Bonul de tezaur

este un gen de obligaie care atest

c posesorul su a vrsat mijloace bneti la buget i c are dreptul
de a ncasa n termenul prevzut de obligaie, un anumit procent i
valoarea nominal a bonului de tezaur.
Titluri de credit ce indatoreaza un drept de creanta si care sunt purtatoare de
dobanzi si a caror scadenta nu va putea depasi finele anului financiar.Sunt emise
de catre stat prin Ministerul Finantelor pe parcursul executiei bugetului atunci
cand o atare emisiune este necesara, emiterea lor facandu-se cu aprobarea
guvernului. Bonurile de tezaur sunt negociabile pe o piata reglementata. Pot fi
cumparate atat de persoane juridice cat si de persoane fizice. Totalul bonurilor
de tezaur aflate in circulatie nu poate depasi 8% din volumul total al bugetului
aprobat. Emiterea bonurilor de tezaur poate avea loc numai in primele zece luni
ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie sa se faca cu incepere din luna
decembrie urmand a se finaliza pina la expirarea anului financiar in
curs.Bonurile de tezaur se disting prin urmatoarele note de soecificitate: sunt
purtatoare de dobanzi diferentiate in functie de durata imprumuturilor; sunt
negociabile, ceea ce le confera un grad risicat de lichiditate. Emiterea bonurilor
de tezaur se poate face in doua moduri di anume: prin subscriere curenta si prin
adjudecare la licitatie publica. Aceste moduri de emitere apartin pietei primare a
bonurilor de tezaur. Se practica doua tipuri de licitatie si anume: cu oferta
competitiva si cu oferta necompetitiva. Cea dintai se caracterizeaza prin faptul
ca ofertantul cumparator declara numarul bonurilor pe care doreste sa le
achizitioneze la pretul stipulat iar vanzarea la oferta cea mai ridicata. Cea de a
doua ( necompetitiva ) se concretizeaza in cererea de cumparare a unei cantitati
de bonuri de un anumit fel la pretul mediu al tuturor titlurilor oferite spre
vanzare in ziua licitatiei. Bonurile de tezaur au si o piata secundara care este
bursa de valori unde ele sunt negociate mai inaite de implinirea scadentei lor,
imprejurare ce le demonstreaza gradul de lichiditate.

BON DE TEZAUR
BON DE TEZAUR : titlu de credit emis de stat in vederea atragerii unor resurse
suplimentare pe termen scurt(pana la 1 an) necesare unor cheltuieli bugetare ce nu
suporta intarziere. Statul se imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de
persoanele fizice si juridice care cumprara bonurile de tezaur. Aceste instrumente
financiare sunt purtatoare de dobanda, sunt transmisibile si pot fi scontate.

Bonurile de tezaur
Caracteristici:

sunt titluri de credit emise de stat (de Buget sau de Trezorerie)

sunt purtatoare de dobanzi, iar prin plasamentul lor pe piata statul mobilizeaza la
dispozitia sa importante sume necesare acoperirii cheltuielilor bugetare curente
asigura un nivel al dobanzilor competitiv diferentiat in functie de durata
imprumutului, de maturitatea acestuia
plasamentul de sume in aceste titluri este unul preferabil si cert prin persoana
emitentului debitor, riscul de plasament fiind 0
aceste titluri au un grad inalt de lichiditate ele putand fi transferate rapid in bani
efectivi inainte de scadenta prin comercializarea lor pe piata secundara de capital
respectiv la bursa.
Principalii creditori, cei care subscriu achizitionand aceste titluri sunt:
Casele de Economii si alte institutii care constituie depozite de economii, Bancile
Comerciale si alte institutii financiare, Bancile Comerciale sau de Emisiune, si
persoanele fizice.
Emiterea si punerea in vanzare a bonurilor de tezaur se realizeaza in principal
prin 2 tehnici consacrate:
prin subscrieri curente potrivit necesitatilor in conditii dinainte stabilite
prin sistemul licitatiilor, fapt care permite diversificarea ofertelor cu privire la
ratele de dobanzi si alegerea de catre stat a celor mai avantajoase.

