Sunteți pe pagina 1din 1

De ce pe piata libera nu poate exista dect somajul voluntar?

Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru. Somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include n sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale. Dictionarul explicativ l defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta n aceea ca o parte din salariati ramn fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta n nefolosirea unei parti din forta de munca salariata. Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea ncrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale. Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, vrsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea n timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca l fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o nencredere sporita n rndul potentialilor patroni. Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, lund n considerare mai multe criterii. Din punct de vedere al modului de manifestare, exista somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent) si somaj involuntar (datorat insuficientei cererii). Somajul voluntar consta din acea nonocupare datorata refuzului unor persoane de a accepta retributia oferita (este vorba de cea reala) si/sau conditiile de munca existente. Asemenea comportamente decurg din unele reglementari juridice, din uzante sociale, din caracterul lent al adaptarii contractelor colective de munca la conditiile muncii si la procesele istorice, demografice. Somajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scadere. Asa se face ca salariile practicate sunt, n general, mai mari dect salariul de echilibru. Revendicarile salariatilor si ale sindicatelor mpiedica ajustarea salariilor prin scadere. n general, fondul de salarii are o determinare n conditiile economico-financiare ale utilizatorilor de munca. Ca urmare, o parte din oferta de munca ramne nerealizata, apare deci somajul voluntar. Categoriile de persoane, care se ncadreaza n somajul voluntar sunt: - persoanele angajate care prefera sa-si nceteze temporar activitatea, apreciind ca ajutorul de somaj le poate asigura o existenta decenta (sa retinem, n acest context, ca economistul francez Jacques Rueff remarca ca ajutorul de somaj este cauza fenomenului somaj"); - somerii care asteapta locuri de munca mai bune dect cele oferite de ntreprinderi si institutii, ct si fata de cele pe care le-au detinut; - gospodinele hotarte, pe baza unui consens de familie, sa se ncadreze, dar ezita nca sa se ncadreze n conditiile date (ca nivel de salariu, ca distanta de domiciliu etc). Somajul involuntar consta din acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel ca atunci cnd cererea efectiva de forta de munca va creste va spori si gradul de ocupare. Somajul involuntar poate fi sugerat prin graficul de mai jos. De regula, somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar. Asa ca somajul consta din acea nonocupare, din acea folosire incompleta a minii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel ca, atunci cnd creste cererea efectiva de forta de munca, va spori si gradul ei de ocupare. Obtinerea unei rate a somajului egala cu zero este un obiectiv care, pe de o parte, este imposibil de atins ntr-o economie dinamica de piata, iar pe de alta parte, s-ar putea chiar sa fie chiar nedorit. Somajul voluntar poate fi considerat un instrument prin intermediul caruia unele persoane reusesc sa si majoreze cstigurile individuale si ca proces prin care societatea atinge un nivel mai nalt al produsului national. n acelasi timp, un anumit nivel de somaj involuntar este de neocolit, ca urmare a schimbarilor intervenite n gusturile consumatorilor sau n tehnologia folosita. Aceste schimbari provoaca o anumita nepotrivire ntre cererea si oferta de mna de lucru, fapt ce impune o modificare n alocarea resurselor dinspre anumite ocupatii si regiuni nspre altele.