Sunteți pe pagina 1din 20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

Proiect realizat de : Busega Ionut Dumitrescu Monica Ionescu Simona Popescu Andreea Rotaru Igor Facultatea de Economie, anul II, seria A, grupa 1411

Bucuresti 2010

CUPRINS

1. 1.7. Factorii de influenta a ratei naturale a somajului.....................................................................8 1.8. Frecventa somajului............................................................................................................9 1.9. Reducerea ratei naturale a somajului..........................................................................................9 ....................................................................................................................................................10 Ajutoarele de somaj............................................................................................................................10 1.11. Costurile somajului.........................................................................................................11

1. SOMAJUL

1.1. Definitia Somajului


omajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locuri de munc) pentru forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este caracterizat prin faptul c o parte din populaie este n cutarea unui loc de munc. Cnd aceast situaie ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor. omajul determinat de conjunctura economic n perioadele de recesiune (depresiune economic) care dureaz de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioad de avnt economic cu reducerea omajului.

1.2. Tipuri de Somaj


In functie de natura si de cauze, somajul se clasifica in: 1. omaj conjunctural, generat de reducerea volumului activitii economice a ntreprinderilor ca urmare a deteriorrii conjuncturii economice interne i/sau internaionale, a variaiilor conjuncturale ale cererii i ofertei de bunuri i servicii, care provoac o reducere a necesarului de for de munc.

2. omajul fricional se circumscrie perioadei necesare n mod normal pentru a gsi un alt loc de munc. Este probabil cea mai rspndit form de omaj care poate apare chiar i n condiia ocuprii depline a forei de munc. omajul fricional apare deoarece piaa muncii este inerent dinamic, datorit imperfeciunii fluxului de informaii i deoarece trebuie s treac un timp pn cnd omerii i firmele ce ofer slujbe vacante s se gseasc unii pe alii. Chiar dac dimensiunea forei de munc ar fi constant, n fiecare perioad sunt noi intrri pe piaa muncii, n timp ce ali angajai sau omeri prsesc fora de munc. Unii oameni i vor prsi locul de munc n cutarea altuia, mai bun. Mai mult dect att, fluctuaiile aleatoare ale cererii de bunuri i servicii la nivelul firmelor determin unele firme s fac concedieri de personal, n timp ce altele fac noi angajri. Deoarece informaiile despre caracteristicile celor care caut de lucru i natura locurilor de munc vacante nu pot fi cunoscute instantaneu, este necesar s treac un timp pn la satisfacerea cererilor potenialilor patroni i ale muncitorilor care caut de lucru. Prin urmare, chiar dac la nivel agregat cererea i oferta de for de munc sunt egale, omajul fricional exist.

3. omajul structural (omaj de neadaptare) este consecina unui dezechilibru ntre structurile ocupional-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei forei de munc i ale cererii. Aceste neconcordane pot apare datorit: structurii sectoriale i teritoriale a economiei, progresului tehnologic, structurii sistemului educaional etc. n perioadele de restructurri eseniale ale unei economii, cum sunt cele ale tranziiei de la economia centralizat la economia de pia, omajul structural reprezint principala form de omaj. omajul structural apare atunci cnd schimbri importante n cererea de munc determin o nepotrivire ntre calitile i competenele profesionale ale muncitorilor, cerute i oferite pe piaa muncii. Dac salariile ar fi complet flexibile i costurile mobilitii geografice i ocupaionale ar fi reduse, atunci acest tip de omaj ar fi rapid eliminat de ajustrile pieei. n

practic, aceste condiii nu sunt ntotdeauna ndeplinite, iar omajul structural poate apare ca o problem foarte serioas. ntr-un mod asemntor se pot analiza i dezechilibrele geografice n cutarea forei de munc. n aceste situaii se identific un omaj regional. omajul structural apare datorit schimbrilor eseniale ale cererii de munc, vis-a-vis de salariile rigide i costurile ridicate ale mobilitii ocupaionale i geografice. omerii inclui n omajul structural au o mai mic probabilitate de a trece de la statutul de omer la cel de angajat. Orice msuri de politic social ndreptate spre creterea acestei probabiliti, au drept scop diminuarea omajului structural. Exemple de asemenea politici sunt cele de subvenionare a instruirii omerilor, de mbuntire a informaiilor despre condiiile locurilor de munc i de reducere a costurilor migrrii interne. omajul structural a fost atribuit, dup cum s-a putut constata, diferenelor dintre cererea i oferta de for de munc n condiiile costurilor ridicate de ajustare a ofertei la necesitile pieei. Teorii economice dintre cele mai recente afirm c cel puin un segment al omajului poate fi atribuit comportamentului productorilor de maximizare a profitului. Concret, s-a demonstrat c omajul structural poate apare i dac anumii productori pltesc salarii mai mari dect salariul considerat eficient pentru a crete productivitatea i/sau reduce deplasrile de personal. Decizia voluntar a acestor productori este cea care menine salariul a un nivel ridicat, i acesta nu va fi cobort nici dac ali muncitori de pe piaa muncii (omeri) i ofer serviciile la un salariu mai mic. Angajaii cu salarii mici i vor dori s lucreze n firmele cu salarii mari i, atta timp ct exist posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor, ei se vor ataa sectorului cu salarii mari, prefernd s atepte apariia unui loc liber. Prin urmare, datorit acestui comportament, apare un omaj de ateptare.

n funcie de raportul cerere-ofert pe diverse piee i de impactul acestora asupra piaei muncii, teoria economic a pus n eviden dou forme de omaj: 1. omajul clasic, ca urmare a reinerii ntreprinztorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri i servicii. Chiar dac exist cerere efectiv, ntreprinztorii nu sunt interesai n lrgirea capacitilor de producie i n angajarea de for suplimentar de producie deoarece firmele fie sunt n pierdere de competitivitate ca urmare a costurilor de producie mai mari -, fie c nu-i asum noi riscuri; acest tip este numit i omaj prin eficien a produciei.

