bibliografie:

i. 1; 5-7; 16 - http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/sindromul-asperger_28
ii. 4-
http://www.qbebe.ro/psihologie/dezvoltare_emotionala/ce_trebuie_sa_stii_despre_sind
romul_asperger
iii. 2 - http://dictionar.romedic.ro/asperger-(sindrom)
iv. 3 - http://www.copiiidecristal.ro/ce-este-sindromul-asperger/
v. 8 ; 13; 14; 15 - http://www.helpautism.ro/autism/cauzele-si-tratamentul-sindromului-
asperger
vi. 9; 12 - https://www.farmaciata.ro/neuropsihiatrie/item/24070-sindromul-asperger-
cauze-diagnostic-si-tratament
vii. 10 - http://www.drugs.com/condition/asperger-syndrome-generic.html
viii. 11 - http://www.romedic.ro/sindromul-asperger