Curs: PRODUSE SI SERVICII BANCARE Numerarul este mijlocul de plata cel mai lichid care se compune din bancnote

si moneda metalica. Bancnotele sunt titluri de credit emise de bancile centrale si garantate prin obligatia de a restitui la cerere valoare lor nominala. Banca Nationala, ca banca centrala, este cea care tipareste banii, insa acestei instituti ii revine si sarcina de a urmari si "regia" volumul numeralului aflat in circulatie. In realitate bancnotele raman pe toata perioada cat circula titluri de credit, deoarece posesorii lor le utilizeaza ca un echivalent valoric, in oricare din functiile monetare posibile, realizand valoarea lor prin cumparari de marfuri, servicii, plata unor datorii, depunere la banca etc. Detinerile de rezerve de numerar reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si de a satisface cerintele de lichiditate. A avea lichiditate insearnna a avea abilitatea de a-ti plati datoriile scadente. In cadrul sistemul bancar, persoana delegata sa realizeze operatiunile de incasari si plati poarta denumirea de casier, acesta fiind gestionar de mijloace banesti. Platile in numerar pot fi efectuate de agentii economici, direct din incasarile proprii, in scopurile si limitele prevazute de lege. Legea interzice folosirea numeralului provenit din incasarile unui agent pentru nevoile altui agent economic. Respectarea prevederilor legale privind evidenta si pastrarea numeralului are ca obiectiv controlul. Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tine cu ajutorul registrelor de casa ce se intocmesc pe baza documentelor justificative prin completarea zilnica a registrului de cas a prin totalizarea operatiilor si stabilirea soldului casei, precum si reportarea acestuia pe fila urmatoare. Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial ambia este unul dintre cele mai vechi instrumente de plata, dateaza de peste !.""" de ani, fiind cunoscuta si sub denumirea de trata sau !lita.In cornertul international o mai regasim ca# bill of e$change %engleza&, 'echsel %germana&, lettre de change %franceza&,

Legislatia romana a preluat denumirea italiana# cambia.In tara no astra, cambia este reglementata prin lege.( si de unele regulamente si norme emise de Banca Nationala a )omaniei. In normele bancare, cambia este definitia ca fiind instrument de plata ce e$prima obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta o suma de bani in favoarea unui beneficiar. In baza legii asupra cambiei si biletului la ordin, cambia este definita ca un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii trei persoane# tragatorul, trasul si beneficiarul. R!lul cambiei# ca instrument de schimb, instrument de plata si instrument de credit. Ca instrument de schimb,cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburile monetare, in scopul evitarii deplasarii banilor si al reducerii riscurilor aferente. In calitate de instrument de lata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unor obligatii de plata in numerar. Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizari# in domeniul creditului comercial, al creditului bancar si ca mod de garantare. a instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator in raport cu comerciantul care le cumpara produsele. Validitatea cambiei,tb sa sa respecte urm cond.# - efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant* - forma scrisa, sub sernnatura privata* - cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauze facultative. +bligatiunile cambiale pot fi asumate si prin mandatar, aceasta modalitate constituind unica posibilitate de asumare in cazul cornerciantilor persoane juridice. "i urile de cambie Cambia in alb ,ceasta este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului si o parte din mentiunile obligatorii, celelalte rnentiuni urmand a fi completate de posesor atunci cind acesta prezinta titlul la plata sau il remite catre o institutie de credit in scopul prezentarii la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in mornentul platii.

C!ntracambia# In situatia in care cambia nu este platita la scadenta si beneficiarul doreste sa intre cat mai repede in posesia bani lor, acesta poate trage o contracambie asupra unuia dintre giranti. Cambia $inanciara. ambiile care se trag de banci intre ele sau intre alte institutii financiare si au la baza tranzactii de natura fmanciar-bancara se numesc cambii financiare. Cambia de c!m lezenta sau de $av!are# In situatia in care firma este in incapacitate temporara de plata si are o scadenta imediata poate prin buna intelegere cu o alta firrna sa traga o cambie asupra acesteia fara sa e$iste o tranzactie comerciala sau o obligatio financiara,tragatorul poate folosi cambia pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramane obligat fata de tras ca la scadenta sa-i transfere fondurile primite. Mentiuni obligatorii -otrivit legii Denumirea de cambie. -e document trebuie sa apara denumirea de "cambie" si trebuie scrisa orizontal, cu majuscule. Ordinul nec!nditi!nat de a lati# +rdiul de plata care se da de tragator trebuie sa fie clar, precis si neconditionat Suma de lata se inscrie in ci$re si litere. In cazul cambiei ernise in valuta, tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma "in )+N". Numele trasului si al tra%at!rului#Indicarea numelui platitorului este obligatorie. -ersoana obligata in principal este trasul, intrucat a acceptat plata si nu tragatorul. Numele trasului va fii insotit de codul IB,N al contului din care se va face plata. In mod asemanaror, numele tragatoruluitcodul de inregistrare fiscala al firmei sau N-& va fii insotit de codul IB,N al contului sau. Inserierea cambiei sau re$erinta consta in imprimarea pe cambie a unei serii de caractere care formeaza asa numita "referinta(. ,ceasta contine primele patru caractere ale codului BI Scadenta sau termenul de lata-element obligatoriu care se inscrie pe cambie. In cazul in care nu se inscrie scadenta, cambia se plateste la vedere, adica la orice data la care beneficiarul solicita plata. &!cul unde se e$ectueaza lata este un element absolut necesar pentru a se cunoaste unde se adreseaza cambia pentru onorare.

Numele bene$iciarului se scrie clar si complet. Beneficiarul poate desemna o alta persoana, purtator, care va incasa cambia in care caz se va trece numele acestuia. Data si l!cul emiterii# .ata emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar daca pe cambie figureaza mai multi tragatori, .ata emiterii permite determinarea mai multor elemente# a) calculul datei de scadenta; b) calculul perioadei de dobanda; c) constatarea capacitatii legale (varsta) a semnatarilor; d) determinarea valabilitatii drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala &!cul emiterii se inscrie lan%a data emiterii# .aca locul nu este rnentionat se considera localitatea tragatorului. Caracteristicile cambiei sunt# ' titlu de credit /cambia are la baza a tranzactie reala intre doi parteneri care s-a transformat intr-o creanta e$igibila. ' trans$erabilitatea/caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata si presupune posibilitatea de a se schimba creditorul de mai multe ori, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant cu acelasi instrument. ' ne%!ciabilitatea/stingerea unele obligatii inainte de scadenta acesteia si ca urmare fiecare tranzactie are a anumita valoare care se poate negocia intre parti In functie de perioada ramasa pana la scadenta, nivelul dobanzii pe piata nu va fi altul de cat eel initial. ' cesiunea de creanta/actul prin care un creditor transfera unei alte persoane dreptul de creanta, fie la modul gratuit, fie la modul oneros. esiunea de creanta este un principiu al dreptului cambial. ' subr!%area/ un alt principiu al dreptului cambial care intervine in momentul in care a persoana isi asuma obligatiile unei alte persoane, isi aroga, deci, unele raspunderi. ' ras underea s!lidara/particularitate a cambiei si e$prima faptul ca toate persoanele care au calitatea de posesori ai cambiei, deci beneficiari temporari ai acesteia, raspund solidari in cazul neplatii cambiei la scadenta. ' instrument de lata cu termene departate in timp. ambia are inscrisa o suma de plata la un anurnit tennen. ,ceasta apare in multe cazuri ca0o plata amanata", rezultata din relatiile de credit dintre parti, O eratiuni cambiale

a( Emiterea eambiei se face de catre tragator, cel care crediteaza debitorul pe perioada convenita pana la scadenta b( Aeee tarea eambiei este actul prin care trasul se obliga sa plateasca, (Ia scadenta, suma aratata In cambie, posesorului titlului.1ragatorul stabileste un termen pentru acceptare, perioada (in care beneficiarul sau posesorul cambiei trebuie sa o prezinte la acceptare. ,ceeptarea reprezinta angajamentul ferm al trasului de a plati si da incredere beneficiarului pentru incasarea sumei cuvenite. Revoearea acceptarii reprezinta stergerea "mentiunii" acceptare, pe care o poate realiza trasul, atata timp cat detine cambia.)efuzul acceptarii se constata prin intocmirea unui protest de neacceptare, in forma autentica, inainte de e$pirarea tennenului prevazut pentru prezentarea la acceptare. c( Sc!ntarea cambiei este operatiunea de vanzare a unei cambii catre o banca sau o institutie financiara cu scopul de a obtine lichiclitate inainte de scadenta. E$ista posibilitatea ca banca comerciala sa vanda cambia, In aceeasi zi, bancii centrale, iar operatiunea se numeste rescontare. Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite in pensiune, adica cumpararea de catre banca a cambiei cu conditia rascumpararii de beneficiar inainte de scadenta. d( Scadenta si lata cambiei este tennenul la care cambia este e$igibila si trebuie platita aceasta trebuie sa fie# - certa, adica sa indice cu precizie ziua sau tennenul pana la care beneficiarul trebuie sa se prezinte la incasare* - unica, adica nu se admit scadente succesive* - posibila, respectiv sa nu fie inaintea emiterii. $!rme ale scadentei: scadenta la vedere, insearnna la prezentarea beneficiarului care poate fi la orice data dupa emiterea cambiei dar nu mai tarziu de un an de zile, tennenul ma$im prevazut de lege. scadenta la un anumit timp de la vedere. 1ragatorul are latitudinea sa stabileasca data scadentei la un anumit tirnp de la vedere. scadenta la un anumit termen de la emitere. 1ragatorul po ate stabili un anumit termen conventional la care beneficiarul se poate prezenta pentu incasarea cambiei.

