Cambia- circulatia si utilizarea sa in Romania

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plata folosit in activitatea comerciala interna
si internationala, care sub diverse forme si cu unele modificari functionale se foloseste si astazi.
Din punct de vedere istoric, cambia a aparut in China prin anii 500 600, apoi s-a extins in
Italia. Comertul dintre Extremul Orient si Europa era mijlocit de arabi si italieni si cambiile au
devenit un instrument de plata international pentru comercianti. Perfectionarea cambiei a dus la
aparitia bancnotei de hartie prin anii 1600, care in principiu este tot o cambie, dar o cambie
bancara. In tara noastra, primele informatii scrise despre efectele comerciale dateaza de la
inceputul secolului al XVIII-lea, cambia fiind denumita polita. Pe plan international, cambia
este reglementata de Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cambiei si biletului la ordin
si Conventia menita sa reglementeze anumite conflicte de lege in materie de cambie si bilet la
ordin, ambele din 7 iunie 1930 de la Geneva.Notiunea de cambie vine de la un cuvant de
origine italiana, cambio, care inseamna schimb. Acest aspect apare normal, intrucat Italia era in
acea perioada tara cu cea mai dezvoltata activitate comerciala si locul unde au aparut primele
banci comerciale.
Cambia este unul dintre cele mai vechi instrumente financiare fiind folosita incepand cu
secolul X de catre comerciantii arabi si este cunoscuta si sub numele de polita. Ea este un inscris
care contine un ordin scris si neconditionat dat de catre o persoana (tragator) unei alte persoane
(tras) pentru a plati o anumita suma de bani, la vedere sau la o anumita scadenta si intr-un anumit
loc, unei a treia persoane (beneficiar).In circuitul comercial cambia indeplineste functii de mijloc
de plata, de mijloc de garantare si de mijloc de creditare, elementele obligatorii care trebuie sa fie
continute de aceasta fiind obligatoriu legate de aceste functii. Astfel, o cambie, ca document,
trebuie sa contina: - elemente obligatorii: denumirea de cambie (in limba in care a fost redactat
inscrisul), ordinul neconditionat de plata/ de a plati o suma determinata (exprimata in cifre si
litere), numele trasului, scadenta (termenul de plata, care poate fi exprimat ca data calendaristica
fixa, la un anumit numar de zile de la data emiterii cambiei - de regula 30, 60, 90, 180 zile - la
vedere sau la un anumit interval de la prezentarea spre acceptare, locul efectuarii platii,
beneficiarul (numele si adresa), data si locul emiterii, trasul (numele si adresa) semnatura
autografa a tragatorului (cuprinzand numele de familie in intregime);
- elemente facultative: dobanda, domicilierea, mentiuni diverse, etc.
Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul avand
ordin din partea tragatorului sa efectueze plata dar devine obligat cambial numai in momentul in
care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial,
solidar cu tragatorul, girantii, avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea pe cambie "acceptat",
dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina "sa plateasca", iar ceilalti
obligati cambial isi asuma obligatia de a face "sa se plateasca", in mod efectiv ei platind numai in
cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata. Ca mijloc de plata, cambia
poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar (tragatorul are de incasat o
anumita suma de bani de la tras si, totodata, are de achitat o datorie fata de o terta persoana -
beneficiarul), inlocuind circulatia banilor in numerar. Astfel, in loc ca trasul sa plateasca
tragatorului si acesta sa plateasca/ achite datoria sa catre beneficiar, tragatorul da ordin trasului
sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului ca trata la ordin poate fi
transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre participantii la
lantul andosarii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert, poate plati cu
trata, andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta
poate sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii).Plata prin trata (descrise mai sus)
nu este una perfecta, deoarece acest instrument nu inlocuieste banii propriu-zisi/ efectivi.
Obligatiile sunt stinse prin trata numai temporar, sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de
catre ultimul beneficiar.

