Cererea si oferta de munca

Piaa muncii reprezint spaiul economic n care tranzacioneaz n mod liber

utilizatorii de munc (deintorii de capital) n calitate de cumprtori i posesorii resursei de
munc, n calitate de vnztori, n care, prin mecanismul preului muncii, al concurenei
libere ntre agenii economici, al altor mecanisme specifice, se ajusteaz cererea i oferta de
munc.
Cererea de munca reprezint cantitatea totala de munc necesara desfurrii
activitilor economico-sociale dintr-o ar la un moment dat. Ea are ca punct de plecare
nevoia de munc, dar nu este egal cu acesta. Deci, din cererea de munc nu fac parte
muncile nesalarizate, precum: munca femeilor casnice, a militarilor n stagiu, a elevilor i
studenilor, altor persoane care nu vor s munceasc, avnd alte venituri. Astfel spus, cererea
de munca este reprezentat de nevoia de munc salarizata. Satisfacerea nevoii de munc se
realizeaz, prin utilizarea disponibilitilor de munc existente n societate, adic cantitatea de
munc ce poate fi depus de populaia apt a rii respective n perioada dat. i n acest caz
trebuie avut n vedere faptul c nu toate disponibilitile de munc se constituie n oferta de
munc ci numai cele care urmeaz s fie salarizate, remunerate.
Cererea i oferta de munc nu sunt determinate direct de piaa muncii. Cererea
deriva din nevoia de bunuri care se pot obine recurgnd la munc salariat. Oferta de munc
are la baz procese demografice, care condiioneaz dinamica populaiei; generaiile de tineri
nu se nasc pentru pentru c prinii lor ar avea n vedere faptul c , pestr un numr destul de
mare de ani dup natere, ei ar putea deveni salariai.
Factorii care influeneaz cererea de munc sunt:
a) Nivelul salariilor
b) Costul marginal
c) Productiviatea marginal a muncii
d) Ritmul de cretere economic
Oferta de munc este reprezentat de totalitatea resurselor de munc disponibile ntro ar, la un moment dat, care apare pe piaa muncii ca oferta de munc salarizat.
Oferta de munc se delimiteaz n cadrul potenialului demografic printr-o serie de
criterii, de condiii socio-demografice, de opiuni ale persoanelor cu vrsta legal de munc i
apte de munc.
Factorii principali care influeneaz oferta de munc la acest nivel:
a. mrimea salariului (normal, real);
b. raportul dintre utilitatea i dezutilitatea muncii (respectiv, relaia dintre efortul
individual i costul de oportunitate);
c. nevoia de a subzista a salariului i a familiei sale.

Cererea i oferta de munc au i alte caracteristici:

a) se formeaz n timp ndelungat. Oferta de munc presupune timp pentru creterea
i pregtirea noilor generaii de oameni. Potrivit dreptului muncii din Romnia, angajarea n
munc este permis numai celor n vrst de peste 15 ani. Ct privete cererea de munc,
pentru c este derivat din cererea de alte bunuri, implic extinderea unitilor economice
existente i apariia altora noi, ceea ce genereaz investiii prin care se creeaz noi locuri de
munc, iar acestea se realizeaz cu importante capitaluri i presupun timp;
b) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul factor de producie variabil pe
termen scurt. Modalitile prin care, la nivelul firmei, cererea i oferta de munc se
adapteaz pe termen scurt, n sensul creterii sau scderii, sunt: orele suplimentare,
diminuarea programului de munc, munca temporar, munca cu orar redus i atipic, omajul
tehnic, desfacerea contractului de munc etc;
c) satisfacerea lor este, n general, o problem de urgen. Pentru a-i onora
obligaiile contractate, o firm trebuie s-i asigure fora de munc necesar ct mai repede. O
persoan n situaia de salariat trebuie, la rndul su, sa se angajeze ct mai repede pentru c
nu are din ce tri;
d) sunt perisabile. Munca exist numai n msura n care omul realizeaz efectiv o
activitate economic. Dac nu este angajat sau este, dar n timpul programului angajatul, din
diferite motive, nu lucreaz, munca pe care ar fi putut s-o realizeze este o pierdere; att
cererea, ct i oferta corespunztoare muncii care nu au fost depuse (realizate) rmn
nesatisfacute.