"ennenul !ate $i relun%it sau redus de catre tra%at!r si numai redus de %iranti# scadenta la o data fixa reprezinta o anumita data formata din zi, luna si an. e( Plata cambiei este actul final in circuitul cambial daca nu intervin alte evenimente nedorite. -lata se face la scadenta si la locul indicat pe titlu la cererea posesorului, prin prezentarea cambiei. -rezentarea unei cambii la plata se poate face In original sau prin trunchiere. "runchierea este procedeul informatic care consta In urmatoarele operatiuni succesive# a) transpunerea In format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala b)reproducerea irnaginii cambiei originale in format electronic* c)transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare. and prezinta la plata o cambie prin trunchiere, institutia de credit este obligata# a( sa veri$ice daca cambia in original respecta in forma si continut prevederile legale b( sa %aranteze acuratetea si conformitatea informatiilor Debit!rul ! ate sa re$uze lata !ri de cate !ri nu i se rezinta cambia In !ri%inal sau rin trunchiere# El !ate sa re$uze lata cand !ses!rul nu este ers!ana care are dre tul sa ceara lata# In cazul prezentarii cambiei la plata prin trunchiere# a) institutia de credit care plateste titlul primeste dovada efectuarii acestei plati, b) dupa primirea platii institutia de credit care se afla in posesia cambiei va lua masurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul titlu sa fie pus din nou !n circulatie* c) dupa primirea unei plali partiale institutia de credit care se afla !n posesia cambiei va inscrie pe aceasta o mentiune privind plata efectuata d) trasul pentru care o institutie de credit a facut o plata integral a sau partial a a unei cambii primeste de la aceasta institutie dovada efectuarii respectivei plati e( Avalul este o garantie data de o persoana, denumita avalist, care garanteaza plata pentru unul din obligatii cambiali, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea.2e foloseste atunci cand sunt anumite rezerve privind capacitatea de plata a trasului sau nu sunt disponibile suficiente informatii despre bonitatea acestuia. , valul se da pe

fata cambiei utilizindu-se una din e$presiile "pentru aval","pentru garantie", "pentru cautiune", "pentru fidejusiune" ori alta e$presie echivalenta, urmata de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau. -rin aval trebuie sa se precizeze pentru cine s-a dat acesta si pentru ce suma %numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie, sau pentru intreaga suma&, Circulatia cambiei este legata de transferul de la emitent %tragator& la " alta persoana a drepturilor izvorate din cambie. ,cest transfer de drepturi se poate realiza in doua moduri# rin %ir si rin cesiune de creanta# "irul este actul prin care posesorul titlului, nurnit girant transfera altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia,toate drepturile decurgand din acest titlu. -entru a circula prin gir este necesar sa e$iste acordul de vointa al tragatorului e$primat prin inscrierea pe cambie a mentiunii "la ordin". 3irul trebuie scris pe cambie si sa fie semnat de girant "irul po ate fi# ) %irul ln lin ce trebuie sa cuprinda in afara de sernnatura si alte mentiuni care sa deosebeasca girul de oricare alta operatiune cambiala %acceptare, avalizare&. ) %irul In alb este format din sernnatura girantului inscrisa pe fata cambiei, insotita de mentiunea girat, girare. 4 %irul de int!arcere se adreseaza catre un obligat principal in procesul cambial %tragator sau tras&, situatie in care acesta poate avea, atat calitatea de creditor, cat si de debitor* 4 %irul cumulativ in cazul in care pe titlu se inscriu mai multi giratari* e$ercitarea drepturilor cambiale urmand a se face de catre toti giratarii, prin acordul comun al acestora* ) %irulln $av!area bancil cunoscut ca operatiune de scontare prin care posesorul cambiei poate obtine prin gir resurse de la o banca, inainte de scadenta, prin girarea in favoarea bancii* ) %irul entru r!cura este o forma (in care giratarul mandateaza o alta persoana pentru a incasa banii, pe baza mentiunii scrise "pentru procura" sau "pentm incasare"* ) %irul entru %arantie se da de catre beneficiar pentru a garanta anumite obligatii, ca de e$emplu garantia pentru buna e$ecutie a unor lucrari de investitii* ) %irul ulteri!r scadentei produce aceleasi efecte ca si girul anterior, insa girul ulterior protestului produce nurnai efectele unei cesiuni ordinare.

Pentru ca detinat!rul unei cambii sa $ie s!c!tit !ses!r le%itim al titlului este necesar sa e*iste ! serie neintreru ta a %iruril!r menti!nate e cambie# "rans$erul rin cesiune de creanta se realizeaza i cazul (in care emitentul %tragatorul& a inscris in titlu mentiunea "nu la ordin". esiunea de creanta este un act prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita cesionar. Circuitul cambiei in R!mania ambia moderna, reglementata prin +rdonanta de urgenta din anul 5""6, se caracterizeaza prin# - forma si continut bine stabilite* - posibilitatea prezentarii cambiei la plata, atat In original, cat si prin asa- numita trunchiere %prezentarea electronica la plata a cambiei si a biletului la ordin&* - definirea mai clara a cuprinsului semnaturilor de pe cambie* eliminarea foii de prelungire si a referirilor de pe verso-ul instrumentelor. Circuitul cambiei in Romania ambia este utilizata ca instrument de plata si procesata prin compensare multilateral a, bilaterala si automata. ompensarea multilateral areprezinta un acord prin care mai multe palti isi cornpenseaza reciproc obligatiile. ,cest proces are loc In cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala, prin intermediul asei de ompensatie. ompensarea multilaterala a platilor lara numerar la nivelul tarii, se realizeaza prin intermediul unor circuite obligatorii impuse prin )egulamentul BN). ircuitele instrumentelor de plata sunt c!asificate astfel# ' circuitul l!cal+ ' circuit intra,udetean+ ' circuit inter,udetean+ ' circuit nati!nal# Cecul este cel mai utilizat mijloc de plata, in principal de catre titularii de conturi bancare. ecul reprezinta un inscris prin care titularul unui cont deschis la o banca, numit tragator, da ordin neconditionat acestei banci, denumita tras, sa achite din contul sau, la o anumita data sau la prezentare, suma inscrisa pe cec unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in

calitatea de beneficiar al sumei. .eci, cecul este atat un titlu de credit cat si un instrument de plata. Calitatea sa de titlu de credit are la ba#a urmatoarele considerente$ 7 emiterea cecului precede operatia de acordare a creditului, atunci cand creditul acordat se utilizeaza ulterior pentru efectuarea unor plati pe baza de cec* 7 cecul se foloseste in procesul de rambursare a creditului, deci serveste unei operatii propriu-zise de ereditare* 7 eeeul a aparut si s-a dezvoltat odata eu aparitia si dezvoltarea sistemului banear, indeosebi eu aparitia si dezvoltarea bancnotei* 7 eeeul inlocuieste bancnota indeplinind functiile monetare ale aeesteia de mijloe de circulatie si de plata. Caracteristici 7 cecul este un titlu de credit cu trei calitati, si anume# formal, deoarece legiuitorul i-a stabilit o anumita forma %este tiparit, este confection at din hartie speciala&* complet, adica cuprinde toate elementele necesare valorificarii drepturilor ce decurg din el, drepturi ce nu sunt subordonate vreunei contraprestatii* abstract, In sensul ca nu cuprinde cauza sa, adica nu cuprinde faptul juridic din care se naste obligatia* 7 cecul nu poate fi emis decat asupra unei societati ban care, dar e$ista cazuri In care cecul este tras si platibil In strainatate, acesta fiind valabil, chiar daca trasul nu este o societate bancara cecul nu poate fi emis decat numai daca tragatorul are disponibilitati In contul sau* 7 in cazul cecului nu apar operatiile de acceptare de catre tras, ci eel mult certificarea facuta de banca cum ca tragatorul are disponibilitati in cont* 7 cecul este platibil la vedere cu conditia ca plata sa fie facuta intr-un termen e$pres prevazut de lege. Cecul une in relatie directa trei ers!ane: tra%at!r- tras si bene$iciarul. "ra%at!rul sau emitentul este persoana care emite cecul, dand ordinul de a se plati. 1ragatorul, in baza unui disponibil constituit in prealabil la o banca, da ordin neconditionat acesteia, aflata ill pozitia de tras, sa plateasca la prezentarea cecului o suma determinata de bani. "rasul este persoana care efectueaza plata din dispozitia tragatorului* in ipoteza de tras nu po ate aparea decat " banca sau " institutie de credit, de unde provine si denumirea de banca trasa,