Cambia
CATEGORII

Arbitraj

Calificarea infraciunilor

Conflictul de legi i jurisdicii

Criminalistica

Criminologie

Dreptul Afacerilor

Drept Administrativ

Drept bancar

Drept civil. Introducere

Drept Cadastral

Dreptul comunitar al afacerilor

Dreptul Comerului Internaional

Drept Comercial

Drept civil. Contracte

Drept Concurenial

Dreptul Contenciosului Administrativ

Drept contravenional

Drept Constituional

Drept Constituional Comparat

Mari sisteme de drept contemporan

Drept Comunitar

Drept consular i diplomatic

Dreptul contractelor comerciale

Drept execuional civil

Drept Execuional Penal

Dreptul familiei

Drept Financiar i Fiscal

Drept Fiscal European

Drept Funciar

Filosofia Juridic

Garantarea executrii obligaiilor

Drept Informaional

Insolvabilitatea

Istoria Dreptului

Drept Internaional Public

Drept internaional privat

Logica Juridic

Litigii economice

Medicina Legal

Dreptul mediului

Drept Medical

Dreptul Mass-media

Drept Militar

Dreptul muncii

Drept Notarial

Drept Parlamentar

Drept penal

Drept Penal European

Dreptul European al Concurenei

Drept procesual civil (partea general)

Drept procesual civil (partea special)

Drept procesual penal (p. g.)

Drept procesual penal (partea special)

Drept Penitenciar

Drept Poliienesc

Dreptul Proprietii Intelectuale

Etica i Deontologia Juridic

Protecia drepturilor consumatorului

Protecia juridic internaional a Drepturilor Omului

Publicitate imobiliar

Drept Locativ

Drept Roman

Drept Privat Roman

Drepturi Reale

Succesiuni

Drept Social European

Dreptul Proteciei Sociale

Dreptul Urbanismului

Dreptul Transporturilor

Teoria general a obligaiilor

Drept Vamal

Sociologie Juridic

Psihologie Judiciar

Politologie

Procedur Contravenional

Teoria General a Dreptului

RSS FEEDS

RSS - Articole
RSS - Comentarii

1 Vote

Denumirea de cambie vine de la locul unde a inceput utilizarea ei semnificativa, in Italia

medievala, si este inspirata de expresia lettra di cambiare (scrisoare de schimb. Si frantuzescul
lettre de change evoca schimbul.
Scrisoarea de schimb insemna la epoca la care instrumentul a capatat audienta, ordinul dat de
beneficiarul unei furnituri unei persoane (nu neaparat banca) la care avea un depozit sau care ii
era debitor, sa plateasca unei alte persoane care era furnizor si, deci, creditor, o suma de bani la
locul unde se afla depozitul corespunzator sau cel desemnat sa plateasca.
Se evitau, astfel, circuitele geografice fiind nesigure si deplasarea numerarului riscanta,
remuneratia furniturii prin remiterea sumei de bani corespunzatoare la data contractarii ei.
Potrivit acestei scheme traditionale de creatie a cambiei, astazi aceasta este un titlu la ordin
abstract, complet, format, constituit de o persoana numita tragator, care intr-un inscris purtand
aceasta denumire, de cambie, da ordin unei persoane, numita tras, sa plateasca o suma de bani
unei alte persoane, numita beneficiar.
Este un titlu la ordin pentru ca in absenta unei mentiuni speciale, anume aceea nu la ordin, ea
circula intr-o modalitate specifica care se realizeaza printr-o simpla mentiune facuta in cuprinsul ei
despre intentia de transmitere, numita gir.
Este un titlu complet pentru ca potrivit literalitatii care caracterizeaza titlurile comerciale de
valoare, are valoare numai pentru mentiunile facute in cuprinsul lui si numai in masura in care
aceste mentiuni sunt cele obligatorii, ceea ce inseamna ca absenta uneia dintre ele atrage
invaliditatea titlului.
Este un titlu abstract pentru ca validitatea lui nu depinde de mentiunea cauzei platii sau a cauzei
ordinului de plata. Chiar daca formularele editate de BNR au mentiunea privind cauza platii, daca
aceasta nu este completata sau este completata deliberat contra realitatii raportului dintre
tragator si tras, cambia este valida.

Confectionarea cambiei

Miracolul cambiei este ca odata ce este emisa beneficiarului si mai ales dupa ce acesta o pune in
circulatie, folosind primul gir, acel inscris devine o valoare comerciala, pentru ca el angajeaza
deplin si irevocabil.
Dupa ce a fost girata cambia nu mai poate fi revocata, indiferent in ce conditii a fost emisa.
Regularitatea confectionarii este data de mentiunile obligatorii care trebuie facute si subscrise de
catre emitent (tragator).

