fenomen social-economic care se manifestă prin inactivitatea forțată a unui

număr mare de salariați, ca rezultat al dezechilibrului dintre cererea și oferta

forței de muncă. 2) Stare de șomer. /<fr. Chômage
fenomen social-economic caracteristic economiei de piață, constând în
inactivitatea forțată a unui număr mare de oameni, care rămân fără lucru. (<
fr. chômage)
Cuvântul șomaj are la bază termenul francez chomage, preluat din latinescul
caumare și grecescul cauma, ce însemna căldură mare, din cauza căreia inceta
orice fel de activitate.

Somajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de

muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă.
Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este în
căutare a unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii, apar probleme
economice și sociale serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin
creşterea cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor.

Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si

subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie
nefolosite sau partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda,
ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea
muncii.
Trebuie sa avem in vedere si efectul distructiv pe care dobanzile il pot avea
asupra ocuparii si a investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor,
situate mult timp peste rata inflatiei, secatuieste economia atat de posibilitatile
viitoare de dezvoltare, cat si de posibilitatile de ocupare.
Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze cu regularitate
o dobanda ridicata, fara un efort deosebit,comparativ cu efectuarea unei
investitii pentru care trebuie sa munceasca mult si sa-si asume un risc. In
conditiile actuale, ale unui ritm atent in domeniul innoirilor tehnice si
tehnologice, mentinerea unor rate inalte ale dobanzilor echivaleaza practic cu
compromiterea capitalui fizic existent prin blocarea procesului investitional,
care accentueaza somajul.
Un alt aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si
manifestarii somajului priveste problema salariilor.
Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative
asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul salarial
continua sa fie analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de
reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se
indeparteze de evolutia salariilor.
Salariile au urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra
ocuparii si diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se
constata ca salariile nominale cresc impreuna cu somajul.
Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului se
refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in
diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce cererea de locuri de
munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei restructurari a
economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni majore ca:
infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind
dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele
eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii
unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord
cu exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale
incepand de la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic.

Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse

cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:
-crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la
economia cu piata concurenta;
-existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori, indeosebi
cei care au lucrat in unitati economice energointensive;
-somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales din
mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care
genereaza somajul in care intra pentru prima data pe piata muncii;
neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta
patronatelor pentru a angaja persoane cu experienta in activitate,
disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc.Ponderea mare a femeilor
in randul somerilor are ca principala cauza persistenta unei mentalitati invechite
privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare
cat si la disponibilizarea personalui.
-tendinta de crestere a somajului de lunga durata;
-alimentarea somajului prin procese de natura economica si social-culturala.
Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa
aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale
privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan teritorial
din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale
celor care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea
tendintelor de specializare a unor grupuri socio- profesionale etc.

Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul structural,

somajul tehnologic.
Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice in
conditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata concurentiala.Are
un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii agregate, implicit
a cererii de munca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite isi diminueaza
activitatea si incep sa disponibilizeze personalul.

Somajul structural formeaza pe baza modificarilor ce se petrec in structura

activitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu interactiunea dintre
schimbarea consumului si noile tehnologii.
Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si de
reorganizarea intreprinderilor. Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta
numeroaselor imprejurari, nu numai a celor strict economice, ci si demografice,
tehnice sau stiintifice. El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a
activitatilor social economice, datorita solicitarilor suplimentare de munca ale
noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor
incadrate in varsta a doua.
Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi sunt:
Somajul de conversiune – afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabile
pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de
somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de
somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata.

Somajul repetativ – ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade

de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba.

Somajul de excluziune – reuneste populatia activa in care sunt incluse persoane

mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat,
indiferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj.
Cauzele somajului:
Şomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune
(depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de
avânt economic cu reducerea şomajului.

Şomajul sezonier de obicei care creşte în lunile când munca sezonieră nu e

solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiştilor).

Şomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt
economic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor.Aceasta poate să fie
structurată pe cauze şi anume: datorită unei calificări necorespuzătoare
cerinţelor, vârstei, sănătăţii sau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea în
alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuţie (salar) mică. O altă cauză a
şomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariţia unor
tehnologii noi, prin care reduce necesarul forţei de muncă sau cea existentă
nefiind calificată corespunzător.Aici se poate aminti automatizarea, în istorie
sunt cunoscute acţiunile ţesătorilor care distrugeau maşinile din manufacturi.

Literatura economică prezintă două categorii de şomaj:

Şomajul voluntar este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţi
de muncă nu doresc să lucreze, in majoritatea covârşitoare a situaţiilor, deoarece
deţin suficiente resurse materiale.

Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de muncă doresc
să se angajeze, dar nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de şomaj
este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata
indemnizaţiei de şomaj în conformitate cu Legea. Şomajul involuntar reprezintă
un efect secundar negativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la intrarea
pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept
consecinţă apariţia unui excedent de oferta de forţă de muncă (şomajul
involuntar).

Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea şi oferta de pe piata muncii:

Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin

legislaţie. Împiedică intrarea pe piaţă a locurilor de muncă pentru oamenii care
sunt dispuşi să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână şomeri.
Creşterea salariului real minim impus peste cel mai mic preţ al ofertei, are ca
efect creşterea şomajului.

Limitarea numarului de angajatori.Cu câteva excepţii, legislaţia muncii nu

permite persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe piaţa muncii
prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în
competiţie directă cu cele oferite de societăţile comerciale, cu efecte pozitive
asupra şomerilor şi salariaţilor.

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si

subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere
economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa
asigure o
ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de
munca fiind in favoarea ultimei.

Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al

agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca
acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare
si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai
mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.

Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai
mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila
noutatile cercetarii stiintifice.Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt
acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de
munca.
Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii
economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut.
Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale
ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de
capital.In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari
proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.

Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul

diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o
perioada indelungata la reducerea cererii de munca.Imigrarea - emigrarea -
influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active
in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul
acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona
de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita
oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor
politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand
importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si
contribuind la cresterea somajului.Existenta somajului la un nivel ca o rata
naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de
echilibru intre rata somajului si rata inflatiei.

Somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade,

la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza
tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o partein emigrarea unei parti
importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un
numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de
somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.

Masuri de combatere a somajului:

1.Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe
piaţa economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra
pierderile provocate prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparaţie cu Europa, dacă această
politică este aplicată raţional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea
neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o
criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea
valutei. Acest fenomen bineînţeles nu aşa de intens a fost observat începând din
anul 1970 şi în Germania când impozitele mari, şomajul care creşte şi salariile
mari, ce determină ca preţurile ridicate a produselor germane nu puteau concura
cu cele produse mai ieftin în alte ţări.
2.O măsură pentru combaterea şomajul structural, este stabilirea unor tarife
flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea
firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie. Metoda
prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a dovedit
pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă
măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu
scopul ca un post să fie ocupat de doi angajaţi.
3.Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:
- la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai
mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă
şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică;
- instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de
muncă;
- integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină;
- ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei
muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar,
sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă
(salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori
pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii muncii,
reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi
va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.

Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei activa disponibile, care
doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de
loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut
locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce
nu gasesc unde sa se angajeze.
Nu orice persoana care nu lucreaza poate fi considerata somer (de exemplu
militarii in termen sau persoanele casnice). Somer este – conform Biroului
International al Muncii , organizatie din sistemul Natiunilor Unite – oricine are
15 ani, este apt de munca si nu munceste, cauta un loc de munca si poate fi
angajat partial sau in intregime pentru o munca salariata sau nesalariata.
Problema masurarii somajului
Masurarea somajului este o problema de estimare a proportiilor, structurii,
interasitatii si duratei lui. In toate tarile cu economie cu piata concurentiala
functioneaza institutii specializate si sunt aplicate modalitati specifice de
intregistrare a somajului, despre care se culeg informatii sistematici sunt:
nivelul, marirea sau proportia la un moment dat; intensitatea sau taria de
manifestare; durata medie; structura sau componenta.
I Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor
care nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si
doresc sa lucreze. Astfel, masurarea are loc:
- in expresie absoluta (masa somajului) – numarul persoanelor care la un
moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor
(numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata);
- in expresie relativa (rata somajului) – calculata ca raport procentual intre
numarul mediu al somerilor si: populatia activa, populatia activa disponibila,
forta de munca (populatie ocupata+somaj), populatia ocupata, populatia ocupata
ca salariati.
Subevaluarea somajului – inregistrarea doar a persoanelor care primesc
indemnizatie de somaj, excluzand alte categorii ca: tinerii care incheie un ciclu
de invatamant si nu au loc de munca, persoane care nu au temporar un loc de
munca, s.a. Supraevaluarea somajului – inregistrarea ca someri si a altor
categorii(neindreptatite) ca: persoanele care incaseaza indemnizatia de somaj
dar nu au intentia de a se angaja; persoanele care au deja un loc de munca dar
pretind ca sunt someri, pentru ca lucreaza”la negru”; persoane care nu doresc sa
munceasca din motive strict personale, s.a.
II.Intensitatea somajului – se calculeaza prin determinarea corecta a
momentrului incetarii totale sau partiale a activitatii.
III. Durata sau perioada de somaj – timpul care se scurge de la pierderea
locului de munca pana la reluarea activitatii.
IV. Structura – clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii,
domeniul de activitate, sex, varsta sau rasa.
Pentru o evaluare corecta a marimii somjului la un moment dat trebuie sa se
calculeze:
- intrarile – persoanele concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de
invatamant si nu se pot angaja;
- iesirile – persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul
post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a.
In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite,
intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzitie la
economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al
dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in
privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de
retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.
Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt:
- somajul conjunctural
- somajul structural
- somajul tehnologic
Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in:
- masuri ce privesc direct pe someri
- masuri ce privesc populatia ocupata
- alte masuri.