Circuitul cambiei
1. n urma ncheierii unui contract comercial internaional, trasul (importatorul) i
datoreaz o anumit sum trgtorului (exportatorului);
2. trgtorul, la rndul su, are de achitat aceeai sum unei tere persoane (beneficiar),
drept urmare a ncheierii unui contract comercial internaional sau a unui contract de credit cu o
banc;
3. la ordinul trgtorului, trasul achit suma respectiv direct beneficiarului
Biletul la ordin este, ca i cambia, un titlu de credit utilizat ca instrument de plat, dar, spre
deosebire de aceasta, reprezint angajamentul unui debitor (numit emitent) de a plti o sum unui
creditor (numit beneficiar) la un anumit termen sau la prezentarea acestuia.
Din definiie rezult c, n comparaie cu cambia, biletul la ordin presupune implicarea numai a
dou persoane: emitentul, care n comerul internaional este importatorul i beneficiarul, care
este exportatorul .
n unele ri, cum ar fi Germania, Austria, Elveia i Spania, jurisprudena definete
cambiile i biletele la ordin ca avnd o natur abstract. Conceptul se refer la faptul c
drepturile i obligaiile rezult numai pe baza instrumentului nsui, acesta funcionnd
independent de valabilitatea tranzaciei care st la baza sa. Excepia o constituie dobndirea
efectului de comer de ctre deintor prin rea-credin, dar partea obligat trebuie s dovedeasc
acest lucru. n legislaia englez apare conceptul de negociabilitate care, ntr-o anumit
msur, exprim acelai concept n sensul c orice parte la cambie i la biletul la ordin este
obligat, datorit semnturii sale pe acestea, indiferent de tranzacia care st la baza cambiei sau
de relaia cu alt parte.
Cambia i biletul la ordin joac un rol important n domeniile comercial i financiar, att
ca mijloc de plat i furnizare de credit ct i drept garanie a creditelor, oferind n general
posibilitatea executrii silite rapide. Funciile economice ale cambiei i biletului la ordin se
realizeaz n cadrul unor operaiuni de mare diversitate ale cror caracteristici depind de
aspectele concrete ale activitii de comer. Aceste titluri de credit pot fi transmise prin gir
(andosare), pot fi scontate la o banc (adic vndute unei bnci nainte de scaden, contra sumei
nscrise pe titlu minus comisionul bncii i taxa de scont)
sau pot fi pstrate de beneficiar pn la scaden. Cambia i biletul la ordin pot ndeplini
urmtoarele funcii: funcia de instrument de plat - const n faptul c trgtorul, n cazul
cambiei, sau emitentul, n cazul biletului la ordin, are de achitat o datorie fa de o ter persoan
beneficiarul. Aceast funcie const i n faptul c beneficiarul unui astfel de nscris, numit
girant, poate s-l transfere prin gir unui creditor al su, numit giratar, ca plat a datoriei fa de
acesta, care, la rndul su, poate s-l transfere unei tere persoane fa de care are o datorie.

SCHEMA DE CIRCULATIE A CAMBIEI



Rolul cambiei poate fi analizat pornind de la utilizarea acesteia: ca
instrument de schimb; instrument de plat i instrument de credit
Ca instrument de schimb, cambia evideniaz rolul iniial al acesteia n
schimburile
monetare, ceea ce conducea la evitarea deplasrii banilor i reducerea riscurilor
aferente
n calitate de instrument de plat, cambia poate fi utilizat n locul
bancnotelor pentru stingerea unor obligaii de plat n numerar.
n cazul plilor prin utilizarea cambiei, se asigur certitudinea, datorit
acceptrii cambiei de ctre tras, iar prin transmiterea cambiei prin gir, se asigur i
avantajul solidaritii ntre giranii succesivi.
Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizri: n domeniul creditului
comercial,al creditului bancar i ca mod de garantare.