2. omajul ciclic sau omaj prin insuficiena cererii, care apare atunci cnd cererea de bunuri i servicii din toate sectoarele economiei (economia real, sectorul menaje sau restul lumii) este mai mic dect oferta. Consecina este o ofert de for de munc mai mare dect cererea. omajul fricional sau cel structural pot apare chiar dac, la nivel agregat, cererea total de munc egaleaz oferta. omajul ciclic este asociat cu fluctuaiile n ciclul afacerilor i apare atunci cnd o scdere a cererii agregate pe piaa bunurilor i serviciilor determin o scdere a cererii agregate de for de munc, simultan cu inflexibilitatea salariilor reale. Acest tip de omaj este cunoscut n literatura economic i sub numele de omaj keynesian, dup numele celui care l-a identificat i analizat. O reacie adecvat a guvernului la omajul ciclic este s impun politici economice de cretere a cererii agregate, crescnd cheltuielile guvernamentale, reducnd taxele i impozitele i crescnd rata de cretere a ofertei de bani. Alte msuri de politic economic se refer la elaborarea unor programe concrete concentrate asupra omajului, incluznd credite temporare pentru dezvoltarea unor programe antiomaj de ctre firme private sau sectorul public.

3. omajul sezonier este similar celui ciclic, n sensul c este determinat de fluctuaiile cererii de for de munc. n acest caz, fluctuaiile cererii de munc pot fi anticipate i urmeaz un model sistematic de-a lungul anului. De exemplu, cererea de munc n agricultur sau construcii scade n lunile de iarn. ntrebarea care se pune i n acest caz este de ce firmele reacioneaz la variaiile sezoniere ale cererii de munc prin disponibilizarea personalului i nu prin reducerea salariului sau timpului de lucru. De asemenea, se poate pune ntrebarea de ce muncitorii accept locuri de munc n sectoare cu caracter sezonier. Rspunsul ar fi c pentru unii muncitori, existena ajutorului de omaj pe perioada ct nu lucreaz i posibilitatea de a fi reangajai ulterior echivaleaz cu un concediu pltit. Pentru a atrage muncitorii n asemenea sectoare, firmele vor trebui s plteasc muncitorilor salarii mai mari, care s compenseze faptul c nu vor lucra o perioad de timp. n economiile contemporane nu exist forme pure de omaj. Diferitele forme de omaj coexist, se ntreptrund i se susin reciproc.

1.3. Bariere care mpiedic ntlnirea dintre cererea i oferta de pe piata muncii
Salariul minim impus reprezinta o limita inferioara a salariului impusa prin legislatie. Impiedica intrarea pe piata a locurilor de munca pentru oamenii care sunt dispusi sa lucreze sub aceasta limita, obligandu-i sa ramana someri. Cresterea salariului real minim impus peste cel mai mic pret al ofertei, are ca efect cresterea somajului. Deoarece tinerii castiga in medie mai putin decat ceilalti muncitori, salariile lor se apropie mult de nivelul minim pe economie. Multi
5

adolescenti castiga o suma echivalenta cu salariul minim si, daca ar fi posibil, ar primi si mai putin. Avand in vedere aceasta situatie, reducerea salariului minim ar putea genera o reducere a somajului in ranmdul tinerilor. Au existat o multitudine de incercari in acest sens, inclusuv un program numit special de vara; acesta a constat intr-o micsorare cu 25% a salariului minim, doar pe perioada de vara, cu scopul de a limita efectele asupra somajului adolescentilor. Limitarea numarului de angajatori. Cu cateva exceptii, legislatia muncii nu permite persoanelor fizice sa devina angajatori ,fiind o bariera pe piata muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de munca, ce ar fi intrat n competitie directa cu cele oferite de societatile comerciale, cu efecte pozitive asupra somerilor si salariatilor. Obligativitatea contributiilor la asigurarile sociale. Accesul pe piata muncii (dreptul la munca) al oricrui cetatean este conditionat de cumpararea asigurarilor sociale prin intermediul contributiilor obligatorii platite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sanctionat cu eliminarea sa de pe piata muncii. Certificarea profesionala. Conditia detinerii unei diplome corespunzatoare meseriei in care urmeaza sa actioneze un cetatean, impusa prin intermediul legislatiei muncii, este o bariera la intrarea pe piata muncii pentru persoanele autodidacte care detin cunostintele, deprinderile si aptitudinile necesare pentru a se angaja in acea ramura economica