Bene$iciarul este persoana fizica sau juridica In favoarea careia se face plata, urmare a faptului ca a avut calitatea de vanzator de marfuri, prestator de servicii sau creditor pentru tragator. Banca verifica a e*istentei ac! eririi cecului emis prin# - certificarea cecului, caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certificata* - vizarea cecului, situatie in care banca certifica e$istenta depozitului, dar nu se obliga sa-l blocheze. %miterea de cecuri tara acoperire poate fi asirnilata cu infractiunea de escrocherie in ca#ul in care aceasta s-a facut !n scopul de a se produce pre&udicii sau de a irnpiedica o alta persoana in executarea drepturilor sale. Elementele pe care cecul trebuie sa le contina, sunt# a& denumirea de cec inscrisa in titlu si e$primata in Iimba folosita la redact area titlului* b& ordinul neconditionat de plata a sumei inscrisa pe cec, este un element obligatoriu, iar in acest scop se utilizeaza formula consacrata "pliititi in schimbul acestui cec", e$prirnata in limba redactarii inscrisului* c& inserierea cecului sau referinta consta in imprimarea pe cec a unei serii de caractere care formeaza asa numita "referinta d& suma de plata se inscrie in cifre si litere. In cazul cecului emis In valuta, tragatorul sau emitentul va inscrie, la sfarsitul sumei in litere, sintagma 8in )+N". e& numele trasului si al tragatorutul f& numele beneficiarului -entru procesarea automata a cecului, la beneficiar se specifica codul de identificare% I9 sau N-&. g& locul de plata %indicarea adresei e$acte&, adica locul unde se afla banca platitoare pentru ca inscrisul sa fie trimis direct sau prin bancile corespondente, de cele mai multe ori in locul respectiv h& data si locul emiterii. 'e impun preci#ari clare privind #iua luna anul emiterii cecului pentru a permite$ i& semnatura celui care emite cecul trebuie sa cuprinda integral numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla aceasta inscrisa in )egistrul ornertului. Pentru $!rmatul n!u al cecului, orice semnatura trebuie sa cuprinda"#

a& In clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga* b& semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente." "i uri de cecuri !. (in punct de vedere al persoanei catre care este platit (al beneficiarului) cecul poate fi$ . Cecul n!minativ se plateste unei anumite persoane, strict desemnate de catre emitent. in aceasta categorie sunt incIuse majoritatea cecurilor personale, cecuri bancare, emise de catre banci la solicitarea e$presa a unui client pentru a fi platibile in favoarea unui beneficiar strict desemnat de catre ordonator. 7 Cecul la !rdin are indicat numele beneficiarului pe titlu, iar acesta are dreptul sa il transmita prin girare. 7 ecul la purtator - in momentul emiterii, nu indica e$pres beneficiarul sau poarta rnentiunea "la purtator". ecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul, de aici dezavantajul in cazul furtului sau pierderii. !!. (upa modul de incasare al cecurilor acestea pot fi$ . Cec sim lu, nebarat este achitat de banca In numerar, rara nici un fel de restrictii, la dorinta beneficiarului sau In alb, acesta fiind cel mai des folosit . Cecul barat se caracterizeaza prin faptul ca tragatorul sau posesorul cecului poate face " barare prin inscrierea a doua Iinii paralele %vertic ale sau oblice&, oriunde pe fata cecului. Bararea cecurilor poate fi facuta ill doua feluri# - ca o barare generala cand intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea "societate bancara" sau alt termen echivalent* - ca o barare speciala cand intre cele doua linii este inscrisa denumirea unei societati bancare, putandu-se plati numai bancii a carei denumire este trecuta intre cele doua linii paralele de pe fata cecului. 7 Cecul de virament este insotit de clauze ca "platibil in cont" sau "numai pentru virament", .eci plata cecului se face numai scriptural, creditandu-se contul beneficiarului,operatiunea echivaland practic cu plata cecului.

. Cecul certi$icat este cel mai sigur cec din punct de vedere al beneficiarului, a certitudinii ca acesta va putea incasa contravaloarea inscrisului respectiv. ertificarea este procedura bancara prin care banca trasa confirma e$istenta si bloc area fondurilor necesare platii ordonate 7 Cecul circular este cel mai putin folosit (in ultima vreme datorita progresului inregistrat in efectuarea electronics a decontarilor intra si interbancare. Este acel inscris dat de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra altei banci cu care este incheiata o intelegere (in acest sens. 7 Cecul de calat!rie este inscrisul foarte larg utilizat pe plan mondial. 2e emite la fel ca si la bancnote sum a fi$ a, imprimata la tiparirea lor, numita valoare nominal a de catre banci sau institutii specializate si se e$prima atat (in moneda nationala cat si in valuta. ,cestea pot fi# Cecuri de calatorie propriu- #is putand fi cumparate de la ghiseele bancilor, platindu-se o suma mai mare decat valoare lor nominala, acest tip de cec oferind protectie irnpotriva riscului. Cecuri de calatorie cu carte de garantie %eurocecuri& au un grad de securitate ridicat la care au aderat majoritatea tarilor europene. O eratiuni in r!cesul utilizarii cecului . /irarea 0and!sarea( Este principala modalitate de transmitere a cecului. Este operatiunea prin care beneficiarul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o sensa si subscrisa pe instrument odata cu predarea acestuia, toate drepturile ce decurg din cecul astfel redactat ii completat. 1ransferul se face pe baza unei mentiuni scrise, noul beneficiar avand drepturi depline asupra cecului (in cauza. 3irul trebuie scris pe cec si sa fie semnat de girant(". 1!rme: "irul in plin trebuie sa contina cel putin trei mentiuni# semnatura girantului, data girarii, numele girantului. "irul in alb presupune numai semnatura girantului inscrisa pe cec. "irul la purtator este similar cu cel in alb e$primat prin formula "platiti purtatorului". . Avalizarea ,valul este o garantie personala prin care " persoana, denumita avalist, garanteaza obligatia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, denumita avalizat, pentru toata suma mentionata pe cec

sau pentru o parte din ea. ,valul nu poate fi conditionat ill nici un mod, nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate. EI se e$prima prin cuvintele "pentru aval" sau orice forma echivalenta, fiind semnat de avalist -rezentarea unei cec la plata se poate face (in original sau prin trunchiere. "runchierea este procedeul inforrnatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive# a&transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala* b&reproducerea imaginii cambiei originale ill format electronic* c& transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a& si b& catre institutia de credit platitoare, a si in cazul cambiei, cand se prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata# a& sa verifice daca acea cambie (in original respecta ill forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu e$ceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor* b& sa garanteze acuratetea 4i conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia ill original, precum 4i conformitatea imaginii cambiei cu cambia In original. -lata cecului se face integral, daca din anumite motive plata este efectuata partial, beneficiarul nu poate refuza, ci va face " mentiune pe cec aratand cat a primit, eliberand totodata " chitanta pentru suma platita. 7 Re$uzul la lata si r!testul cecului Banca trasa poate refuza plata unui cec din urmatoarele motive# -cecul nu are acoperire* -cecul este postdatat %plata se poate face numai dupa trecerea datei indicate pe cec&* -e$ista prezumtia la banca trasa ca eel care prezinta cecul a intrat in posesia lui pe cale frauduloasa* -cecul prezinta vicii de forma* -cecul a fost revocat ill scris de tragator %numai intre data emiterii cecului la momentul prezentarii la plata&. )efuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face informa electronica, de catre institutia de credit platitoare.