Ca instrument de credit comercial, cambia este denumit efect comercial i
este utilizat de productor n raport cu comerciantul care i cumpr produsele. n
momentul vnzrii, productorul emite o cambie, prin care se prevede plata
preului de ctre cumprtor (tras) la o anumit dat. Trgtorul, respectiv
productorul poate valorifica aceste instrumente nainte de scaden, prin scontare
la banc, ceea ce conduce la obinerea unui credit bancar. Pentru garantarea
creditelor acordate unei alte persoane dect beneficiarul cambiei,banca poate
accepta cambiile cu titlu de garanie.


Cadrul legal al utilizrii cambiei n Romnia este reprezentat de
urmtoarele acte normative:
Legea nr. 83/1994 adoptat de BNR a modificat n, mod esenial,
coninutul Legii nr. 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin. Astfel, a
fost creat baza legal ca acest instrument de plat s poat fi procesat i
prin activitatea de compensare multilateral a instrumentelor de plat pe
suport de hrtie;
Pentru compensarea i decontarea cambiei se aplic prevederile
Regulamentului BNR nr. 10/1994;
BNR efectueaz operaiuni cu cambii n cadrul propriei sale activiti, iar
prin intermediul Direciei Decontarea Operaiunilor Bancare a elaborat
Normele Cadru privind comerul cu cambii realizat de societile bancare i
celelalte societi de credit.
ntre cambia reglementat potrivit Legii din 1934 i cambia modern,
exist urmtoarele deosebiri:
cambia din 1934 se caracterizeaz printr-un coninut standard, detaliat,
prin formule consacrate i redactarea acestora n textul cambiei;
cambia din 1934 era utilizat ntre comerciani, fr implicarea unor societi
bancare, de unde rezult c erau necesare exprimri clare, din care s rezulte
obligaia de a plti sau a face s se plteasc la scaden, o sum de bani, potrivit
nelegerii dintre semnatari;
cambia modern, reglementat prin Legea din 1994, se caracterizeaz prin
form i standard de coninut bine stabilite, i circul de la beneficiar la tras prin
intermediul societilor bancare unde acetia i au deschise conturile curente;
faa i reverso-ul cambiei sunt mprite n cte 7 pri distincte a cror
dimensiune este prezentat n Normele specifice cambiei. Locul lor este bine
stabilit pentru a uura controlul cambiei ca instrument de plat la ghieele
societilor bancare.
Circuitul Cambiei
Dup cum s-a prevzut prin Legea nr. 83/1994, cambia este utilizat ca
instrument de plat i procesat prin compensare multilateral.
Compensarea multilateral reprezint un acord prin care mai multe pri
i compenseaz reciproc obligaiile. Acest proces are loc n cadrul unui sistem de
decontare net multilateral, prin intermediul Casei de Compensaie.Un sistem de
decontare net multilateral este acela n care fiecare participant deconteaz
(printr-o singur plat sau ncasare) poziia net multilateral rezultat din
transferurile fcute i primite de acesta n relaia sa cu ceilali participani. Poziia
net multilateral, poate fi debitoare sau creditoare i reprezint totalul valorii
tuturor transferurile pe care un participant la sistemul de compensare le-a primit,
minus totalul valorii transferurilor pe care le-a transmis.
Casa de Compensaie este sediul central sau mecanismul central de
procesare, prin intermediul cruia societile bancare convin s schimbe
instrumente de plat, n vederea stingerii creanelor. La un anumit moment al zilei,
potrivit unui ordin impus de BNR, bncile accept s fac schimb de instrumente.
Compensarea multilateral a plilor fr numerar la nivelul rii, se
realizeaz prin intermediul unor circuite obligatorii impuse prin Regulamentul
BNR. Circuitele instrumentelor de plat sunt clasificate astfel:
- circuitul local;
- circuit intrajudeean;
- circuit interjudeean;
- circuit naional.