1.4. Masa somerilor


Cei apti de munca si care nu sunt totusi inclusi in forta de munca sunt fie batrani, fie casnice, sau poate fi vorba de indivizi care dorec sa lucreze, dar au fost descurajati de greutatile intampinate in gasirea unui loc de munca. Pe noi ne intereseaza in mod special acea parte a fortei de munca reprezentata de someri. In fiecare moment exista un numar dat de someri, acest numar crescand si scazand necontenit. Exista 4 modalitati prin care o persoana poate deveni somera: 1. Este nou intrata pe piata muncii pentru prima data in cautarea unei slujbe sau revine pe aceasta piata reintra in forta de munca dupa ce renuntase la cautarea unui loc de munca timp de patru saptamani. 2. Este vorba de o persoana care paraseste un anumit post in vederea gasirii unui alt loc de munca, inregistrandu-se ca somera pe perioada intermediara. 3. Persoana a fost temporar eliberata din functia detinuta . Este vorba de o suspendare de peste o saptamana, fara plata, initiata de angajator fara a cauza prejudiciiangajatului. 4. Muncitorul isi pierde definitiv slujba, fie pentru ca a fost concediat, fie pentru ca firma pentru care a dat faliment. Aceasta situatie este cunoscuta sub numele de demisii involuntare sau, mai simplu, pierderea serviciului. Cresterea numarului de someri este compensata de iesirile din masa de someri. Exista in esenta trei moduri de iesire din somaj. 1. Persoana este angajata intr-un post nou. 2. O persoana temporar suspendata este rechemata la lucru.
6

3. Persoana respectiva, aflata in somaj, inceteaza sa-si mai caute o slujba si, prin definitie, paraseste forta de munca. S-ar putea ca nu peste multa vreme persoana in cauza sa inceapa sa-si caute din nou un loc de munca. Piata fortei de munca se afla in continua miscare. Somajul creste atunci cand intrarile depasesc iesirile. Astfel, somajul creste o data cu sporirea numarului demisiilor si suspendarile si al noilor intrari pe piata muncii, deoarece noii intrati au nevoie in mod obisnuit de o perioada mai lunga de timp pentru a se angaja. Reducerea somajului se realizeaza prin majorarea ritmului angajarilor si prin cresterea numarului celor ce parasesc forta de munca. Diferentele dintre grupuri In orice moment exista un anumit nivel dat al somajului sau, exprimata ca fractiune din forta de munca, o anumita rata a somajului. De exemplu in martei 1989 aceasta era de 4,9%. Dar aceste valori de ansamblu ascund marile diferente care exista din punst de vedere al somajului intre diverse grupuri ce alcatuiesc societatea (bazate pe sex, varsta etc).

1.5. Fluxurile pe piata muncii


Piata muncii prezinta o mobilitate deosebita; desi isi reduc efectivul firmele continua sa angajeze noi oameni. La randul lor, muncitorii isi parasesc locurile de munca pentru a-si face altele noi, facand astfel ca somajul sa fluctueze si mai mult. In prezent, cercetarile sunt prezentate asupra acestor fluxuri inspre si dinspre somaj. De la bun inceput trebuie admis faptul ca fluxurile respective sunt mari in raport cu numarul efectiv al salariatiilor si somerilor. Durata somajului Un alt mod de a privii fluxurile pietei muncii este sa luam in calcul durata perioadelor de somaj. O perioada de somaj se defineste ca fiind perioada de timp in care individul s-a aflat in mod continuu in somaj. Durata somajului este media lungimilor perioadelor de somaj este media lungimilor perioadelor de somaj. La o rata data a somajului, cu cat durata somajului e mai scurta, cu atat fluxurile sunt mai mari. Trebuie sa facem distinctia intre perioadele deja incheiate de somaj si perioadele aflate inca in desfasurare. In fiecare moment, in economie exista un anumit numar de someri, si ne putem intreba de cata vreme se afla acestia in situatie respectiva. Dar ne intereseaza si durata fizica a perioadelor de somaj si, pentru a obtine aceasta informatie, trebuie sa analizam perioadele incheiate, nu pe cele in curs. Astfel de date nu se mai inregistreaza in prezent. Rezulta de aici cateva trasaturi evidente ale somajului: Indiferent de situatia de pe piata muncii, mai mult de jumatate din perioadele de somaj incheiate au o durata mai mica de o luna. Aceasta vine in sprijinul ideii ca majoritatea experientelor legate de somaj sunt de scurta durata. Durata mediana a perioadelor de somaj incheiate, desi scurta, este influentata de conditiile de pe piata muncii. In timpul unei recesiuni ( ca cea din 1975), durata mediana a deapasit cu peste 50% valorile atinse in anii de expansiune economica. Aproape jumatate din perioadele de somaj a avut ca efect retragerea persoanei din forta de munca, si aceasta independent de situatia pietei muncii. Acest fapt reflecta frecventa
7

ridicata a muncitorilor descurajati, astfel ca, din aceasta perspectiva, durata mediana scurta a somajului trebuie interpretata cu atentie; ea nu inseamna ca indivizii isi gasesc imediat un nou loc de munca.