Fenomene noi pe piata muncii

Piata muncii reflecta schimbarile din mediul economic si introduce, la randul sau,
anumite influente asupra acestuia. In conditiile actuale, cand relatiile dintre tari se dezvolta
tot mai mult, interactiunile dintre economie si piata muncii se intensifica si se diversifica in
mod evident. Sub influenta acestora, pe piata muncii se pot sesiza schimbari deosebit de
importante, dintre care:

Cererea de munca, generata multa vreme aproape in exclusivitate de cresterea economica si

cererea de bunuri interne,deriva de acum tot mai mult cererea externa de bunuri ca urmare a
dezvoltarii schimburilor economice internationale si globalizarii economiei.Oferta de munca are
si ea aceeasi tendinta, dar evolueaza mai lent in aceasta directive

Structura cererii de munca se deplaseaza rapid in favoarea cresterii muncii calificatein mod deosebit in
tarile dezvoltate. Odata cu aceasta a crescut simtitor oferta de munca de acest gen datorita
invatamantului superior in toate tarile. In activitatea economica, munca bine pregatita este
mai greu si mai putin substituibila de catre capital, pe cand munca necalificata este mult mai
substituibila atat de capital, cat si de cea calificata.

Schimbarile calitative din structura pietei muncii au determinat aparitia unei noi clasificari a
acesteia cu caracter dual: good jobs si bad jobs. Primul sector se caracterizeaza prin insuficienta
ofertei de munca, al doilea prin excedent de oferta.
A crescut instabilitatea ocuparii locurilor de munca. Instabilitatea desemneaza faptul ca ocuparea unui
loc de munca este limitata in timp. Aceasta nu decurge neaparat din dorinta proprietarilor de a-i
face pe salariati sa accepte salarii mai mici ci si din transformarile tehnice, tehnologice,
organizationale si economice care au loc in cadrul firmelor. Instabilitatea genereaza

insecuritatea locului de munca numai daca persoanele afectate nu gasesc alte locuri de
munca, iar acest fapt survine adesea unui somaj ridicat. Experienta mai arata ca ocuparea
multor locuri de munca temporare este un semnal negativ pentru angajatori. Instabilitatea
afecteaza in mod deosebit tinerii, varstnicii si pe cei cu experienta insuficienta pentru
ocuparea unui loc de munca.
Flexibilitatea muncii ca factor de productie creste foarte mult datorita diversificarii orarelor de
munca, diminuarii stocurilor de produse fabricate pentru a produce chiar la momentul cand
apare cererea, adaptarii activitatilor productive la cresterea, diversificarea si modificarea
rapida a nevoilor, la progresele stiintei si tehnicii. Flexibilitatea muncii presupune adaptarea acesteia
la schimbarile care decurg din mediul economic care se remodeleaza continuu.
Formele flexibilitatii :
- angajarea cu contracte pe timp determinat cat mai scurt;
-angajarea cu munca la domiciliul angajatorului pentru anumite zile din saptamana
si/ore din diferite zile
-angajarea la firme cu timp partial si modular sezonier sau saptamanal
-angajarea cu orar aleatoriu anuntat de angajator cu 10-48 de ore inainte.
-individualizarea muncilor pe salariati in functie de exigentele postului si de interesul
si participarea angajatului.
Constrangerea comerciala asupra volumului structurii si realizarii muncii este in crestere evidenta.
Productia este din ce in ce mai direct pilotata de client iar competitia dintre producatori
pentru preluarea cererii si satisfacerea clientilor induce, stres, responsabilitate, extinderea
manifestarii creative a salariatilor si toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii.
Stabilitatea ocuparii fortei de munca, desi dorita, a devenit practice imposibila in contextual actual. De
aceea se pune din ce in ce mai mult problema securizarii parcursului professional al salariatilor. Aceasta nu
inseamna sa se diminueze flexibilitatea, ci sa se asigure in decursulo vietii active salariale protectia necesara
contra efectelor negative ale flexibilitatii.
Flexibilitatea pietei muncii se refera la capacitatea de a adapta rapid si fara costuri
ocuparea fortei de munca la nevoile economiei, asigurand diminuarea somajului.