Toate circuitele cambiei se caracterizeaz prin parcurgerea urmtoarelor
etape:
a) trgtorul emite cambia i o remite beneficiarului;
b) clientul beneficiar depune cambia nsoit de borderou la unitatea bancar
unde i are deschis contul curent, n vederea ncasrii sumei nscrise pe cambie;
c) unitatea bancar a clientului beneficiar pregtete cambia n vederea
prezentrii la unitile bancare a trasului, ntr-o edin de verificare a cambiilor,
pentru a fi acceptat sau refuzat;
d) n cadrul aceleai societi bancare, ntre subuniti, cambia circul prin
circuitul interbancar (pot);
e) n urma acceptrii, unitatea bancar a trasului debiteaz contul curent al
clientului pltitor;
f) ziua compensrii trebuie s coincid cu ziua debitrii contului trasului;
g) compensarea este procesat, cnd unitatea bancar a clientului beneficiar
introduce efectiv n compensare cambia i primete acceptul c instrumentul de
plat, a fost acceptat;
h) n aceeai zi n care a avut loc compensarea se crediteaz i contul
clientului beneficiar de ctre unitatea bancar unde acesta i are deschis contul
curent.
Pentru a evidenia modul n care circulaia cambial implic participarea bncilor
comerciale ale emitentului, trasului i beneficiarului, este ilustrat n continuare
circuitul local al cambiei.
Circuitul local al cambiei se difereniaz n funcie de patru situaii:
a) clientul beneficiar i trasul au conturi curente deschise la uniti bancare
situate n reedina de jude i care aparin unor societi bancare diferite;
b) unitatea bancar iniiatoare este alta dect unitatea bancar prezentatoare;
c) unitatea bancar primitoare este alta dect unitatea bancar destinatar;
d) unitatea bancar iniiatoare, este alta dect banca prezentatoare iar
unitatea bancar primitoare este alta dect unitatea bancar destinatar.
Plata n carul Circuitului intrajudeean reprezint o plat efectuat ntre dou
uniti bancare situate pe teritoriul aceluiai jude, dar nu n aceeai localitate, iar
plata n cadrul
Circuitului interjudeean reprezint o plat efectuat ntre dou uniti bancare
situate pe teritoriul unor judee diferite.n cazul circuitului naional, clientul i
trasul au conturi curente deschise la uniti bancare situate n judee diferite i care
aparin unor societi diferite. Societatea bancar iniiatoare nu dispune de o unitate
bancar n judeul de destinaie i societatea bancar destinatar nu dispune de o
unitate bancar n judeul de iniiere. Participanii la acest circuit sunt numai
societile bancare.


Cu scopul de a completa lista instrumentelor de plata si a garantiilor prezentate anterior, vom detalia in cele ce
urmeaza aspectele ce definesc cambia. Cunoscuta si sub denumirea de trata sau polita,cambia indeplineste doua
roluri foarte importante in tranzactiile comerciale atat interne cat si internationale:
-mijloc de plata
-garantie in vanzarile pe credit
Cei interesati de istorie vor descoperi cambia in documente si inscrisuri vechi provenind din tari precum China sau
Italia, dar si pe plan intern. In Romania cambia a purtat de-a lungul timpului denumirea de polita, asigurand activitatile
comerciale ale negustorilor.
In prezent acest instrument de plata este mai mult istorie deoarece utilizarea lui este din ce in ce mai redusa, locul
acestuia fiind luat de instrumente precum biletul la ordin sau fila CEC.
Ca si biletul la ordin, cambia este reglementata in Romania de Legea nr. 58/1934. Pe plan international exista doua
conventii care urmaresc definirea si utilizarea cambiei: Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cambiei si
biletului la ordin si Conventia menita sa reglementeze anumite conflicte de lege in materie de cambie si bilet la ordin.
Aceste conventii au fost emise la Geneva in 7 iunie 1930.
Conform Legii nr. 58 din 1934 cambia este un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul (care are
calitatea de creditor) da ordin unei alte persoane numite tras (debitor) sa plateasca o suma fixa la o data stabilita,
unui beneficiar.