1.6. Rata somajului si timpul petrecut in somaj


Desi durata medie a perioadelor incheiate de somaj este foarte scurta 2 luni- este totusi posibil ca o mare parte a somajului sa revina celor care au fost someri perioade indelungate. Intradevar, dat fiind ca o perioada de somaj se incheie fie atunci cand persoana respectiva isi doreste un anumit loc de munca, fie atunci cand ea se retrage din forta de munca, este posibil ca persoana care a avut in cursul anului mai mult perioade de somaj sa nu fi lucrat in realitate in perioada respectiva. Ea poate oscila continuu intre somaj si iesirea din cadrul fortei de munca datorita descurajarii.

1.7.

Factorii de influenta a ratei naturale a somajului

Factorii ce influenteaza rata naturala a somajului pot fi priviti in termeni de durata si frecventa a somajului. Durata somajului depinde, pe langa unii factori ciclici, si de urmatoarele caracteristici structurale ale pietei muncii: -Organizarea pietei muncii, inclusiv prezenta sau absenta unor agentii de plasare a fortei de munca, serviciu de intermediere pentru plasarea tinerilor. -Structura demografica a fortei de munca. -Abilitatea si dorinta somerilor de a continua sa caute o noua slujba. -Disponibilitatea ajutoarelor de somaj. Ultimele doua puncte merita o atentie speciala. O anume persoana poate sa-si paraseasca postul pentru a avea mai mult timp pentru a cauta o slujba mai buna. In acest caz este vorba de somaj de cautare. Daca toate slujbele ar fi identice, un somer ar accepta prima oferta pe care ar primi-o, dar daca unele sunt mai bune decat altele, merita sa se caute sau sa se astepte ceva mai bun. Daca costurile somajului sunt foarte ridicate, daca, de exemplu, nu se acorda ajutoare de somaj, orice oferta de serviciu are sanse mult mai mari de a fi imediat acceptata. Dar, daca ajutoarele de somaj sunt mari, somerii vor fi dispusi sa astepte o perioada mai lunga pentru gasirea unor oferte avantajoase. Mai mult, o data cu sporirea ajutoarelor de somaj, cautarea unui nou serviciu devine tot mai putin costisitoare comparativ cu continuarea activitatii. Atunci cand dorim sa analizam durata somajului trebuie sa luam in considerare si comportamentul muncitorilor temporar suspendati. De obicei o astfel de persoana nu isi cauta un alt loc de munca ci revine la cel anterior. Motivul este destul de simplu: experienta dobandita face ca acel muncitor sa fie foarte valoros pentru compania sa, pe cand intr-o alta firma el nu este atat de folositor. In plus, muncitorul respectiv si-a asigurat probabil unele drepturi pentru batranete, de
8

exemplu o pensie. Asadar, o astfel de persoana nu prea are cum sa se astepte sa gaseasca o alta slujba la fel de buna. Daca pe durata asteptarii ea primeste ajutor de somaj, cea mai buna solutie este sa astepte sa fie rechemata la munca.

1.8.

Frecventa somajului

Frecventa somajului arata de cate ori in medie, intr-o anumita perioada, muncitorii au devenit someri. Aceasta frecventa este determinata in principal de doi factori. Primul factor depinde de variatia cererii de munca din partea diverselor firme din cadrul economiei. Chiar si atunci cand cererea totala este constanta, unele intreprinderi isi majoreaza cererea, iar altele si-o reduc. Cu cat variabilitatea cererii (diverselor companii) creste, cu cat rata somajului va fi mai mare. Mai mult chiar, modificarea cererii totale are ea insasi capacitatea de a influenta variabilitatea cererii de forta de munca. Al doilea factor de influenta este rata noilor intrari pe piata muncii. Cu cat numarul acestora e mai ridicat cu cat rata de crestere a fortei de munca este mai mare cu atat va fi mai mare rata naturala a somajului. Cei patru factori de influenta asupra duratei si cei doi factori ce influenteaza frecventa constituie elementele determinante de baza ale ratei naturale ale somajului. Acesti factori nu sunt dati o data pentru totdeauna. Structura fortei de munca si a pietei muncii se poate modifica. La fel si dorinta indivizilor de a ramane in somaj pe perioada in care cauta sau asteapta o noua oferta de serviciu. Asa cum spunea Edmund Phelps, rata naturala a somajului nu este o constanta intertemporala, ceva ca viteza luminii, independenta de orice s-ar intampla sub soare.

1.9.

Reducerea ratei naturale a somajului

Discutiile pe aceasta tema sunt legate in general de amploarea somajului in randul adolescentilor si de proportia ridicata a somerilor pe termen lung in totalul somajului. Multi dintre adolescentii someri sunt nou intrati pe piata muncii; de asemenea ponderea celor reintrati in cadrul fortei de munca este mai mare decat in cazul adultilor. Ca urmare, somajul in randul tinerilor va scadea daca se va reduce perioada de timp necesara unui adolescent pentru asi gasi primul loc de munca. O solutie pentru acesta ar fi infiintarea unui serviciu special care sa-i ajute pe tinerii absolventi sa-si gaseasca o slujba. Unele din motivele principale pentru care adolescentii manifesta o mobilitate cu totul deosebita in ceea ce priveste participarea lor la forta de munca este faptul ca slujbele pe care le detin acestia nu sunt prea atractive. S-ar pune deci problema imbunatatirii calitatii lor. In unele tari europene, Germania de exemplu, se pune accentul pe asigurarea unei pregatiri tehnice a tinerilor, ajutandu-i astfel sa obtina aferte de munca mai avantajoase. Salariul Minim Deoarece tinerii castiga in medie mai putin decat ceilalti muncitori, salariile lor se apropie mult de nivelul minim pe economie. Multi adolescenti castiga o suma echivalenta cu salariul
9

