Tudorache Diana Anul I; grupa 2 MRU

Definitia
Somajul este un fenomen foarte complex a carui geneza a facut obiectul unor cercetari relevante inca de la sfarsitul secolului XIX-lea. Somajul a fost si continua sa fie definit in mai multe moduri. Somajul- este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.

Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. Biroul International al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii : - are o varsta de peste 15 ani ; - este apt de munca ; - nu are loc de munca ; - este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala ;

b) intensitatea cu care se manifesta, din acest punct de vedere existand: somajul total, prin pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii; somajul partial, diminuarea activitatii cu reducerea corespunzatoare a salariilor si reluarea normala a lucrului; c) durata: timpul scurs intre pierderea locului de munca sau diminuarea activitatii si reluarea normala a lucrului; d) structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc.

Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese : I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare, acestei cresteri. In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza : a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte. b) somajul stuctural, determinat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ;

c) somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme ; d) somaj de fictiune. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire. e)somajul sezonier. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere. f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care, prin nivelul dezvoltarii, dinamica, structura si alte caracteristici, nu poate asigura crearea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca.

Cauzele somajului

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.

Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. - pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.

Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca. Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice,conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului.

Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. Explicarea celor doua fenomene somaj - infaltie nu se poate face prin substituirea unuia cu celalat, fiecare isi are propriile cauze si fiecare influenteaza asupra mersului economiei nationale. Somajul este, deci, generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind preponderente in unele perioade si tari. Guvernele trebuie sa reduca la minimum efectele neplacute ale ambelor fenomene.

Somajul: un dezechilibre

dezechilibru,

expresie

altor

Somajul este apreciat ca expresie a unor dezechilibre, si anume: a)dezechilibru pe piata muncii, constand in faptul ca oferta de munca este superioara cererii de munca (in conditii de echilibru, pe aceasta piata nu exista decat somaj voluntar); b)dezechilibru pe piata bunurilor si serviciilor, unde oferta (productia) de bunuri economice este inferioara cererii (insuficienta ofertei rezulta din inexistenta sau insuficienta capacitatilor de productie)

Efectele somajului
Asupra individului: 1. Scaderea nivelului de trai; 2. Degradarea fizica si morala; 3. Pierderea dexteritatii si contactul cu noile tehnologii; 4. Marginalizarea sociala a somerului si absenta sa de la activitati sociale; 5. Pierderea increderii de sine; 6. Schimbarea atitudinii fata de munca si societate; 7. Expunerea la riscurile muncii la negru; 8. Situatie de dependenta fata de apropiati si societate; Asupra societatii: 1. Ingreunarea situatiei celor care lucreaza si participa la formarea bugetului pentru redistributia secundara; 2. Scaderea productivitatii globale a muncii si a venitului national; 3. Aparitia muncii la negru; 4. Deteriorarea conditiilor de trai si implicit scaderea natalitatii si reducerea sperantei de viata la nivel de societate; 5. Deteriorarea balantei comerciale si de plati externe; 6. Teren propice pentru convulsii sociale; 7. Posibilitatea cresterii infractiunilor

Diminuarea somajului si a efectelor sale

Peste tot unde exista, somajul pune doua mari probleme, foarte actuale prin dimensiunile si implicatiile lor: a. pe termen scurt garantarea unui venit minim pentru someri; b. pe termen mediu si lung asigurarea locurilor de munca pentru reducerea si, apoi, lichidarea acestui flagel. Modalitatea cea mai utilizata de garantare a unui venit minim pentru someri este ajutorul sau indemnizatia de somaj.Ponderea acesteia fata de salariu si perioada pentru care se plateste difera pe tari. In Romania ajutorul de somaj reprezinta 50% din salariu, dar sunt tari in care aceasta pondere este mai mare si tari unde este mai mica. Cine nu reuseste sa se angajeze in perioada pentru care se acorda indemnizatia de somaj isi pierde dreptul de a o incasa.; acelasi lucru este valabil si pentru cei care se angajeaza inainte de expirarea perioadei respective.

Garantarea unui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele, organizatiile profesioale si sindicale pentru ca realizarea sa intampina mari dificultati, cum sunt: limita fondurilor ce pot fi utilizate in acest scop, necesitatea practicarii unor sisteme de acordare cat mai echitabila, nemultumirile celor care contribuie la formarea fondurilor respective ci trebuie sa dea sume tot mai mari, necesitatea stabilirii unui asemenea nivel pentru acest ajutor incat sa nu genereze suficienta sau multumire in randul somerilor, ci sa-i incite permanent la incadrarea in munca. Experienta actiunilor promovate in diferite tari pentru solutionarea problemei somajului releva ca acestea au un caracter complex vizeaza aspecte interdependente prin natura lor, vizeaza atat firmele cat si societatea, pe someri cat si pe cei care lucreaza formand obiectul unor reglementari care, in ansamblu lor, sunt cunoscute sub denumirea de politici sau masuri pentru diminuarea somajului.

Dupa aspectul concret la care se refera, masurile pentru diminuarea somajului pot fi grupate in: I. Masuri care privesc direct pe someri; II. Masuri care privesc populatia ocupata; III. Alte masuri. Masuri care privesc direct pe someri. Ele cuprind: a. Masuri pentru pregatirea, calificarea si orientarea celor care cauta un loc de munca pentru a face fata noilor tehnologii; b. Facilitati acordate catre stat pentru: - crearea de noi intreprinderi; - crearea de noi locuri de munca in activitatile publice; c. Practicarea unor noi forme de angajare, care reduc costul salarial al firmelor: - pe timp partial sau cu orar atipic; - pe durata medie sau scurta ; - stagii pentru operatii specifice de scurt timp;
I.

d) -

Realizarea de investitii in urmatoarele activitati, direct creatoare de noi locuri de munca: reciclarea materiilor si materialelor utile (hartie, sticla, aluminiu etc); eliminarea si gestionarea deseurilor; protectia resurselor naturale (apa si aerul, indeosebi); gestionarea padurilor; producerea energiei neconventionale; dezvoltarea cercetarii stiintifice; promovarea actiunilor de depoluare a apelor uzate si a instalatiilor;

II.

Masuri care vizeaza populatia efectiv activa (ocupata). a. Masuri de prevenire a cresterii somajului, prin: - pregatire; - calificare; b. Masuri de diminuare a somajului prin: - reducerea timpului de munca si a duratei vietii active; - proiecte de impartire a muncii (fiecare sa munceasca mai putin), care sunt eficiente pe termen scurt, dar nu pot fi substituite investitiilor; - repatrierea emigrantilor in tarile lor; - Garantarea locurilor de munca (clauza in acordul firma salariati); Alte masuri, constand in angajarea celor care cauta loc de munca: - cu contracte de scurta durata; - cu program zilnic redus si atipic

III.

Bibliografie: 1. Bucur Ion, Cornescu Viorel, Cretoiu Gheorghe, Economie, Beck, 2009 2. Cosea, Mircea, Economie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997; 3. Roatis, Florian, Economie, Polirom, Iasi, 1998;