Pentru cec, regulile comune sunt mai putine, dar atat pentru biletul la ordin cat si pentru cec, in
chestiunile unde nu exista norme speciala se aplica normele de la cambie.

Mentiunile obligatorii

1. Denumirea de cambie. Poate figura distinct ca un titlu distinct suprapus unui text sau poate fi
cuprinsa in ordinul dat de catre tragator si care in formula standard suna: veti plati contra acestei
cambii, urmat de mentiunile la ordinul lui, numarul exemplarelor si altele.
In cazul lipsei denumirii de cambie, inscrisul nu va functiona ca o cambie, nu va beneficia de
avantajele cambiei, nu va avea valoarea de titlu executoriu, nu va putea fi avalizata, nu va putea
circula prin gir, nu va fi instrument de plata a unei prestatii.
Este, insa, acest inscris lipsit de orice valoarea juridica?
Plecand de la faptul ca angajamentul juridic exista, ori de cate ori are forma prevazuta de lege,
ordinul dat de tragator pentru tras in favoarea beneficiarului confirma o datorie, oricat de
abstracta ar fi aceasta.
Nu are importanta ca datoria pentru suma pentru care este trasa cambia e viitoare, sub conditie
sau raportata la un termen.
Acel inscris va avea valoarea confirmarii obligatiei de plata a tragatorului pentru suma prevazuta
in el. intr-un singur caz nu are aceasta valoare, atunci cand este trasa la ordinul chiar al
tragatorului: veti plati contra acestei cambii la ordinul meu. In aceasta situatie trasul nu e obligat
sa plateasca, ci doar daca a acceptat, cambia
.
Daca trasul a acceptat, cambia devine executabila contra trasului.
2. Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani. Acest ordin este o expresie literala
imperativa. Nu este de factura administrativa, militara: veti plati la ordinul.
El trebuie sa fie neconditionat, nu trebuie alterat, gradat, modulat in vreun fel. El trebuie sa fie o
expresie clara, directa, nu trebuie sa se raporteze la elemente care sa-l faca dependent in
continutul, in expresia sa.
Suma trebuie sa fie determinata. Ea poate fi exprimata in orice moneda, dar neaparat intr-o
moneda. Este adevarat ca regulamentele valutare interzic plata in alta moneda decat cea
nationala, dar asta nu inseamna ca nu se poate trage o cambie in euro, plata facandu-se in
echivalentul in moneda nationala (ROL roumanien leu).
Se poate stipula si dobanda, dar numai pentru o cambie platibila la vedere sau la un anumit
termen de la vedere.

Pentru cambia la vedere aceasta va fi scadenta. Cambia la vedere este un instrument de plata,
ca si cecul, care este prin definitie platibil la vedere.
Suma trebuie trecuta in litere si cifre. In caz de neconcordanta va prevala cea in litere. Daca sunt
mentiuni diferite atat in cifre, cat si in litere, va prevala suma mai mica. Deci, nu functioneaza
regula in dubio contra stipulatione.
3. Numele trasului. Trasul este cel caruia i se da ordinul originar de a plati. Ordinul, desigur, este
in beneficiul primului posesor (beneficiarul), dar legea permite ca o cambie sa fie trasa chiar
asupra tragatorului: voi plati contra acestei cambii, la ordinul lui , suma de . Aceasta
cambie se apropie de biletul la ordin, in al carui caz lipseste trasul.
Trasul trebuie indicat prin nume. El nu trebuie decat sa fie explicit, iar daca nu sunt date alte
elemente de identificare expresa, trebuie ca din cuprinsul celorlalte mentiuni, sa rezulte
posibilitatea identificarii fara dubii.
Alte mentiuni ajutatoare sunt: domiciliul trasului; locul platii, ce poate coincide cu domiciliul
trasului.
Tragatorul poate sa indice si o alta persoana care sa plateasca la nevoie. Aceasta persoana este
numita de lege indicatul la nevoie; este un tras de rezerva, pentru ipoteza ca trasul principal nu
plateste. Si girantul si avalistul pot mentiona un indicat la nevoie.
Cambia poate fi trasa la ordinul tragatorului insusi (el este si beneficiar), asupra tragatorului insusi
(tragatorul este si tras); cambia mai poate fi trasa pentru contul unui tert. Tertul apare ca un
beneficiar de rezerva.
4. Scadenta. Este o mentiune care poate lipsi. Va fi socotita, in acest caz, platibila la vedere. Dar
daca este asa, cambia trebuie prezentata la plata in termen de un an de la data sa (data
redactarii). Aceasta data poate fi prelungita de tragator. Tragatorul, ca si girantul, poate reduce
acest termen de un an.
Specii de scadenta:
(a) la o zi fixa;
(b) la un anumit termen de la vedere.
Daca scadenta este la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere, data
concreta este ziua corespunzatoare din luna in care trebuie facuta plata.
De exemplu: daca 8 aprilie este data emisiunii, iar scadenta prevazuta in cambie este 5 luni de la
emisiune, atunci 8 septembrie este data scadentei; daca data emiterii este 8 aprilie 2003 si