In baza refuzului la plata, institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe acesta# a& data prezentarii acestuia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat ill cadrul termenului legal* b& declaratia de refuz, datata 4i semnata de catre reprezentanti lega:i sau irnputemiciti ai acestora. 2entiunile inscrise e cecul !ri%inal c!nstituie d!vada re$uzului de lata# Re$uzul tehnic pentru un cec trunchiat este initiat de catre participantul platitor in sistem 2EN1 (in cazul (in care trunchierea nu a fost realizata conform standardului sistemului. In cazul receptionarii unui refuz tehnic, participantul initiator, ulterior analizei cauzelor %motivelor de refuz precizate de banca platitoare in mesajul de refuz& are doua posibilitati# a& sa remedieze eroarea sau defectul de imagine* b& sa transmits instrumentul de debit in original spre decontare la banca platitoare, astfel incat prezentarea la plata sa fie facuta in timp utl Eta ele circuitului cecului sunt: %I& - eliberarea cametului de cecuri de catre banca clientului ei* %5& - tragatorul cecului cumpara marfurile de la vanzator %beneficiarul cecului&* %;& - trage cecul asupra Bancii < %banca cumparatorului&* %=& - tragatorul remite beneficiarului cecul tras asupra Bancii <* %>& - beneficiarul remite ceculla banca sa pentru incasare* %?& - banca beneficiarului prezinta ceculla Banca <* %@& - Banca < achita cecul 4i stinge creanta %@(& Riscuri in utilizarea cecului .esi este unul dintre cele mai utilizate instrumente de plata, cecul prezinta in utilizarea sa un anumit grad de risc determinat de doi factori$ I. beneficiarul cecului nu poate avea certitudinea ca tragatorul are constituit provizionul necesar acoperirii platii ordonate prin cec* 5. pierderea sau furtul cecului, care, direct in cazul cecului la purtator sau printr-o sernnatura falsa In cazul altor cecuri permit incasarea contravalorii inscrisului de o alta persoana decat beneficiarul de drept. E$ista posibilitatea verificiirii e$istentei acoperirii unui cec emis prin#

 certificarea cecului, caz in care banca blocheaza pentru un numar de zile suma certi ficata* vi#area cecului, situatie in care banca doar certifica e$istenta depozitului, dar nu se obliga sa-I blocheze. La prezentarea cecurilor spre incasare se are in vedere urmatoarele obiective# - respeetarea conditiilor de redaetare - data emiterii - respeetarea normelor de barare si girare - corespondenta sumei - semndtura tragdtorului Princi alele m!di$lcarl rivind ! eratiuni cecului sunt: ). "irarea cecului.-girul trebuie scris pe cec si semnat de girant.3irul este valabil chiar daca beneficiarul nu este rnentionat sau girantul a pus nurnai semnatura %gir In alb&. In acest din urma caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cec. B. )vali#area cecului. ,valul se da pe cambie. El se e$prima prin cuvintele# "pentru aval" sau orice forma echivalenta* el este semnat de avalist, C. *ermenul de pre#entare la plata a unui cec. 2e instituie un singur termen pentru prezentarea la plata a cecului emis 4i platibil In )omania. ,stfel, cecul emis si platibil In )omania trebuie %sub sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor& sa fie prezentat la plata In termen de !> zile, indiferent daca este platibil sau nu (in localitatea unde a fost emis. (. +re#entarea la plata a unui cec. -rezentarea unui cec la plata se poate face astfel# In original sau prin trunchiere. -rin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta In urmatoarele operatiuni succesive# - transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original* - reproducerea irnaginii cecului original In format electronic* - transmiterea informatiei electronice catre institutia de credit platitoare, %. Momentul pre#entarii la plata In cazul trunchierii. ,. -erificarile efectuate de institutia de credit In cazul trunchierii. and prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata#

- sa verifice daca cecul original respecta In forma si continut prevederile legale - sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor ". Refu#ul la plata al unui cec In cazul trunchierii. )efuzul total sau partial al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face In forma electronica, de catre institutia de credit platitoare. ,stfel, in baza refuzului, institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe acesta# - data prezentarii acestuia la plata, spre a se constat a daca prezentarea s-a efectuat intermen legal* - declaratia de refuz, datata 4i semnata de catre reprezentanti legali sau imputerniciti ai acestora. A. Inregistrarea In contabilitate a emiterii 4i acceptarii efectelor de comert.

Biletulla !rdin este o varianta a cambiei care pune in legatura numai doua persoane, debitor si creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relatii intre trei persoane. -rincipalele elemente obligatorii sunt# -data si locul emiterii* -numele emitentului* -codul IB,N ernitent* -cod emitent - I9 %codul de inregistrare fiscal a al firmei&* -denumire beneficiar* -scadenta si locul de plata* -suma de plata %In cifre si litere&* -moneda in care se va plati, -semnatura emitent - sernnatura olografa autorizata* -numele avalistului si sernnatura acestuia Biletul la ordin se transmite prin girare, obligatiile rezultand din emiterea si utilizarea acestui titlu, inc!usiv plata prin trunchiere, supunandu-se regulilor generale specifice procesului cambial. 1otusi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si eel care accepta o cambie.

Ordinul de lata reprezinta cea mai simpla modalitate de realizare a unei plati, respectiv a unei incasari, +rdinul de plata este definit ca fiind dispozitia de plata data de o persoana %numita ordonator&, unei banci, de a plati o sum a determinata in favoarea altei persoane %denurnita beneficiar& in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa e$istenta intre ardonator si beneficiar. EI este un instrument de plata si de decontare utilizat pentru stingerea unar obligatii devenite e$igibile, respectiv este o dispozitie data de un client bancii sale in scopul efectuarii unei plati in favoarea unei terte persoane. .rdinul de plata este definit ca / instructiune neconditionatd data !n orice forma de emitent institutiei receptoare !n mod direct sau prin intermediul unui sistem de pldti !n scopul punerii 0a dispo#itia unui beneficiar a sumei de plata indicate !n ordinul de plata prin creditarea unui cont al acestuia deschis la institutia destinatard sau dupd ca# prin eliberarea sumei respective !n numeral1 !n conditiile !n care$ a& institutia receptoare dispune de fondurile corespunzatoare b& institutia nu prevede ca plata trebuie sa fie efectuata la cererea beneficiarului. -e un ordin de plata este obligatorie inscrierea urmatoarelor mentiuni# 2denumirea instrumentului 3ordin de plata3; 2identificarea platitorului prin numeB denumire si cont 2identificarea beneficiarului prin numeBdenumire si cont 2identificarea institutiei initiatoare prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale siBsau codul BI , in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare* 2identificarea institutiei receptoare prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale siBsau codul BI , In cazul In care beneficiarul difera de institutia receptoare* 2suma si denominarea sumei; 2data emiterii ordinului de plata care trebuie sa fie unica, posibila si ceria. Caracteristicile !rdinului de lata 7 relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii pree$istente ce urmeaza a se stinge odata cu onorarea ordinului de plata* 7 operatiunea este pornita la initiatlva platitorului %ordonatorului&* el este eel care stabileste regu:iIe dupa care operatiunea trebuie sa se desfasoare*