minim si, daca ar fi posibil, ar primi si mai putin. Avand in vedere aceasta situatie, reducerea salariului minim ar putea genera o reducere a somajului in ranmdul tinerilor. Au existat o multitudine de incercari in acest sens, inclusuv un program numit special de vara; acesta a constat intr-o micsorare cu 25% a salariului minim, doar pe perioada de vara, cu scopul de a limita efectele asupra somajului adolescentilor. Piata Secundara a Muncii Peter Doeringer si Michael Piore nu au fost prea increzatori in capacitatea diminuarii salariului minim de a modifica natura slujbelor in cadrul a ceea ce ai numeau piata secundara a muncii. Aceasta e piata destinata in mod tipic muncitorilor necalificati, iar salariile oferite sunt minime si somajul este mai mare decat pe alte piete. Economistii mai sus mentionati sustin ca principala cauza pentru care firmele se bazeaza pe angajarile temporare si pe subcontractari, deci pe piata secundara a muncii, este instabilitatea pietei totale. Daca cererea s-ar stabiliza la un nivel ridicat, firmele ar fi mult mai dispuse sa ofere locuri de munca stabile si avantajoase pentru intraga lor forta de munca. Masurile luate pentru stabilizarea sau limitarea somajului tinerilor sunt aplicabile pentru toate grupurile apartinand pietei secundare. Aceste masuri trebuie sa includa cursuri de calificare si perfectionare, posibil organizate sub patronajul guvernului. Succesul programelor de acest fel este dificil de apreciat. Exista si posibilitatea crearii unor banci de date care sa faciliteze contactul intre muncitori si potentialii angajatori.

Ajutoarele de somaj
Nivelul ajutoarelor de somaj si modul lor de impozitare au reprezentat obiectul de studiu al multor cercetari. Multe lucrari de cercetare se concretizeaza asupra ratei de inlocuire. Aceasta reprezinta raportul dintre venitul nominal obtinut pe perioada somajului si venitul nominal obtinut pe timpul muncii. Ajutoarele de somaj contribuie pe trei cai la cresterea ratei masurate a somajului: in primul rand existenta ajutoarelor de somaj perimite prelungirea perioadei de cautare a unui loc de munca. Cu cat nivelul lor este mai ridicat, cu atat nevoia unui nou serviciu devine mai putin presanta pentru un somer. Acelasi lucru este valabil si in cazul ratei de inlocuire. Feldstein si Poterba au aratat ca ratele de inlocuire influenteaza in mod semnificativ acel nivel al salariului pentru care o persoana beneficiara a ajutorului de somaj este dispusa sa accepte o noua slujba. Un al doilea canal de actiune a beneficiilor de somaj este prin intermediul asa-numitelor efecte de inregistrare. Pentru a putea primi ajutorul de somaj, o persoana trebuie sa figureza ca
10

somer, adica sa caute de lucru chai daca nu ar parasi forta de munca, iar rata masurata a somajului s-ar reduce. Al treilea canal este oferit de stabilitatea angajarilor. Dat fiind garantiile de somaj nici firmele si nici muncitorii nu sunt prea interesati in crearea unei stabilitati a angajarilor. Mai mult chiar, patronii prefera sa-si trimita muncitorii la lucru atunci cand nu au nevoie de ei; in astfel de situatii nici muncitorii nu sufera pierderi prea mari. Nu exista aproape nici o indoiala ca ajutoarele de somaj determina majorarea ratei naturale a somajului. Indivizii au nevoie de timp pentru a-si gasi o slujba, si aceasta cu atat mai mult cu cat se urmareste si se doreste alocarea eficienta a fortei de munca in cadrul economiei. N-ar avea nici un sens sa plasez un muncitor cu pregatire superioara intr-un post care nu impune o astfel de pregatire, doar pentru ca persoana respectiva nu-si poate permite sa caute ceva mai potrivit. Dincolo de aceste consideratii, societatea poate fi dispusa sa renunte partial la standardele de eficienta cu scopul de a asigura si somerilor conditii minime de existenta. Solutia optima este calea de mijloc: statul sa ofere firmelor suficiente stimulente pentru a nu-si concedia muncitorii, asigurandu-se in acelasi timp niste conditii decente celor aflati in somaj. Desigur ca acest lucru este destul de dificil de aplicat in practica. Unora le place sa sustina ca somajul nu e o problema sociala, intrucat somerul a ales sa fie somer si sa beneficieze de compensatiile acordate. Dar acest mod de gandire este gresit, caci nu toti somerii primesc ajutoare de somaj. In realitate acesta se acorda la mai putin de doua treimi din totalul celor in cauza.

1.11.