scadenta 5 luni de la vedere, cambia trebuie prezentata la plata cel mai tarziu la 8 aprilie 2004,
data scadentei fiind 8 septembrie 2003.

(c) Un alt gen de scadenta este la un anumit termen de la data emisiunii. Calendarul care decide
este cel al locului platii. Cambia care are scadente succesive sau alte scadente decat cele
prevazute de lege este nula.
5. Locul platii. Daca nu este mentionat anume, se socoteste cel aratat langa numele trasului.
Daca nu exista nici aceasta mentiune, se socoteste a fi domiciliul trasului. Daca sunt mentionate
mai multe locuri, el este la alegerea posesorului. Daca este domiciliul unui tert, deci o persoana
care nu este implicata in raportul cambial, el poate fi si domiciliul acestuia si alt loc din acea
localitate.
6. Numele beneficiarului. Ca si trasul, beneficiarul trebuie indicat prin atatea elemente incat sa
poata fi identificat fara dubii.
7. Data si locul emiterii. Daca lipseste locul, ea se socoteste semnata in locul mentionat langa
numele tragatorului.
8. Semnatura emitentului. Emitentul este, evident, tragatorul. El se poate desemna cu numele de
tragator, de emitent, cu orice formula care sa-i stabileasca fara echivoc calitatea de emitent,
de autor al primului ordin de plata. Poate sa se desemneze autor, ordonator. Identitatea lui
trebuie stabilita, daca e persoana fizica, prin nume si prenume, iar semnatura trebuie sa cuprinda
numele si prenumele.
Deci, in masura in care semnatura urmeaza perfect numele si prenumele, ele pot fi una si aceiasi
mentiune.
Daca insa numele si prenumele au o redactare tehnica, deci nu apartin tragatorului, semnatura
trebuie sa fie separata.
In cazul unei persoane juridice, cel care se angajeaza pentru ea trebuie sa urmeze aceleasi
reguli de semnatura. Deci, trebuie trecuta firma (numele comercial, denumirea persoanei juridice
asa cum este ea inregistrata). Se admite si numai numele si initiala prenumelui.
Trebuie sa deosebim semnatura tragatorului de semnarea cambiei. Acest al doilea inteles are
in vedere angajamentul cambial al celorlalte persoane care intervin in evolutia cambiei: giranti,
avalisti, intervenienti, acceptanti.

Trasul care accepta cambia, indiferent ca prezentarea la acceptare este sau nu precizata in
cambie, devine un semnatar, adica un obligat cambial
Deci, semnarea cambiei are semnificatia de integrare in tabloul celor care devin obligati celor
care devin obligati la plata cambiei.
In legatura cu aceasta consecinta a semnarii cambiei, s-au format expresiile de semnatar
cambial, obligat cambial sau cambialmente. Astfel, simpla semnatura (nume si prenume) aplicata
pe fata (recto) cambiei, valoreaza aval pentru tragator.
CAMBIA IN ALB este cambia care are ca mentiuni numele tragatorului, data emiterii si semnatura
tragatorului. Ea trebuie completata de un posesor legitim in trei ani de la emitere. Posesorul
legitim este cel care o prezinta completata.
Exista mentiuni facultative si mentiuni care, chiar daca ar fi inserate, se considera inexistente.
Este admisa mentiunea privind dobanda numai pentru cambia platibila la vedere sau la un termen
de la vedere.
Se admite, si este uzuala, mentiunea fara protest sau fara cheltuieli. Aceasta mentiune
dispenseaza pe posesorul cambiei de a face actul numit protest ca o conditie a regresului
cambial.
Regresul este urmarirea celor obligati cambialmente fata de posesorul indreptatit sa execute, sa
valorifice cambia. In termeni comuni, regresul inseamna o indestulare din antecedenta cambiala,
deci de la obligatii cambiali din spatele celui care executa cambia.
Sunt si mentiuni care se socotesc nescrise, desi sunt de domeniul cambial, de exemplu,
mentiunea de descarcare pentru acceptare sau pentru plata.