Elementele esentiale ale cambiei definite de Legea nr. 58 din 1934 cu modificarile aduse de Ordonanta de Urgenta
a Guvernului nr. 39/2008 sunt:
1. Denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui
titlu;
2. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;
3. Numele aceluia care trebue sa plateasca (tras);
4. Aratarea scadentii;
5. Aratarea locului unde plata trebue facuta;
6. Numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebue facuta;
7. Aratarea datei si a locului emiterii;
8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).
Cel de-al treilea element, numele aceluia care trebue sa plateasca (tras), a fost adaugat prin Ordonanta de Urgenta
a Guvernului nr. 39/2008, intrucat s-a considerat ca sunt necesare date mai clare despre persoana juridica sau
fizica ce isi asuma obligatii prin intermediul cambiei (gasim stirea si pe financiarul.ro)
Prin aceeasi Ordonanta de Urgenta a fost modificata si modalitatea de decontare a cambiei (informatie mentionata la
vremea respectiva si de avocatnet.ro). Astfel, vechiul mod de decontare realizat prin centrele de compensare a fost
inlocuit, ca si in cazul biletelor la ordin si al filelor CEC, de decontarea electronica printr-un sistem nou, specializat.
Desi este un instrument mai putin folosit in ultima perioada, cambia isi poate dovedi utilitatea in cazuri de neplata la
termen si poate constrange debitorii sa-si achite datoriile.




SCHEMA DE CIRCULATIE A CAMBIEI
Rolul cambiei poate fi analizat pornind de la utilizarea acesteia: ca instrument de schimb; instrument de
plata si instrument de credit.
Ca instrument de schimb, cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburile monetare, ceea ce
conducea la evitarea deplasarii banilor si reducerea riscurilor aferente.
In calitate de instrument de plata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stinger ea unor
obligatii de plata in numerar.
In cazul platilor prin utilizarea cambiei, se asigura certitudinea, datorita acceptarii cambiei de catre tras,
iar prin transmiterea cambiei prin gir, se asigura si avantajul solidaritatii
intre girantii succesivi.
Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizari: in domeniul creditului comercial, al creditului
bancar si ca mod d e garantare.
Ca instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator
in raport cu comerciantul care ii cumpara produsele.
In momentul vanzarii, produ catorul emite o cambie, prin care se prevede plata pretului de catre cumpar
ator (tras) la o anumita data. Tragatorul, respectiv producatorul poate valorifica aceste instrumente
inainte de scadenta, prin scontare la banca, ceea ce conduce la obtinerea unui credit bancar. Pentru
garantarea creditelor acordate unei alte persoane decat b eneficiarul cambiei, banca poate accepta
cambiile cu titlu de gar antie.
Validitatea cambiei, respectiv producerea efectelor dorite, se realizeaza in conditiile respectarii
urmatoarelor conditii:
efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant;
forma scrisa, sub semnatura privata;

cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauze f acultative.
Calitatea de comerciant: ca principala conditie de validare a cambiei, decurge din esenta cambiei care,
potrivit Codului Comercial repr ezinta un fapt de comert. In consecinta si operatiunile cambiale sunt
fapte de comert, si pot fi efectuate numai de catre p ersoanele fizice si juridice, care au calitatea de
comerciant. Necomerciantii pot efectua operatiuni cambiale numai
in mod accidental; de asemenea, statul si unitatile administrativ teritoriale (judete, comune) pot realiza
astfel de operatiuni, fara a putea avea calitatea de comercianti. Obligatiunile cambiale pot fi asumate si
prin mandatar, aceasta modalitate constituind unica posibilitate de asumare in cazul comerciantilor
persoane juridice. Calitatea de mandatar trebuie sa fie explicit mentionata in cuprinsul cambiei; in caz
contrar, se considera ca mandatarul se obliga in nume prop riu.
Forma scrisa a cambiei a constituit o conditie care impune ca textul sa fie inscris in una si aceeasi
limba.
Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cambia se refera la: a) denumirea cambiei; care
poate fi inscrisa ca titlu sau poate figura in cuprinsul textului.