Costurile somajului

Costurile somajului sunt evidente. Societatea in ansamblul sau pierde deoarece productia scade sub nivelul potential. Somerul ca individ pierde nu numai material, prin reducerea veniturilor sale, ci si pe plan moral, caci perioadele lungi de somaj ii erodeaza increderea si respectul de sine. Somajul ciclic este asociat devierilor de scurta durata ale ratei somajului de la valoarea sa naturala, iar somajul permanent sau structural este cel care exista in conditiile ratei naturale. Costurile Somajului Ciclic
Problema care se pune in cazul somajului ciclic este identificarea costurilor pe care le suporta societatea ca urmare a reducerilor de productie sub nivelul de ocupare totala. O prima determinare a acestor costuri se poate utiliza utilizand legea lui Okun. Atunci cand exista somaj, productia e mai mica decat ar putea sa fie, iar aceasta pierdere de productie reprezinta o pierdere pentru intreaga societate.

2. Analiza si Evolutia Somajului din Romania in perioada 1990 - 2009


11

Dac realizm o analiz profund a valorilor lunare din intervalul 1990-2009, observm c rata somajului a avut o evolutie oscilant: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada februarie 1991-martie 1995, urmand scderi, iarsi cresteri (din ianuarie 1997 pan in aprilie 2000), pentru ca apoi s scad continuu, ajungand pan la 5,9% in anul 2005. Pentru 2006, previziunea este de 5,9% pentru rata somajului si 520 mii someri inregistrati, situatie usor mai bun decat in anul 2005. Somajul maxim a fost atins in 1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munc. In ceea ce priveste evolutia somajului in anul 2007, rata acestuia a ajuns la nivelul 5.3 % si un numar de 513 mii someri inregistrati. In anul 2008 rata soamjului s-a situat la valoarea de 5.7% cu un numar de someri inregistrati BIM egal cu 575 mii. Imediat dupa revolutie, odata cu inchiderea majoritatii fabricilor si uzinelor, somajul in Romania a inregistrat o crestere brusca si de amploare. Insa, treptat, incepand cu jumatatea anilor 90 somajul a inceput sa scada. Anul 1991 s-a caracterizat printr-o explozie a numarului somerilor, o explicatie putand fi declansarea mecanismului de urmarire al somerilor prin acordarea unor sume banesti compensatori. Numarul somerilor a continuat sa creasca, exceptie facand aprilie 1992, pana in 1993, pentru ca, incepand cu februarie 93 - 95 sa se remarce o temperare a numarului intrarilor in somaj, acesta avand o evolutie fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara. Anul 1995, cu exceptia lunilor de iarna (decembrie 1995 ianuarie 1996 februarie 1996), s-a caracterizat printr-o scadere a numarului de someri, cel mai scazut numar de persoane fara loc de munca inregistrandu-se la sfarsitul perioadei (decembrie 1995). Perioada cuprins intre ianuarie 1997 aprilie 1998 a inregistrat o crestere a somajului, urmat de o scadere in perioada mai 1998 august 1998, iar apoi o nou crestere a numrului de someri pana in februarie 2000. In lunile de iarn (ianuarie, februarie) ale anilor 2000, 2001, 2002 s-a inregistrat o crestere a numarului de someri, din cauza lipsei de locuri de munca. Totodata, in anul 2002 s-a inregistrat cea mai ridicata rata lunara a intrarilor in somaj ( 144%) Comparativ cu anii anteriori, in anul 2004 numarul persoanelor intrate in somaj ca urmare a disponibilizrilor a fost mult mai mic, numai fata de anul 2003 numrul acestora scazand cu 92.442 persoane. Din numarul total de 278.080 de persoane intrate pe parcursul acestui an in somaj si provenite din disponibilizrile care au avut loc ca urmare a aplicrii programelor de restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, doar 67.042 persoane provin din disponibilizri colective, restul de 211.038 persoane provenind din disponibilizrile curente de personal. In ce priveste repartitia pe sexe se remarc o prima faz, derulat pan in anul 1998, manifestat prin preponderenta femeilor in randul somerilor: peste 50% din someri erau femei (cu un maxim de 62% pentru anul 1991), rata somajului fiind intre 1992 si 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare in randul femeilor decat media. Rata somajului inregistrat in randul femeilor era la sfarsitul anului 2003 de 6,8%, fat de o rat a somajului inregistrat de 7,4% pe total. Dac la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile somere aveau sub 25 de ani, iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani, la sfarsitul anului 2003 abia 22% dintre femeile aflate in somaj
12