Pluralitatea exemplarelor cambiei

Aceasta posibilitate de a trage cambii in mai multe exemplare identice, nu trebuie confundata cu
facerea unor copii ale cambiei.
Aceasta tragere in mai multe exemplare, are drept scop si poate avea de efect, formarea si
functionarea a tot atatea titluri cate exemplare s-au tras.
Daca exemplarele aceleiasi cambii nu sunt numerotate, ele vor functiona categoric drept cambii
distincte. Diferenta intre exemplarele plurale si cambiile distincte consta in imposibilitatea
recuperarii exemplarelor concurente in cazul din urma.

Daca acelasi girant face pe mai multe exemplare giruri catre persoane diferite, el este obligat
cambialmente pentru fiecare dintre giruri. Astfel, se intelege, doua sau mai multe exemplare devin
susceptibile de o circulatie cambiala diferita.
Oricum, trebuie inteles ca mentiunile, semnaturile aplicate numai pe unul dintre exemplare, se
socotesc scrise pe toate, daca exemplarele sunt numerotate.
Cumularea exemplarelor poate fi facuta de posesorul legitim al unui exemplar cand alt exemplar a
fost trimis spre acceptare. Este logic ca in acest caz posesorul unui exemplar are un moment
critic si sa procedeze la cumularea exemplarelor.

Copiile cambiei

Sunt reproduceri pe care are dreptul sa le obtina un posesor legitim. El poate cumula copia cu
titlul original de la detinatorul acestuia.
Alterarea cambiei in orice mod ii obliga pe semnatarii posteriori alterarii, in limita textului rezultat
din alterare.

Anularea si inlocuirea cambiei

Legea ofera solutii pentru situatiile in care cambia este pierduta, sustrasa sau distrusa.
Trebuie observat aici ca in cazul altor hartii, insemne de valoare, cum ar fi moneda, emitentul nu
este obligat sa inlocuiasca titlul sustras, pierdut, distrus.
Operatiunea de anulare este in competenta tribunalului locului de plata.
Daca totusi cambia reclamata ca pierduta, sustrasa sau distrusa apare la un detinator, acesta are
dreptul sa faca opozitie in 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a ordonantei de anulare
a tribunalului.
Ordonanta de anulare ramasa irevocabila, da dreptul la plata cambiei, deci, in puterea legii, cel
care a obtinut ordonanta va putea sa o valorifice ca si cum ar fi obtinut titlul cambiei.
Inlocuirea cambiei este prevazuta pentru situatia in care ea a fost trasa in alb (are mentiunile
denumirii, semnaturii tragatorului si data emiterii). De asemenea, pentru cambia neajunsa la
scadenta, se poate obtine un dupicat.

Garantarea cambiei

Ca si alte inzestrari ale cambiei, garantarea se realizeaza intr-un mod foarte simplu.

Trebuie retinut ca garantiile juridice ale unor obligatii, angajamente contractuale, sunt, de regula,
acte distincte de contractele, angajamentele juridice ale caroro obligatii sunt garantate.
Aceste garantii pentru celelalte angajamente juridice, chiar daca sunt concepute, convenite in
corpusul contractului, angajamentului, ele sunt totusi acte juridice distincte, cu regim juridic
distinct (ex. gajul, alte garantii mobiliare, fidejusiunea sau cautiunea personala, ipoteca).
Oricum, trebuie retinut ca in dreptul afacerilor termenul de girant nu trebuie folosit cu sensul de
garant; girantul este cedentul, transmitatorul cambiei facuta prin gir.
Garantia pentru obligatia cambiala se numeste aval. Cel care o da se numeste avalist, cel care
beneficiaza de ea se numeste avalizat. Poate fi data de un tert sau de un semnatar al cambiei.
Aceasta garantie se constituie printr-o mentiune scrisa pe cambie, care trebuie sa fie explicita in
sensul ca valoreaza garantie, si trebuie semnata de autor.
Aceasta mentiune poate fi pentru aval sau oricare alta mentiune care exprima intentia de a
garanta.
Avalul poate fi integral sau partial, ceea ce nu este admis pentru gir. Valoreaza aval si simpla
semnatura aplicata pe fata cambiei (recto).
Nu are valoarea de aval semnatura tragatorului sau a trasului.
Avalul nenominalizat se considera dat pentru tragator.
Efectele avalului opereaza si pentru o obligatie nula, sub conditia ca nulitatea sa nu fie atrasa de
vicii de fond.
Efectul principal al avalului este ca avalistul poate fi urmarit ca orice obligat cambial, desigur, fara
conditia de a fi urmarit mai intai avalizatul.
Avalistul care a platit devine creditorul cambial al avalizatului (al celui pe care l-a garantat) si al
celorlalti obligati cambialmente fata de acesta.