Probleme ale ocuprii forei de munc msuri/propuneri

n ultimii ani, situaia forei de munc s-a mbuntit, se observ o scdere continu
a ratei omajului. Fenomenul a aprut ca rezultat al dezvoltrii economice, dar i ca o
consecin a migraiei economice (controlate sau nu) din ultimii ani. Aadar, problemele
legate de ocupare s-au modificat n ultima vreme, fiind n mod special legate de calitatea
ocuprii, dar i de omajul unor segmente de populaie (populaie de peste 50 de ani i tinerii
fr calificare, persoane cu dizabiliti, persoane discriminate pe piaa muncii). n Tabelul nr.
1 am sistematizat principalele probleme legate de piaa forei de munc, msurile de rezolvare
i legislaia existent.
Masuri in domeniul ocuparii

Probleme

Politici

Masuri/Strategii

Legislatie existenta

identificate
Somaj

Conditii de munca

Active

Participarea la cursuri
de reorientare
profesional;
Participarea la
incubatoare de
afaceri;

Pasive

Prestatii financiare

Politici pentru
securitatea muncii

Asigurarea securitii
i
protecia sntii
lucrtorilor;
Prevenirea riscurilor
profesionale;
Informarea i
instruirea
lucrtorilor;
Asigurarea cadrului
organizatoric i a
mijloacelor
necesare securitii i
sntii
n munc.
Sptmna de lucru de
40
de ore;
Dreptul la concediu de
odihn;
Dreptul la repaus
sptmnal.
Salariu minim pe
economie

Politici cu privire la
timpul de munc i
timpul de odihn

Salarizare

Politici cu privire la
salariu minim pe ar

Hotrre a
Guvernului Nr.
875 / 2005 privind
aprobarea
Strategiei pe termen
scurt i
mediu pentru formare
profesional continu,
2005
2010 MO 747/17
august 2005
Legea nr.76/2002
privind
sistemul asigurrilor
pentru
omaj i stimularea
ocuprii
forei de munc MO
nr.103/2002;
Legea nr. 319 din 14
iulie
2006 a securitii i
sntii
n munc

Codul muncii 2003,

2006

Codul muncii 2003,

2006

Discriminare pe
piaa muncii

Politici cu privire la
obligativitatea
ncadrrii oficiale a
angajailor
Politici pentru
prevenirea i
sancionarea
tuturor formelor de
discriminare

Educarea populaiei n
spiritul
egalitii de anse;
Pedepsirea formelor
de
discriminare.

Legea 48/2002

Studiu de caz
Cererea i oferta de munc n Romnia
Capitala este oraul care ofer cele mai multe joburi pe plan na ional, se caut mai
ales specialiti tineri n domenii precum IT, Rela ii Clien i i Vnzri, iar romnii sunt atra i
n special de joburile din Vnzri, IT, Marketing i Administra ie.
Acestea sunt principalele concluzii la care au ajuns speciali tii n recrutare din cadrul
platformei SmartDreamers.com, care au realizat un studiu pornind de la oferta de joburi i
aplicri. Astfel, au fost identificate cele mai atractive domenii de activitate, precum i
oraele i judeele cele mai active pe pia a de recrutare.
Bucuretiul ofer cele mai multe joburi la nivel naional, 48% din totalul ofertei, fapt ce
denot c nivelul de atractivitate a unei cariere n capital este unul ridicat. Clujul este, cu
28%, judeul care urmeaz capitala n topul joburilor, dar la o distan totu i foarte mare. La
nivel naional, Iaiul este jude ul care completeaz podiumul numrului de pozi ii

disponibile, cu 13% din ofert, dar la mic distan de Timi , cu 11% din totalul joburilor
existente pe platforma SmartDreamers.
IT-ul este domeniul de baz n Bucure ti, cu 44% din totalul joburilor n capital, fiind
urmat la mare distan de Customer Support (14,5%), Vnzri (9,6%) i Financiar (4,3%).
Interesant e c IT-ul domin acest capitol i n alte jude e, precum Timi (33.3%), Ia i
(33,3%), Cluj (30,5%) sau Sibiu (28%) . Putem deduce astfel c n toat ara e nevoie de
specialiti n informatic, n special pe pozi ii de programator, Java sau PhP developer.
Joburile n Vnzri sunt, de asemenea, la mare cutare la nivel na ional. n jude ele Ia i
(12,2%) i Cluj (12%) aceste pozi ii ocup locul secund ntr-un top al joburilor puse la
btaie de companii.