Este obligatorie prezenta denumirii cat si scrierea ei in aceeasi limba in care este redactata cambia, fiind
situata deasupra semnaturii tragatorului. b) ordinul (sau mandatul) neconditionat de a plati o suma de b
ani determinata, intr-o anumita perioada (cu specificarea sumei in titlu, precum si in litere sau cifre). c)
numele (denumirea) trasului, respectiv a persoanei care trebuie sa plateasca. In unele cazuri, tragatorul
se poate indica pe sine ca tras, ori, poate indica mai multe persoane trase cumulativ (nu alternativ). d)
scadenta, este o mentiune obligatorie care prezinta importanta prin faptul ca fara indicarea acesteia,
cambia este socotita platibila la vedere. Daca se prevad mai multe scadente succesive, cambia este
incerta, dupa cum, aceasta este nula, daca mentioneaza o scadenta imposibila (30 februarie, 31 aprilie).
Scadenta prezinta importanta, datorita ef ectelor pe care le antreneaza, astfel:
obligatia trasului se stinge numai prin plata la scadenta;
detinatorul cambiei nu poate fi obligat sa primeasca plata inainte de scadenta;
trasul care plateste inainte d e scadenta, o face pe riscul sau;
termenul de prescriptie este de doi ani, de la data scadentei, perioada de timp in decursul careia sunt
admise orice actiuni impotriva acceptantului.
Exista mai multe variante ale scadentei:
la vedere (la cerere, la prezentar e);
la un anumit termen (zile, saptamani, luni, ani) de la v edere, de la prezentarea pentru acceptare sau,
in cazul neacceptarii, de la data protestului;
la un anumit termen de la data emisiunii;
la o data fixa (an, luna, zi). e) este determinat prin indicarea unei localitati si este considerat cel
mentionat langa numele trasului; in cazul in care in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata,
posesorul o poate prezenta la oricare din acele locuri.
Locul platii legat de locul platii este domicilierea, cambiei care se poate realiza printr-o clauza care indica
drept loc al platii domiciliul unui tert, respectiv o banca la care are deschis cont. Banca de domiciliu este
astfel, mandatata sa faca plata la scadenta, iar in caz de refuz, acesteia trebuie sa i se adreseze protestul
de neplata. f) numele beneficiarului
In cambie pot fi mentionati mai multi beneficiari, cumulativ sau alternativ. Daca sunt mentionati
cumulativ atunci ei exercita drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin
gir. In situatia mentionarii alternative a beneficiarilor, atunci, orice beneficiar daca detine titlul, poate
exercita singur drepturile cambiale, inclusiv dreptul de a gira cambia. In calitate de beneficiar al cambiei
poate sa apara chiar tragatorul, caz in care se utilizeaza formulele, platiti catre mine insumi sau plati la
ordinul meu. g) data si locul emiterii
Cambia trebuie sa indice o singura data a emiterii, absenta acesteia atragand nulitatea cambiei. Locul
emiterii este indicat prin mentionarea localitatii. Daca in textul cambiei nu se arata locul unde a fost
emisa, se considera ca a fost semnata in localitatea aratata langa numele tragatorului. Absenta acestei
mentiuni conduce la nulitatea cambiei. h) semnatura tragatorului
Tragatorul are obligatia de a scrie personal numele si prenumele. Pentru perso anele juridice, tragatorul
trebuie indicat prin denumirea completa a firmei, a numelui si a calitatii celui care semneaza, dar
semnatura trebuie sa fie aplicata cu scrisul de mana al persoanei fizice.
Semnatura tragatorului se scrie la sfarsitul textului cambiei.
Daca o cambie a fost emisa fara una sau mai multe din mentiunile obligatorii, dar poarta semnatura
tragatorului, aceasta este denumita cambie in alb. Neinscrierea mentiunii obligatorii poate decurge
dintr-un act voit, dar si dintr-o omisiune, caz in care cambia devine nula.
Distinctia dintre cambia in alb si cambia nula se realizeaza cu ajutorul mentiunii exprese, inscrise pe
cambie, prin care tragatorul il imputerniceste pe b eneficiar sa completeze cambia potrivit
intelegerii dintre ei.