Circulatia cambiei

Modul propriu este girul. Transmisibilitatea prin gir este de natura cambiei, chiar daca nu se
stipuleaza ca ea a fost trasa la ordin.
Pentru a nu fi transmisibila prin gir, trebuie facuta mentiunea nu la ordin.
In cazul biletului la ordin, mentiunea nu la ordin dupa denumirea de bilet la ordin, nu este nici
lipsita de logica, nici o gafa de exprimare.

O asemenea mentiune face cambia transmisibila numai prin cesiune de creanta de drept comun.
Girul se face in favoarea unui tert.
Cel care face girul este girantul. Cel care primeste girul este giratarul, care este urmatorul
posesor legitim al cambiei.
Girul poate fi facut si in favoarea tragatorului, a trasului sau in favoarea oricaruia alt obligat
cambial.
Girul facut in favoarea unui girant (anterior) il descarca pe acesta.
Giratarul poate sa faca gir in favoarea celui care i-a facut girul.
Girul in favoarea tragatorului trebuie facut de un alt posesor decat acesta, altfel nu are efect. Si
acest gir este descarcator pentru tragator.
Neconditionarea si integralitatea girului.
Girul nu poate fi facut sub o anumita conditie. Daca s-a mentionat o conditie, aceasta se
socoteste nescrisa si nu produce nici un efect.
Daca s-a facut un gir partial, acesta este nul (spre deosebire de aval, care poate fi si partial).
Confectionarea girului.
Girul se constituie printr-o mentiune explicita aplicata pe cambie sau pe o alonja.
De regula, el se aplica pe verso-ul cambiei, de aceea operatiunea de girare se mai numeste si
andosare.
Girul cu mentiunea la purtator este considerat un gir in alb.
Girul incomplet (acela care arata numai beneficiarul sau acela care rezulta numai din aplicarea
semnaturii) este valabil.
Mentiunea explicita trebuie subscrisa (semnata).
Semnatura aplicata pe verso valoreaza gir incomplet, tot asa cum semnatura aplicata pe recto
valoreaza aval (garantie).
Girul incomplet este valabil pentru ca posesorul cambiei cu un asemenea gir o poate transmite
fara nici o problema printr-un alt gir.

Girul in alb care nu are numele beneficiarului va fi completat de posesor. El poate fi urmat chiar
de un alt gir in alb.
Cel care poseda cambia cu un gir in alb, o poate transmite la ordinul altei persoane sau, pur si
simplu, o poate preda asa cum se gaseste unei alte persoane.
Efectul principal al girului este raspunderea girantului pentru acceptare si plata, la fel ca si
tragatorul.
Un girant poate interzice un alt gir. Girurile pot fi stopate prin mentiunea ultimului girant. Aceasta
nu inseamna ca girurile urmatoare sunt nule (e nul pentru vicii de forma sau daca este partial).
Consecinta interdictiei rezida in neresponsabilitatea girantului care a instituit interdictia fata de
urmatorii giratari.
Un giratar se considera posesor legitim daca el urmeaza unui sir neintrerupt de giruri.
Girurile sterse nu fac intrerupere. Ele se considera nescrise.
Giratarul care a dobandit cu buna credinta si fara o greseala grava la transmitere nu este
obligat sa predea cambia celui care a reclamat pierderea ei.
Girurile speciale.
Exista in conceptia legii unele giruri cu efecte particulare.
Astfel, exista un gir cu rolul de simplu mandat. El serveste giratarului numai pentru a executa
cambia. Un asemenea gir se face cu o expresie explicita, precum pentru procura, pentru
incasare, valoare pentru acoperire.
Giratarul (cel care primeste un asemenea gir) va putea executa cambia.
El nu va mai putea gira decat tot pentru procura.
O alta specie este girul in garantie. El se face cu mentiune explicita, precum valoarea in garantie
sau valoarea in gaj.
Giratarul are toate drepturile din cambie, dar girurile urmatoare nu pot fi decat pentru procura.
Se socoteste, apoi, gir tardiv, cel posterior scadentei, cel posterior protestului de neplata, precum
si cel facut pe o cambie neprotestata la timp.
Un asemenea gir este un act juridic valabil. El are semnificatie juridica si nu e lipsit de orice
consecinta, dar daca este facut in cele doua situatii din urma, are efectul unei cesiuni ordinare (o