Cererea i oferta de munc n Suceava

PROBLEME IDENTIFICATE DE PARTENERIATUL JUDEEAN PENTRU OCUPARE

I INCLUZIUNE SOCIAL SUCEAVA
- flexibilitate/mobilitate redus a forei de munc;
- excedent de for de munc, mai ales n perioadele de ncetare a activitilor sezoniere;
- vid legislativ (schimbri rapide ale actelor normative);
- populaie mbtrnit n mediul rural;
- nesigurana locului de munc;
- existena economiei subterane i a muncii la negru;

- interesul sczut al angajatorilor pentru a utiliza ca for de munc persoanele din grupurile
vulnerabile;
- lipsa de monitorizare a persoanelor neocupate care au ieit din evidena ageniei de ocupare
a forei de munc;
- lipsa mentalitii pro-active fa de munc;
- motivare redus a tinerilor pentru nceperea activitii profesionale;
- fluctuaia forei de munc;
- dezechilibru ntre cerere i ofert pe piaa muncii;
- motivare insuficient a angajailor;
- standard nesatisfctor al facilitilor acordate angajatorilor;
- scderea semnificativ a numrului de locuri de munc vacante;
- dezechilibru ntre nivelul de calificare a forei de munc i cerinele pieei muncii;
- infrastructur insuficient dezvoltat;
- numr foarte mic de angajatori n mediul rural;
- scderea numrului de angajatori, ca urmare a crizei economice, mai ales n oraele mici;
- insuficient dezvoltare a sectorului de prestri servicii in anumite zone;
La 1 iulie 2010 populaia stabil a judeului Suceava a fost de 708.433
locuitori. Structura pe sexe a populaiei la nivel de jude evideniaz o repatizare echilibrat,
49,4% din totalul populaiei fiind brbai i 50,6% femei. - 27 - Populaia judeului Suceava
reprezint 3,3% din populaia Romniei i 19,0% din populaia regiunii Nord-Est, ocupnd
locul apte pe ar.
Rata de substituire, indicator calculat prin mprirea populaiei din grupa de
vrst de 15-24 ani la populaia din grupa de vrst de 55-64 ani, este supraunitar i indic
presiunea demografic care va fi exercitat pe piaa muncii de tinerii care vor intra n rndul
populaiei active. Analiznd n timp rata de substituire se observ o cretere de la 1,79 n anul
2000 la 1,84 n anul 2005, scznd la 1,43 n anul 2010. Rata de substituire din judeul
Suceava, n anul 2010, este mai mare fa de rata de substituire la nivel naional (1,23), dar
mai mic fa de rata de substituire la nivel regional (1,47). Pentru judeul Suceava n anul
2010, rata de substituire este supraunitar (1,43), nsemnnd c populaia care va intra pe

piaa muncii este mai numeroas dect cea cu vrst de pensionare (pentru fiecare 2 persoane
care vor prsi piaa muncii vor intra n schimb aproximativ 3 persoane).
Ramurile industriale reprezentative din judeul Suceava sunt: - industria de
exploatare i prelucrare a lemnului, a crei dezvoltare este n strns corelaie cu suprafaa
mare a fondului forestier existent; - industria alimentar, dezvoltat n corelaie direct cu
agricultura judeului, se bazeaz pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) i a
produselor vegetale; - industria construciilor de maini, reprezentat prin societi
comerciale care produc mainiunelte, scule, rulmeni, etc. - industria uoar, reprezentat prin
uniti de confecii, tricotaje i nclminte. La producia fizic industrial n anul 2009
judeul Suceava s-a situat pe locul 1 la producia de lapte, pe locul 2 la cherestea i pe locul 3
la producia de brnzeturi.

Bibliografie

http://www.referatele.com/referate/economie/online4/Cererea-si-oferta-demunca-referatele-com.php
http://www.referatele.com/referate/economie/online5/PROIECT---PiataMuncii---Oferta-de-munca--Cererea-de-munca-referatele-com.php
http://facultate.regielive.ro/referate/negociere/cererea-si-oferta-de-munca195495.html
http://www.scribd.com/doc/47765403/Cererea-si-oferta-in-piataeconomica-romaneasca
http://www.revistacalitateavietii.ro/2008/CV-1-2-2008/03.pdf

ntrebri
1.Ce este cererea de munc?
2.De cine este reprezentat oferta de munc
3.n ce ora IT-ul este un domeniu de baz?