Clauze facultative
Sunt mentiuni facultative, care pot influenta sau nu obligatiile cambiale.
Din prima categorie de clauze se disting:
clauza nu la ordin, sau fara gir sau netransmisibil prin gir; care il obliga pe beneficiar sa transmita
cambia numai prin forma cesiunii de creante.
clauza de negarantie a acceptarii care ofera tragatorului garantia cu va fi urmarit inainte de scadenta,
in cazul refuzului trasului de a accepta cambia.


Circuitul Cambiei
Dupa cum s-a prevazut prin Legea nr. 83/1994, cambia este utilizata ca instrument de plata si procesata
prin compensare multilaterala.
Compensarea multilaterala reprezinta un acord prin care mai multe parti isi compenseaza reciproc
obligatiile. Acest proces are loc in cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala, prin intermediul
Casei de Compensatie.
Un sistem de decontare neta multilaterala este acela in car e fiecare participant deconteaza
(printr-o singura plata sau incasare) pozitia neta multilaterala rezultata din transferurile facute si primite
de acesta in relatia sa cu ceilalti participanti.
Pozitia neta multilaterala, poate fi debitoare sau creditoare si reprezinta totalul valorii tuturor
transferurile pe care un participant la sistemul de compensare le-a primit, minus totalul valorii
transferurilor pe care le-a transmis.
Casa de Compensatie este sediul central sau mecanismul central de procesare, p rin intermediul caruia
societatile bancare convin sa schimbe instrumente de plata, in vederea stingerii creantelor. La un anumit
moment al zilei, potrivit unui ordin impus de BNR, bancile accepta sa faca schimb de instrumente.
Compensarea multilaterala a platilor fara numerar la nivelul tarii, se realizeaza prin intermediul unor
circuite obligatorii impuse prin Regulamentul BNR. Circuitele instrumentelor de plata sunt clasificate astf
el:
- circuitul local;
- circuit intrajudetean;
- circuit interjudetean;
- circuit national.
Toate circuitele cambiei se caracterizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape: a) tragatorul emite
cambia si o remite beneficiarului; b) clientul beneficiar depune cambia insotita de borderou la unitatea
bancara unde isi are deschis contul curent, in vederea incasarii sumei inscrise pe cambie; c) unitatea
bancara a clientului beneficiar pregateste cambia in vederea prezentarii la unitatile bancare a trasului,
intr-o sedinta de verificare a cambiilor, pentru a fi acceptata sau refuzata; d) in cadrul aceleasi societati
bancare, intre subunitati, cambia circula prin circuitul interbancar (posta); e) in urma acceptarii, unitatea
bancara a trasului debiteaza contul curent al clientului platitor; f) ziua compensarii trebuie sa coincida cu
ziua debitarii contului trasului; g) compensarea este p rocesata, cand unitatea b ancara a clientului
beneficiar introduce efectiv in compensare cambia si primeste acceptul ca instrumentul de plata, a fost
acceptat; h) in aceeasi zi in care a avut loc compensarea se crediteaza si contul clientului beneficiar de
catre unitatea bancara unde acesta isi are deschis contul curent.

Pentru a evidentia modul in care cir culatia cambiala implica participarea bancilor comerciale ale
emitentului, trasului si beneficiarului, este ilustrat in continuare circuitul local al cambiei.
Circuitul local al cambiei se diferentiaza in functie de patru situatii, astfel (Anex a 4): a) clientul beneficiar
si trasul au conturi curente deschise la unitati bancare situate in resedinta de judet si care apartin unor
societati bancar e diferite; b) unitatea bancara initiatoare este alta decat unitatea bancara
prezentatoare; c) unitatea bancara primitoare este alta decat unitatea bancara destinatara; d) unitatea
bancara initiatoare, este alta decat banca prezentatoare iar unitatea bancara primitoare este alta decat
unitatea bancara destinatara.