aveau sub 25 de ani si 31% dintre ele sub 30 de ani. La grupa de varst peste 50 de ani, barbatii sunt mai afectati (peste 18% din barbatii someri au peste 50 de ani, fata de numai 11% dintre femeile aflate in somaj), in special datorit sistemului pensionarilor anticipate operate dup aceast varst, dar si descurajrii persoanelor respective. Somajul se caracterizeaz si prin anumite particularitati ocupationale, legate de domeniile si ramurile care alimenteaz stocul de somaj, ca si prin caracteristici relative la nivelul de instruire a somerilor. Principala ramur care a disponibilizat forta de munca in perioada ulterioar anului 1990 a fost industria. Concomitent, intre anii 1990 2000 a crescut numrul persoanelor ocupate in agricultur, de la 28,2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand o scadere apoi pan la 34,7% in 2003. Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilant, cu o uoar tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4% in anul 1990 la 35,7% in 2003. In 2006 numarul somerilor din Romania a crescut usor la 728.000 de persoane in 2006, rata somajului fiind conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM) de 7,3%, nivel apropiat celui atins in anul anterior de 7,2%, arata datele transmise de Institutul National de Statistica. Pe sexe, rata somajului a fost mai mare in randul barbatilor (8,2%) si mai redusa la femei (6,1%). Pe medii rezidentiale, somajul a inregistrat cote mai mari in mediul urban (8,6%) si mai reduse fata de medie, in zona rurala (5,6%). Pe categorii de varsta, rata somajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (21,0%) in randul tinerilor (15-24 ani). Astfel, somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului mediu si scazut, pentru care rata somajului a fost de 7,8%, respectiv 7,6%, comparativ cu 3,8% - rata inregistrata pentru somerii cu studii superioare. In anul 2007, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 58,8%, iar rata somajului BIM1 de 6,4%. Nivelul ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca se situeaza la o distanta de 11,2 puncte procentuale fata de tinta de 70% stabilita pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona. In anul 2007 populatia activa a Romaniei era de 9994 mii persoane, din care 9353 mii persoane ocupate si 641 mii someri BIM . Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) de 58,8% s-a situat la nivelul celui inregistrat in anul 2006. Acest indicator avea, ca si in anii anteriori, valori mai ridicate pentru barbati (64,8%, fata de 52,8% pentru femei) si pentru persoanele din mediul rural (61,5%, fata de 56,8% in mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 24,4%. Rata de ocupare a persoanelor varstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%, distanta fata de tinta de 50%, stabilita pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, fiind de 8,6 puncte procentuale. Comparativ cu anul 2006, a crescut numarul celor care isi desfasurau activitatea in constructii (+21,7%), comert (+9,7%), intermedieri financiare, bancare si de asigurari (+5,6%) precum si in activitatile de tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (+0,2%). A scazut semnificativ numarul persoanelor ocupate in activitati de energie electrica, gaze si apa (-10,9%), in industria extractiva (-8,8%) si in administratie publica (-7,7%). In anul 2007, durata medie efectiva a saptamanii de lucru pentru activitatea principala a fost de 39,7 ore pe saptamana. In anul analizat, 344 mii persoane au desfasurat si activitati secundare, lucrand in medie 14,5 ore pe saptamana. Durata medie efectiva a saptamanii de lucru in
13

activitatea principala si secundara a fost de 40,3 ore pe saptamana. Din totalul persoanelor ocupate in anul 2007 au lucrat cu program partial 9,7%, iar din randul salariatilor doar 0,6%. La sfarsitul anului 2008, somajul de lunga durata, calculat ca pondere a somerilor de lunga durata in numarul persoanelor fara un loc de munca din categoria respectiva de varsta era de 24,49% pentru tineri si 21,85% pentru adulti. Totusi, somajul inregistrat in 2008 a cunoscut o evolutie similara celei inregistrate anii trecuti, exceptie fiind luna decembrie, cand rata somajului a crescut fata de luna noiembrie cu 0,3 puncte procentuale. Rata medie a somajului pentru anul 2008 a fost de 4%, in ianuarie si februarie situandu-se la 4,2%, in perioada mai-iulie atingand o minima de 3,7%, pentru ca in decembrie sa urce la 4,4%. Situatia s-a schimbat deja radical in 2009, cand rata somajului a atins 5,6% (comparativ cu 4,1% in aceeasi perioada a anului trecut), numarul somerilor ridicandu-se la 513.621 de persoane (fata de 362.429 anul trecut). Numarul persoanelor intrate in somaj pe baza disponibilizarilor din timpul anului trecut a scazut fata de 2007, cu 7.559 de persoane, la 168.867. Piata muncii in Romania in perioada analizat s-a caracterizat si prin mari disparitti regionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete regionale ale somajului. La 31 decembrie 1995, de exemplu, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Banat (Timis 4%, Arad 5,1%), dar si in Gorj (3,9%) si Bucuresti (5,1%). Cele mai mari rate se inregistrau, la nivelul aceluiasi an, in special in Moldova (care concentra in ansamblul su mai mult de o treime din numrul total al somerilor si doar 18% din numrul total al salariatilor): Neamt (17,3%), Botosani (17,2%), dar si in Bistrita-Nasaud (15,3%) ai Valcea (15,2%). In functie de rata medie anual a somajului inregistrat in anul 2004, la nivel teritorial s-a evidentiat un pol de maxim, cu rate de peste 10%, cuprinzand 4 judete: Hunedoara (10,9%), Vaslui (10,3%), Brasov (10,6%) si Ialomita (10,1%), si un pol de minim, reprezentat de: Satu Mare (2%), Bihor (2,1%), Municipiul Bucuresti (2,7%) si Timis (2,6%). Inainte de 1990, in Romania notiunea de somaj nu exista decat in teorie si prin urmare, nu putem faca o analiza decat incepand cu 1990. Conform INS, in 1990 populatia se cifra la 23.3 milioane, numarul salariatiilor era de aproximativ 8 milioane, existau 2.5 milioane de pensionari iar rata de ocupare a resurselor de munca (cati dintre cei apti de munca, chiar munceau) se situa la 82%. In ultimii 18 ani, lucrurile s-au schimbat dramatic: populatia a scazut la 21.5 milioane, numarul salariatiilor s-a injumatatit (4.5 M), numarul pensionarilor s-a dublat (4.7M) iar rata de ocupare s-a diminuat de la 82% la 63.4% . In conditiile in care marimea populatiei a ramas relativ aceeasi, injumatatirea numarului se salariati a facut ca importanta fiecarui salariat in economia nationala sa se dubleze. Din punct de vedere economic, Romania a mers prost in primii 10 ani de la Revolutie insa dupa 2000, economia a inceput sa duduie. Prin urmare, ne-am fi asteptat ca lucrurile sa se
14