7 revocabilitatea este trasatura fundamental a a ordinului de plata* aceasta consta in faptul ca, ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost e$ecutat prin plata in favoarea beneficiarului. 7 provizionul %depozitul& bancar este absolut obligatoriu in cazul ordinului de plata. ,cesta presupune obligatia ordonatorului ca, odata cu emiterea ordinului de plata, sa creeze bancii si sursa de fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie prin depunerea ei in vederea e$ecutarii platii, sau prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului. "i uri de !rdine de lata .in punct de vedere al modalitiitii de incasare ordinul de plata poate fi# 7 simplu, caz in care incasarea ordinului de plata nu este conditionata de prezentarea vreunui document sau e$plicatie cu privire la scopul platii 7 documentar, respectiv incasarea sa este determinata de obligatiile beneficiarului de a prezenta anumite documente .in punct de vedere al modului in care poate fi trimis sau primit 7 letric, adica ordinul de plata urmeaza a fi remis prin corespondenta. 7 telegrafic sau prin tele$, in functie de posibilitatile de transmitere ale bancii platitoare* 7 electronic, prin 2CI91 %2ocietD for Corld'ide InterbanEing 9inancial 1elecomunication& daca banca platitoare este membra operationala a sistemului 2CI91. .in punct de vedere al destinatiei emis, cu plata in strainatate, 7 emis, pentru plati in tara in valuta Partici antii !rdinului de lata a& +rdonatorul %emitentul& este cel care initiaza operatiunea* el este cel care plateste, stabileste conditiile platii, constituie provizionul bancar in vederea platii. b& Beneficiarul, reprezinta persoana desemnata prin ordin de plata de catre platitor sa primeasca " suma de bani si poate fi client al bancii colectoare sau banca colectoare. c& Bancile care intervin In derularea operatiunii au simplul rol de prestatori de servicii. 2ingureFe raspunderi ale bancilor sunt# sa manipuleze corect valorile incredintate %fonduri banesti si documente& si sa solicite beneficiarului prezentarea documentelor, asa cum s-a prevazut de

ordonatorul platii %In cazul ordinului de plata documentar&. ,ceste banci sunt denumite# banca ordonatoare cea la care ordonatorul da dispozitie privind efectuarea plalii prin ordin de plata si la care constituie depozitul* banca platitoare cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii si care solicita anticipat sau ulterior, de la banca ordonatoare suma ce urmeaza sa " plateasca sau a platit-o* banca intermediard este orice banca emitatoare sau receptoare, alta decat banca ernitenta si banca co:ectoare, care intervine In relatia transfer creditului. Obli%atiile artil!r im licate in circuitul !rdinului de lata In circuitul ordinului de plata sunt implicate urmatoarele parti# emitentul* beneficiarul* banca ernitentului* banca colectoare. ,ceste entitati au anumite obligatii stabilite de banca central a pentru a sigura desfasurarea normal a transferului de fonduri. 03( Obli%atille emitentului Emitentul este obligat printr-un ordin de plata numai daca acesta a fost emis de el sau de catre alta persoana care are mandatul de al reprezenta, In tennenii prevazuti In ordinul de plata receptionat de institutia receptoare -lata obligatiei emitentului fata de banca receptoare se considera efectuata (in una din urmatoarele situatii# a)banca receptoare a debitat contul emitentului deschis la acesta* b)banca ernitenta %care poate fi si banca initiatoare& crediteaza contul bancii receptoare deschis la ea, iar aceasta din urma utilizeaza fondurile desemnate de suma respectiva* c) banca ernitenta creditea#a contul bancii receptoare deschis la " alta banca si aceasta foloseste fondurile respective* c)banca central a creditea#a contul bancii receptoare in cadrul decontarii finale* decontarea finala se face In favoarea bancii receptoare In baza unui acord de compensare bilateral cu banca emitenta, sau a regulilor unui sistem de transfer de fonduri care se refera la decontarea obligatiilor dintre participanti. 04(Obli%atiile bancii rece t!are, alta dedit banca destinatara 2e apreciaza ca o banca a acceptat un ordin de plata In momentul receptiei %daca intre ea si emitent e$ista un acord In acest sens&, in cel al instiintarii

emitentului ca a acceptat ordinul respectiv sau In momentul In care procedeaza la e$ecutarea, respectiv, debitarea contului emitentului deschis la ea, ca plata pentru ordinul respectiv. .intre obligatlile asumate de banca receptoare se mentioneaza# sa execute ordinul de plata in #iua bancara in care l-a acceptat sau cel mai tar#iu 1in #iua bancara urmatoare. instiintarea in timp util a emitentului de neonorarea ordinului sau de plata, fie ca acest lucru nu este posibil, fie ca antreneaza costuri e$cesive sau intarzieri In finalizarea transferului de credit, solicitandu-i instructiuni daca termenul preva#ut nu a fost respectat institutia receptoare poate datora emitentului doban#i de intar#iere pentru orice suma primita de la emitent pentru perioada in care a retinut suma respectiva peste termenele prevazute 05(Obli%atile bancii destinatare Gn ordin de plata se considera ca acceptat de catre banca in una din urmatoarele situatii# Hla receptia sa de la emitent, cu conditia sa e$iste un acord intre cele doua parti* HIn momentul instiintarii emitentului privind acceptarea sau a debitarii contului acestuia deschis la ea, ca plata pentru titlul respectiv* HIn momentul creditarii contului beneficiarului sau al comunicarii facute acestuia ca are dreptul sa retraga sau sa utilizeze sume provenite in urrna acceptarii, O eratiuni in r!cesul utilizarll !rdinului de lata ircuitul operational al ordinului de plata, incepe cu emiterea de catre platitor a ordinului de plata si se incheie cu transferul sumei In contul beneficiarului de catre banca sa. In circuitul ordinului de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci care efectueaza succesiv urmatoarele operatiuni# A# Rece tia, reprezinta operatiunea prin care o banca recunoaste primirea ordinului de plata si validitatea acestuia B# Autenti$icarea, este procedura de recunoastere a persoanei pe care emitentul ordinului de plata o autoriza sa semneze autentic, prin confruntarea sernnaturii inscrisa pe document cu cele din fisa specimenului de semnatura, pre cum si prin diverse procedee convenite cu banca pentru prevenirea platilor neautorizate.

C# Acce tarea, este procedura prin care banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, obligandu-se sa e$ecute serviciul de a transfera fondurile la terrnenele si in conditiile dispuse de emitent. D# Re$uzul, este procedura utilizata In cazul in care banca receptoare considera ca nu este posibil sa e$ecute ordinul de plata dat de catre emitent. E# E*ecutarea, reprezinta procedura de emitere de catre banca receptoare a unui ordin de plata pentru a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior* e$ecutarea presupune# debitarea contului emitentului* creditarea contului beneficiarului daca ambii parteneri au conturi Ia aceeasi unitate bancara* transmiterea ordinului de plata intr-un sistem de plati* transmiterea ordinului de plata catre banca corespondenta. Riscuri in utilizarea !rdinului de lata Riseurile latit!rului sunt practic ine$istente. ,vantajul platitorului consta In faptul ca acesta isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi foste$ecutat. -rin selectarea efectuarii platii prioritare, platitorul isi poate gestiona eficient lichiditatile, Riscurile intermediarului $inaneiar rezulta din imposibilitatea finalizarii transfer - creditului din cauze imputabile acestuia %dirijare eronata, pierdere, furt, distrugerea instrumentului&. ,vantajul intermediarului il constituie posibilitatea utilizarii fondurilor aflate In tranzit %float de credit&. Riseul bene$iciarului poate aparea atunci cand transfer - creditul nu poate fi finalizat din cauze neimputabile lui. , vantajul beneficiarului rezulta din gradul ridicat de siguranta a platilor efectuate prin transfer - credit CARDU& BANCAR onceptul de card bancar este o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata datorita progreselor deosebite In domeniile informatic si electronic In masura In care sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice intre partenerii de tranzactii prin intermediul bancilor. ardul este cartela de plata, sub forma unui suport de informatie standardizat, securizat si individualizat care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea acces la dreptul de a-I folosi pentru plata conferita de emitent. Cardul este definit ca un instrument de plata electronica respectiv un suport de informatie standardi#at securi#at si individuali#at care permite detindtorului sdu sa utili#e#e disponibilitdtile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele emitentului cardului ori sa utili#e#e o linie de credit in limita unui pla4on stabilit in prealabil deschisd de emitent in 4avoarea

detinatorului cardului in vederea efectudrii cumulativ sau nu a urmdtoarelor operatiuni$ a& retragerea de numerar, respectiv incarcarea si descarcarea unitatilor valorice in cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar si ,1I, de la ghiseele emitentului bancii acceptante sau de la sediul unei institutii obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica* b& plata bunurilor si serviciilor achizitionate de la comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiilor publice, reprezentand impozite, ta$e, amenzi, penalitati, etc., prin intermediul terminalelor -+2 sau prin alte medii electronice* c& transferurile de fonduri intre conturi, altele decat cele ordonate si e$ecutate de institutiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica. ardul contine elemente de securizare si de individualizare (incorporate pe suprafata sa, care trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici obligatorii# 2suport fi#ic din material plastic si cu dimensiuni standard; 2aversul, care contine elemente elaborate in relief %numarul cardului redactat in cifre arabe, numele si prenumele posesorului in redactare cu caractere latine, data e$pirarii valabilitatii& si elemente destinate informarii % sigla proprietarului de marca, denumirea si sigla emitentului&* Hreversul, care contine o banda magnetic a standard pentru inregistrare cu cel putin trei piste siB sau un microprocesor integrat* un panel de semnatura, avand elemente de siguranta in desen care sa ingradeasca posibilitatea stergerii sau modificarii semnaturii* Hpentru asigurarea interoperabilitatii sistemelor de plati electronice, emitentii trebuie sa foloseasca numai standarde EIJ %EuropaD, Iastercard, JI2,&. "i uri de carduri a)dupa modul de stocare a informatiilor si caracteristicile de securi#are a cardului; dupa functiile indeplinite; dupa calitatea emitentului; dupa momentul in care se efectuea#a tran#actia. In timp, cardurile s-au perfectionat foarte mult si poarta amprenta dezvoltarii tehnologiilor