transmitere valida a titlului, dar nu ca gir; ea transmite numai drepturile cambiale ale cedentului;
acesta va suporta toate exceptiile ce-i apartin, care-i sunt proprii.
Este gir, numai daca este posterior scadentei.
Girul nedatat este prezumat ca fiind facut inainte de epuizarea termenului pentru protest.
Acceptarea cambiei.
In principiu, prezentarea cambiei la acceptare este facultativa dar, in acelasi timp, este un drept al
posesorului legitim.
Prezentarea la acceptare, care se face trasului, nu poate fi stipulata. Daca nu sunt stipulatii
particulare, trasul este obligat sa se exprime prin mentiune pe cambie daca o accepta sau nu.
Refuzul de a exprima o pozitie, trebuie urmat de un protest, daca s-a stipulat prezentarea la
acceptare.
Termenul de acceptare are trei intrebuintari.
Prima este pentru prezentarea la vedere, cand scadenta este stipulata la un anumit termen de la
vedere. Cambia e prezentata nu pentru a fi platita, ci pentru ca trasul sa ia cunostinta despre ea.
Daca nu e stipulat termen de prezentare la vedere, atunci prezentarea trebuie facuta cel mai
tarziu la 1 an de la data emiterii.
A doua intrebuintare a termenului, este prezentarea pentru acceptare.
Ea are menirea de a-l testa pe tras, care este determinat sa se exprime, dar si aceea de a face
din tras un obligat cambialmente.
Trasul care a acceptat va fi tinut obligat ca si tragatorul, girantul sau avalistul.
In fine, cand prezentarea la acceptare este stipulata in cambie, facerea ei are de efect
posibilitatea executarii cambiei chiar mai inainte de scadenta.
A treia intrebuintare a termenului este prezentarea la plata.
Dupa caz, acceptarea poate sa fie precedata de prezentarea la vedere sau de prezentarea la
acceptare (poate fi precedata de ambele sau de nici una).
Poate fi stipulata chiar in cuprinsul cambiei, cu sau fara termen de prezentare.

Se admite interdictia prezentarii la acceptare (care este un drept) ca stipulatie in cambie, cu titlu
de exceptie, decat atunci cand cambia este platibila la un tert, cand e platibila intr-o alta localitate
decat aceea a domiciliului trasului si atunci cand este platibila la un anumit termen de la vedere.
Se poate stipula si o interdictie temporara de prezentare la acceptare.

Obligaia este o hrtie de valoare care d posesorului su dreptul de a compensa, n

termenul convenit, valoarea nominal a obligaiei i de a primi o anumit recompens.
Bonul de tezaur este un gen de obligaie care atest c posesorul su a vrsat mijloace
bneti la buget i c are dreptul de a ncasa n termenul prevzut de obligaie, un anumit
procent i valoarea nominal a bonului de tezaur.
Certificatul bancar este o hrtie de valoare care atest c o persoan fizic sau juridic a
depus mijloace bneti la banc sau ntr-o alt instituie de creditare i c posesorul su are
dreptul s ncaseze, la expirarea termenului fixat, depozitul i procentul stabilit.
Cambia este o hrtie de valoare care reprezint o crean a unei persoane fizice sau juridice
(trgtor), de o form strict stabilit, ce d posesorului (beneficiarului) dreptul incontestabil
de a cere la scaden de la debitor (tras), iar n cazul neonorrii acestei cereri, i de la alte
persoane, obligate prin cambie, achitarea sumei indicate n ea.
Registrul deintorilor hrtiilor de valoare este un sistem unificat de nscrieri, care conine
date privind fiecare posesor nregistrat n el sau deintor nominal al hrtiilor de valoare ale
emitentului.inerea registrului menionat se efectueaz de emitent sau de registratorul
independent, iar n cazurile stabilite de prezenta lege, de deintorul nominal al hrtiilor de
valoare.