indrepre insa nu s-a intamplat acest lucru din moment ce numarul salariatilor a continuat sa scada iar rata ocuparii resurselor de munca a scazut si ea de la 64,6% in 2000 la 63.4% in 2007. Datele legate de somajul din luna martie arata ca ultima luna a adus inca 35.000 de noi someri. Rata somajului a ajuns la 5.6% insa aceasta nu este mare si nici numarul de someri nu este de natura sa destabilizeze economia dar daca vom compara cifrele de astazi cu perioada in care in economia romaneasca existau un numar dublu de salariati, lucrurile nu mai stau atat de bine. Practic, rata actuala de 5.6% este echivalenta cu o rata de 11.2% in 1990 din moment ce, dupa cum am scris mai sus, importanta fiecarui salariat in economia anului 2009 este dubla comparativ cu importanta pe care acesta a avut-o in economia anului 1990. Oricum, este bine ca numarul somerilor creste intr-un ritm inferior celui din lunile anterioare (in ultimele trei luni, rata somajului a crescut cu 0.5%, 0.4% respectiv 0.3%) si este foarte probabil ca in luna ianuarie se se fi inregistrat numarul lunar maxim de someri. In graficul de mai jos se poate vedea evolutia somajului in ultimele 15 luni . Datele se pot schimba dramatic insa daca Guvernul va incepe sa restructureze serios sectorul de stat.

Daca in 1990 exista un pensionar la trei angajati, in 2009 existau 1.3 pensionari pe cap de angajat. In aceste conditii, va dati seama cat de important este fiecare angajat pentru economia nationala din moment ce din contributiile sale se platesc 1.3 pensii.

15

Calculand in acest mod, cele 160.000 de concedieri care au avut loc in ultimele 6 luni au dus la redistribuirea catre angajatii existenti a platii a peste 200.000 de pensii. In 1990, ar fi fost vorba doar de redistribuirea a mai putin de 50.000 de pensii.

Rata somajului nregistrat n luna august a anului 2009 a fost de 6,6%, fata de 6,3% n luna iulie 2009 si 3,8% n aceeasi luna a anului 2008. Prognoza Comisiei Europene (CE) n ceea ce priveste rata somajului n Romania anul 2009 a fost revizuita n urcare, la 8%, fata de estimarea de 7% din ianuarie, potrivit datelor Executivului Uniunii Europene. Pentru 2010, Comisia prevede o atenuare usoara fatta de 2009, la 7,7%. n prognoza din ianuarie, CE estima o rata a somajului de 6,9% pentru 2010. Vom asista la dublarea somajului din Romania iar cele mai afectate sectoare vor fi constructiile civile si industriale, industria alimentara, industria auto si finantele. Exista riscul ca aproape 20% dintre cei care lucreaza in finante-banci si asigurari sa-si piarda locurile de munca anul viitor. Cei mai afectati vor fi cei care furnizeaza servicii de consultanta si cei care lucreaza in asigurari ca persoane fizice autorizate.

16

17

3. Evolutia somajului din Romania in comparatie cu alte tari din UE


Daca in Romania rata somajului inregistrat in luna ianuarie 2010 a fost de 8,1%, fata de 7,8% in luna decembrie 2009 si 4,9% in aceeasi luna a anului 2009 iar numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost de 740.982 de persoane (din care 306.977 femei), rata omajului n Zona Euro a atins pragul de 10% n ultima lun a anului trecut, arat datele publicate de Eurostat. n toat Uniunea European, media omajului a crescut la 9,6%. omajul a crescut n zona euro de la 9,9% n noiembrie la 10% n decembrie i a egalat astfel nivelul raportat n Statele Unite ale Americii. Cele mai mari rate ale omajului sunt raportate de Letonia, cu 22,8 procente, urmat de Spania, cu 19,5 procente. n schimb, Olanda are cei mai puini omeri. Doar 4% din populaia activ.

Un alt clasament, al vitezei cu care crete omajul arat ns c Romnia este pe locul al doilea n Uniunea European, la egalitate cu Irlanda. n decembrie, s-au adugat la rata omajului 0,3 puncte procentuale. Doar Letonia a avut un ritm mai rapid, de 0,6 puncte. La polul opus, n Finlanda, Austria i chiar Ungaria omajul a nceput deja s dea napoi.

18

Rata anuala a somajului in Europa, anul 2009:

Situatia Romaniei si a vecinilor:

Sursa: eurostat.com
19

Bibliografie:
1. Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, Rapoarte anuale, disponibile pe http://www.anofm.ro 2. www.insse.ro

20