Nevoia crescanda de securitate a cardurilor, dar si dezvoltarile tehnologice au condus la e$istenta si functionarea a doua tipuri de carduri. -carduri cu banda magnetica* -carduri cu microprocesor. I Cardurile cu banda ma%netica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor. La centrul de autorizare e$ista un cititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. ,cestea sunt emise de bainci comercianti etc., si prezinta caracteristici comune pentru toate sistemele nationale de plata, si anume# - sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni tipizate si standardizate de I2+ %+rganizatia Internationala de 2tandardizare&* - prezinta pe partea din fata denumirea si simbolul emitentului si o holograma tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor* - prezinta pe partea din fata numarul cardului, data e$pirarii, numele posesorului autorizat* - pe verso-ul cardului prezinta " banda magnetic a 4i un panel de semnatura. ulorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara numelui posesorului imprimat in relief, apar marca pentru identificarea tipului cardului si simboluri ce indica tipul de posesor. Dezavantajele cardurilor cu banda magnetlca sunt# - au capacitate redusa de memorare, data de densitate mica de inregistrare %rnasurata in bpi-biti per inch&, ceea ce reduce numarul de caractere ce pot fi memorate* - securitate indoielnica %vulnerabilitate la frauda&* - datorita folosirii indelungate, creste gradul de uzura %deteriorare& a pistelor magnetice* - pistele magnetice sunt sensibile la sursele de demagnetizare si la caldura e$cesiva, II# Cardurile cu micr! r!ces!r, cunoscute si sub numele de 2I,)1 ,).2 sau cip-carduri, sunt cele dotate cu " memorie incorporata intr-o capsula de dimensiuni mici. Iemoria cardului cuprinde patru zone de structurare a informatiei, dupa cum urmeaza# Hinformatii neconfidentiale %elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului, termen de valabilitate&*

Hinformatii confidentiale %disponibil din cont&* Hinformatii inaccesibile %valoarea -IN sau alte chei de codificare&* Hinregistrari care cuprind informatii unice privind tranzactiile si care se regasesc intr-o "agenda". .upa modul de folosire, cardurile cu cip cuprind doua mari clase# - carduri monoaplicatie % contin " singura aplicatie&* - carduri multiaplicatie % contin mai multe aplicatii&. Cardurile cu microprocesor au o serie de avantaje, printre care se numara# - sunt rezistente la incercarile de spargere si protejeaza informatia personal a, contrafacerea si falsificarea fiind aproape imposibila* - izoleaza calculele sensibile, legate de securitate, de alte parti ale sistemului care "nu trebuie sa stie"* controlul codului confidential si al posesorului in momentul platii este mai fiabil* - asigura portabilitatea informatiilor incluse intre calculatoare si sisteme, independent de arhitectura de baza ale acestor sisteme* - pentru accesul la datele incluse este necesar nu numai sa e$iste cardul respectiv %fizic&, ci si un segment de informatie memorat de proprietarul cardului %pin-ul&* - deschide accesul spre servicii noi, securitate sporita, reducerea costurilor pe termen lung* - In momentul utilizarii e$clude obligatia prezentarii unui act de identitate sau a unui contract telefonic cu centrul de autorizare* - reducerea comisionului impus bancii, Platile rin S2AR"'CARD, desi nu sunt cele mai ieftine, sunt mai sigure, atat din punct de vedere al bancii cat si al clientului. )iscul,in cazul lor, este redus la minimum, cel putin sub urmatoarele forme# Kardul dotat cu microprocesor, nu poate fi folosit decat de posesorul legal, de multe ori acesta fiind programat sa blocheze sau sa distruga informatiile stocate In cadrul un or accesari gresite sau repetate. KJaloarea monetara stocata pe card nu poate fi dublu cheltuita deoarece "cipul" contine programe fiItru specifice care nu permit acest lucru, fiecare cheltuire diminuand ireversibil soldul incarcat pe card. b(Du a $unctiile inde linite de $unctiile s eci$ice se distin% urmat!arele ti uri de carduri: !. Cardul de credit, un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita

de creditare se stabileste la emiterea cardului (in functie de solvabilitatea clientului. ,cest tip de card este destinat Ll prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor. redit cardul va fi emis si operat astfel incat sa permita preluarea de date pe baza carora detinatorul# - sa-si ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite, caz In care mai poate fi denumit, conform practicii internationale, "travel and entertainment card" ori " harge card"* - sa-si stinga creditul acordat numai In parte, partea ramasa urmand sa fie considerata ca o e$tensie a creditului acordat anterior. 2istemul cardurilor de credit are la baza doua entitati# centrele de autori#are si cele de prelucrare. Centrele de autori#are sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. ,cestea, la cererea comerciantilor, acorda autorizatia de plata, adica, confirm a e$istenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizand cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva. Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor, ele fiind gestionate de societatile de servicii si inginerie informatica avand ca principala sarcina, primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate. III# Alte ti uri de carduri Cardul de debit cu desc! erit de c!nt permite efectuarea platilor peste disponibilitatile banesti din contul de card, intr-o anumita suma asimilata creditului. 2e foloseste In cazul cardurilor pentru salarii care se alirnenteaza direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Carduri cu numerar sunt carti de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat si cu un program informatic de casierie, numit automat de distributie de numerar %,1I&. )etragerile se fac din contul de card care trebuie sa se alimenteze periodic de catre titular. Cardui de %arantie a cecurilor se mai numeste si cheLue garante card, este un instrument care garanteaza ca " suma de plata inscrisa pe cec are acoperire ill contul personal al detinatorului. EI poate functiona atat ca " carte de credit sau de debit, cat si ca o carte pentru retrageri de numerar. Carduri multi$uncti!nale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plati, retrageri de numerar, garantare 4i alte operatiuni de debit.

Carduri entru trans$erul electr!nic de $!nduri la unctele de vanzare , ,cest tip de card este un card care este utilizat de catre titular ill vederea efectuarii cumparaturilor la punctele de vanzare a bunurilor de consum. c( Din unct de vedere al emitentului- cardurile !t $i: . Carduri emise de banci %carduri bancare&. Bancile emit " gama larga de carduri si intra in competitie pentru castigarea unui segment cat mai mare de piata. -entru a facilita accesul clientilor, bancile incheie intre ele conventii de plati prin carduri, astfel ca un client al unei banci sa poata apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are incheiata o conventie. . Carduri emise de c!merclanti %carti private&. Iarile firme comerciale emit propriile carti de plata clientilor sai pentru a permite sau facilita plati in vederea achizitionarii de bunuri si servicii e$clusiv de la comerciantii emitenti 1ara a acorda accesul la un cont bancar. . Cardul hibrid %dual card& este cardul care contine atat banda rnagnetica, cat si microprocesor si care perrnite efectuarea un or operatiuni combinate, specifice fiecarui tip de card. . Cardul c!'branded este emis de o banca impreuna cu o entitate care, de regula, are ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii, . Carduri emise de alte institutli )i !r%anizatii. .eosebit de banci si comercianti, sunt numeroase alte institutii care emit carduri, ca de e$emplu# institutii internationale specializate in carduri, institutii de credit, companii de transport, etc. . Carduri nati!nale sunt carduri care au o valabilitate numai pe teritoriul national si se pot emite de bancile locale, fie sub marca si firma lor, fie sub marca si denumirea unei institutii internationale specializate. . Carduri internati!nale. ,semenea carduri se emit de institutiile internationale sau de bancile locale care au devenit membre ale sistemelor internationale pentru carduri, dar numai sub marca si firma sistemului international folosit. d( Du a m!mentul in care se utilizeaza tranzactia- cardurile se clasi$lca in: Carduri cu lata inainte 0 realimentate(+ Cu lata imediata 0carduri de debit(+ Cu lata mai tarziu 0carduri de credit(+ Carduri de c!merciant 0retaiter card(+ Carduri de cheltuleli 0char%e card(

ardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber %travel card& si prezinta urmatoarele caracteristici# 7 sunt emise de societati non-bancare si presupun e$istenta unor linii de credit deschise pentru detinatori* 7 detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghiseele automate de banca sau din cele ale emitentului de card* 7 cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de ,merican E$pres si .iners lub. Partici antii e lata carduril!r -rincipalii participanti implicati In operatiile cu carduri sunt# detinat!rul* emitentul cardului* institutia de dec!ntare %banca&. .etinatorul cardului urmareste sa obtina# -comoditate si siguranta - accesul la credite, nefiind necesara " procedura cornplicata* - plati intarziate sau e$tinse atunci cand este necesar* - usurinta inregistrarii in documente %e$trasul de cont indica to ate operatiunile&, Emitentul cardului este o banca, fie ca este proprietara marcii distinctive sub care este emis cardul, fie ca are cu proprietarul marcii obligatii reciproce care ii permit sa ernita carduI. ,gentul de decontare este o persoana juridica desernnata prin obligatii reciproce sa initieze decontarea finala a platilor In numele tuturor participantilor la decontare. omerciantul este o persoana juridica sau un automat programabil asupra caruia aceasta are constituita si poate prelua raspunderea material a si care accepta cardurile ca mijloc de plata ca parte a unui sistem de prevenire si irnpartire a riscului la care, in termenele si conditiile obligatiilor reciproce, este parte, si asupra caruia poate cere sa fie instruit. O eratiuni cu carduri ardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar, fie pentru operatiuni de plati din disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operatiuni de incasari si plati. ,ceste operatiuni implies mai multe etape. !. Emiterea cardurilor

Emiterea cardurilor este o operatiune mai comple$a care include incheierea conventiei de card, confectionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informatiilor la centrul de autorizare 4i la institutiile internationale si, apoi, eliberarea cardului. onventia de card este un contract scris intre banca si viitorul posesor de card In care se prevad# tipul de card si modul de folosire a acestuia* contul care se deschide* sumele minime de mentinut in cont %cardul de debit&* tipurile de tran#actii care se efectueaza %achizitionare de bunuri sau servicii, retragere de numerar,transfer de fonduri intre conturi, etc.&* limitele minime5 maxime ale sumelor pentru " operatiune* tipurile de taxe comisioane doban#i penalitati* drepturile si obligatiile partilor* perioada de contestare a unei operatiuni si procedurile aferente. onfectlonarea cardurilor are loc la banca emitenta care dispune de carti de plastic produse de firme specializate si autorizate in acest scop. -e carduri, banca emitenta imprima cu echipamente speciale, numele si prenumele beneficiarului, numarul cardului, data e$pirarii, precum 4i datele de identificare din banda magnetica. .eschiderea conturilor titularilor %persoane fizice& are loc dupa semnarea conventiei. 1oate operatiunile de incasari 4i plati trebuie sa se desfasoare prin conturi distincte pentru carduri pentru a se cunoaste miscarile debitoare 4i creditoare 4i soldul acestora 4i a se calcula dobanzile cuvenite. .eschiderea unui cont de card nu este conditionata de e$istenta la aceeasi banca a unui cont curent. ontul de card se alimenteaza la deschidere cel putin cu suma minima obligatorie de rnentinut In cont si prevazuta in conventie. ,limentarea contului de card se face de catre titular prin transferul din contul curent sau automat de banca pana la nivelul plafonului convenit cu titularul. O eratiuni de utilizare a cardului -osesorul cardului il poate utiliza In unul din urmatoarele scopuri %dupa cum rezulta din definitia data cardului&# - retragerea de numerar de la distribuitoarele automate sau de la ghiseele bancii* - plata marfurilor 4i serviciilor. O eratiuni de retra%ere de numerar

-entru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente de transmisie si softuri informatice care asigura circulatia informatiei-bani si eliberarea numerarului. ,utomatul bancar ,1I este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor informatii de cont si consultanta bancara, ,luxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul# introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri* tastarea -IN-ului tastarea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prezazuta in conventie* eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card* eliberarea chitantei* restituirea cartii de plata. .peratiuni cu carduri atlate la comercianti +peratiunile de plati la comercianti reprezinta esenta cardurilor, inlocuind numerarul sau cecul cu operatiuni on-line si implica " relatie tripartita# comerciant, beneficiar si banca. ornerciantii au asigurata plata prin confirmarea primita de la banca, fie d este o banca locala sau din strainatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligatia de plata In cateva secunde. (eschiderea conturilor comerciantilor acceptanti, omerciantul acceptant este persoana juridica care realizeaza acte si fapte de comert si care accept a cardul ca mijloc de plata pentru bunurile vandute 4i serviciile prestate pe baza unui contract incheiat anterior cu banca acceptanta, de regula banca la care are contuM curent, dar pot fi si situatii In care banca acceptanta este " alta band. ;. )cceptarea cardurilor presupune e$istenta unui contract de procesare a tranzactiilor intre banca si utilizator. onventia de acceptare este un contract scris care se incheie de comerciant cu banca acceptanta si In care se prevad termenii 4i conditiile de acceptare %tipurile de carduri si bancile emitente, Iimita de autorizare&, drepturile, obligatiile si raspunderile partilor, Banca acceptanta atribuie un cod comerciantului care contine si codul bancii emitente. lauza de acceptare este obligatorie si neconditionata. -e baza contractului incheiat, banca pune la dispozitia comerciantului, servicii de decontare si servicii de autorizare carduri.

=. -latile rin carduri sunt, ill principiu, ireversibile, adica " plata initiata de utilizator 4i autorizata de emitent devine irevocabila si nu poate fi contramandata decat In anumite situatii precis determinate. > ,utorizarea reprezinta atestarea validitatii operatiunii intre un posesor autorizat si un comerciant acceptant si se face de centrul de autorizare al bancii emitente. ,utorizarea se da de banca ernitenta in !" - !> secunde printr-un cod care se inscrie de comerciant pe documentele de decontare %chitante&. -rin autorizarea cardului, operatorul bancar asigura vanzatorul ea instrumentul de plata respectiv este valabil, iar detinatorul acestuia se afla In posesia fondurilor care sa acopere tranzactia efectuata. Rezultatul aut!rizarii este ras unsul, care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaj referitor la card# -acceptare pentru toata suma* -solicitarea de instructiuni suplimentare intr-un anumit interval de timp* -neaceeptarea ca mijloe de plata cu solicitarea eomerciantului de a confisca respectivul card. ?# Dce!ntarea este operatiunea de descarcare de o obligatiune intre doua sau mai multe parti In vederea finalizarii transferului de fonduri 4i trecerii acestora In mod neconditionat si irevocabil in proprietatea benefieiarului, printr-o forma de finalitate a platii 6# O eratiuni $raudul!ase cu carduri 1raude determinate de terte ers!ane 7 aflarea numarului cardului 7 copierea benzii magnetice a unui card 7 folosirea unor carduri pierdute sau furate, sau contrafacute Riscul de ne lata In cadrul relatiilor dintre partenerii participanti la decontare, apare termenul de "raspuns" care poate contine unul dintre urmatoarele tipuri de mesaje referitoare la card# acceptare pentru toata suma platii; solicitare de instructiuni suplimentare la o adresa, intr-un interval de timp si prin proceduri cunoscute de plata din obligatiile reciproce* neacceptarea ca mi&loc de plata* neacceptarea ca mi&loc de plata cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul card. -rincipalele forme ale riscului de neplata sunt urmatoarele#

Riscul rinci al - posibilitatea ca o parte sa piarda intreaga suma implicata intr-o tranzactie, inclusiv din eauza e$istentei unui interval de timp intre introducerea tranzactiei initiale In sistemul de plata si decontare finala, Riscul de Iiehiditate - posibilitatea ca un participant la decontare sa nu poata deconta soldul debitor la termenul stabilit, din eauza faptului ca nu are suficiente active lichide, fara ca acest fapt sa arate ca nu este solvabilla " data neprecizata In viitor. Riscul de creditare - posibilitatea ca " parte sa nu poata deconta integral " obligatie, nici la termenul stabilit, nici la alt termen ulterior. )iseul de credit reprezinta pierderea pe care a suportat-o banca daca un client sau un alt partener nu si-ar indeplini obligatiile contractuale. Riscul de lata - este un rise dat de posibilitatea ca intr-o tranzactie In curs de desfasurare, datorita neindeplinirii la termenul stabilit de catre o parte a obligatiilor sale privind decontarea,o alta parte solvabila avand neasigurata la rise pozitia de piata, sa fie impiedicata sa obtina la timp castigul scontat Riscul sistemic - posibilitatea ca neindeplinirea obligatiilor asumate de un participant la decontare intr-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa fie cauza a neindeplinirii si de catre alti participanti la deeontare a obligatiilor la termenele stabilite