Plata in carul Circuitului intrajudetean reprezinta o plata efectuata intre doua unitati bancare situate pe
teritoriul aceluiasi judet, dar nu in aceeasi localitate, iar plata in cadrul
Circuitului interjudetean repr ezinta o plata efectuata intre doua unitati bancare situate pe teritoriul
unor judete diferite.
In cazul circuitului national, clientul si trasul au conturi curente deschise la unitati bancare situate in
judete diferite si care apartin unor societati diferite. Societatea ban cara initiatoare nu dispune de o
unitate bancara in judetul de destinatie si societatea bancara destinatara nu dispune de o unitate
bancara in judetul de initiere. Participantii la acest circuit sunt numai societatile bancare.


Cadrul legal al utilizarii cambiei si circuitul cambiei in Romania
Conventia de la Geneva
In anul 1930, in cadrul Conferintei de la Geneva s-au semnat trei conventii avand drept scop unificarea
legislatiei in ceea ce priveste cambia si biletul la ordin:
1. Conventia privind o Lege Uniforma pentru cambie si bilet la ordin;
2. Conventia privind solutionarea unor litigii in legatura cu legile privind cambia si biletul la ordin;
3. Conventia privind legea taxei de timbru in legatura cu cambia si biletul la ordin.
Tari precum: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Ungaria, Luxemburg,
Olanda, Polonia, Suedia, Brazilia si Japonia au ratificat Conventiile si au adoptat textul Legii
Uniformizate ca lege nationala, valabila si in prezent.
In Marea B ritanie si Irlanda sistemul de utilizare a cambiei se bazeaza pe norme legislative mai vechi,
elaborate inca din anul 1882, in baza Actului privind cambia.
Incercarile de armonizare a celor doua sisteme s-au materializat in anul 1988, cand
Adunarea Generala a ONU a aprobat textul Conventiei referitoare la Cambia Internationala si la
Biletul la ordin, prin care s-a incercat o combinare intre sistemele de la Geneva si cel al Marii
Britanii. Prin prevederile conventiei se stabileste ca suma platibila sa fie exprimata in unitatea monetara
in care a fost deschis contul.

Cadrul legal al utilizarii cambiei in Romania este reprezentat de urmatoarele acte normative:
Legea nr. 83/1994 adoptata de BNR a modificat in, mod esential, continutul Legii nr. 58/1934 asupra
cambiei si biletului la ordin. Astfel, a fost creata baza legala ca acest instrument de plata sa poata fi
procesat si prin activitatea de compensare multilaterala a instrumentelor de plata pe suport d e hartie;
Pentru compensarea si decontarea cambiei se aplica prevederile Regulamentului
BNR nr. 10/1994;
BNR efectueaza operatiuni cu cambii in cadrul propriei sale activitati, iar prin intermediul Directiei
Decontarea Operatiunilor Bancare a elaborat Normele Cadru privind comertul cu cambii realizat de
societatile bancare si celelalte societati de credit.
Intre cambia reglementata potrivit Legii din 1934 si cambia moderna, exista urmatoarele deosebiri:
cambia din 1934 se caracterizeaza printr-un continut standard, detaliat, prin formule consacrate si
redactarea acestora in textul cambiei; cambia din 1934 era utilizata intre comercianti, fara implicarea
unor societati bancare, de unde rezulta ca erau necesare exprimari clare, din care sa rezulte obligatia de
a plati sau a face sa se plateasca la scadenta, o suma de bani, potrivit intelegerii dintre semnatari;
cambia moderna, reglementata prin Legea din 1994, se caracterizeaza prin forma si standard de
continut bine stabilite, si circula de la beneficiar la tras prin intermediul societatilor bancare unde acestia
isi au deschise conturile curente; fata si reverso-ul cambiei sunt impartite in cate 7 parti distincte a caror
dimensiune este prezentata in Normele specifice cambiei. Locul lor este bine stabilit pentru a usura
controlul cambiei ca instrument de plata la ghiseele societatilor bancare (vezi Anexa 1).