SIS"E2E E&EC"RONICE DE "RANS1ER DE 1ONDURI 219. - 1),N29+N. 2., - cadrul organizational si functional al sistemului de transfer de fonduri 1ransferul de fonduri efectuat de o banca constituie orice operatiune rezultata in urma unei tranzactii comerciale, necomerciale sau financiare realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau, sau in nume propriu. ,cest transfer are la baza o plata fara numerar, care reprezinta orice plata efectuata prindispozitie, cesiune, viramente, rara a intrebuinta moneda in forma sa concreta, "rans$erurile de $!nduri $ara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei bancare, in virari de sume dintr-un cont in aItul, ca urrnare a livrarilor de marfuri, e$ecutarilor de lucrari, prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanta. In cadrul aces tor transferuri de sume intervine pe de o parte platitorul iar pe de alta parte beneficiarul

%eel ce incaseaza creanta&. Incasarile si platile faranumerar, In practica bancara opereaza sub denumirea de operatiuni de viramente sau decontdri. Banca Nationala a )omaniei a emis cadrul legislativ de function are a transferului de fonduri intre banci," potrivit caruia activitatile de compensare a platilor 4i incasarilor interbancare, de transfer de fonduri %inclusiv cele in regim special de decontare si cele In faliment&, intre banci si Banca Nationala a )omaniei, intre banci 4i casele de cornpensatii interbancare se vor efectua de catre centrala 4i sucursalele 1rans9ond. Cea mai mare arte din actiunile "rans1!nd 7 detine BNR si anurne 55-558 iar restul actiunil!r sunt detinute In c!te e%ale de celelalte 49 de banci# 1rans9ond 2, asigura proiectarea si implementarea sistemului national de plati rara numerar. Implementarea 2E- a constituit cea mai importanta realizare a 219. 1),N29+N. 2.,. de la infiintare si pana In prezent. Pr!iectul a c!nstat in: 7 dezvoltarea programe!or informatice si a interfetelor aferente sistemelor )e3I2 %)132&, 2EN1 %, A& si 2a9I) %32)2&* 7 achizitionarea si amenajarea sediilor primar 4i secundar ale 2istemului Electronic de -lati implementarea retelelor de comunicatii 2CI91 si J-N* Hachizitionarea, instalarea si configurarea echipamentelor* Helaborarea reglementarilor si legislatiei aferente functionarii 2istemului Electronic de -lati* 7 instruirea operatorilor 2istemului Electronic de -lati din sistemul bancar. Princi alele facilitati !$erite de SEP sunt: a( Reducerea eri!adei de r!cesare si dec!ntare a !rdinel!r de lata de mica val!are# +data cu implementarea noului sistem electronic viteza cu care platile interbancare sunt procesate creste semnificativ. 9ata de momentul receptionarii in 2E-, decontarea finala poate avea loc intr-un interval de timp de ordinul secundelor %)e3I2 si 2a9I)& sau ore!or %2EN1&. Iai e$act, transferul fondurilor aferente din contul bancii platitorului in contul bancii beneficiarului are loc# 7 in timp real %imediat ce sunt primite de la participantul initiator& in cazul sistemelor )e3I2 si 2a9I)* Ia ma$imum 5 ore de la receptionarea lor in 2EN1 %dupa

compensare&. -ractic, sistemul 2EN1 permite ca un ordin de plata prezentat de un client la banca la primele ore ale dirninetii, sa fie transmis in aceeasi zi spre decontare, iar banca beneficiara ar trebui sa poata pune la dispozitia clientului sau suma de bani in cauza pana la sfarsitul zilei bancare. b( Dis !nibilitate ridicata a sistemului# Intervalul de timp in care aplicatiile 2E- sunt disponibile participantilor a fost marit considerabil fata de perioada anterioara. In plus, prin cele trei sedinte de compensare zilniccsi e$tinderea semnificativa a programului de functionare al 2EN1 posibilitatea de a efectua plati pe parcursul zilli a fost e$tinsa, ,plicatiile 2E- pot fi con figurate astfel incat sa asigure si o mai mare disponibilitate zilnica, daca piata va solicita acest lucru.

Sistemul Re/IS Sistemul Re/IS, intrat in functiune la data de 6 aprilie 5"">in bbaza principiilor elaborate de 2EB %2istemul European al Bancilor entrale& incluse in modelul -22N C3-2 care este interfatat de 2CI91 cu Banca entrala Europeana%B E&printr -un sistem tehnic nurnit InterbanEing rezultand 1,)3E1. ,cest sistem asigura decontarea pe baza bruta si in timp real a tuturor platilor de mare valoare %peste >" """ )+N& sau urgente in lei ale institutiilor de credit, In nurne 4i pe cont propriu sau pe contul clientilor, precurn si a platilor in lei rezultate in mod direct din sau efectuate in legatura cu decontarea finala a pozitiilor nete provenite de la sistemele cu decontare pe baza neta si a transferurilor de fonduri aferente operatiunilor cu instrumente financiare. Sistemul ReGIS este unul dintre cele mai modeme sisteme de acest tip fiind conceput astfel incat sa respecte practicile si standardele europene si internationale si sa raspunda obiectivelor avute in vedere de catre Banca 6ationala a Rornaniei in implementarea acestuia si anume$ - e$istenta unui sistem de plati compatibil cu cele similare din GE - reducerea perioadei de decontare a instrumentelor de plata* - eficientizarea operatiunilor de plati - fumizarea de mijloace adecvate pentru imbunatatirea managementului lichiditatilor si diminuarea riscurilor financiare* - reducerea costurilor

- eliminarea operatiunilor manuale - facilitarea implementarii politicii monetare a bancii centrale. 2istemul )e3I2 a fost conceput astfel incat, dupa momentul aderarii la Gniunea Europeana, sa fie posibile conectarea la platforma de decontare a platilor de mare valoare din spatiul euro - 1,)3E1 care asigura procesarea platilor transfrontaliere In euro, precum si schimbarea monedei de decontare din actuala moneda nationala In euro. 2istemul )e3I2 prezinta o importanta deosebita pentru economie deoarece reprezinta principalul canal pentru implementarea politicii monetare si orice perturbare in function area sa poate avea consecinte negative majore in activitatea financiara si economica, Partici antii la Re/IS 2istemul )e3I2 implies cooperarea urmatorilor participanti# - institutii de credit* - Banca Nationala a )omiiniei* - 1rezoreria 2tatului* - organizatii prestatoare de servicii de compensare sau decontare si care sunt supravegheate de " autoritate monetara %.epozitarul entral 2.,., JI2, Europe si Iaster ard Intemational&. Etapele parcurse in procesarea unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmiitoarele: a& Initierea, respectiv transmiterea instructiunii de plata de catre participant sistemului )e3I2* b& Jalidarea, respectiv aplicarea de catre sistemul )e3I2 a unei serii de proceduri operationale asupra instructiunii respective, al carer scop este validarea acesteia* c& ,cceptarea tehnica, respectiv momerttul din care, dat fiind faptul ca instructiunea de plata a fost validata cu succes, sistemul considera instructiunea ca fiind intrata In sistem* d& Jerificarea disponibilitatii fondurilor In contulBconturile de decontare 4i introducerea instructiunii de plata ill coada de asteptare daca nu e$ista suficiente disponibilitati in contulBconturile de decontare* e& ,cceptarea instructiunii de plata spre decontare de catre )e3I2, daca e$ista suficiente fonduri disponibile In contullconturile de decontare, care sa permita efectuarea decontarii*

f& .econtarea imediata, ,cceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila, adica definitiva %finala&, respectiv platitorul este debitat si beneficiarul este creditat. Sistemul SEN" onslderatli generale privind asa de compensare automata %2EN1& La data de !; mai 5"">, a intrat In functiune sistemul 2EN1, cas a de compensare automata %, A&, care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plata interbancare. 2istemul, detinut si operat de 1rans9on., proceseaza automat platile de mica valoare. 2EN1 este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor, care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare intre participanti %respectiv instructiuni tip transfer credit si direct debit sub >" """ )+N&,calculeaza pozitlile nete muItilaterale ale participantilor la sistem 4i initiaza automat decontarea in sistemul )e3I2 a unei instructiuni de decontare pe baza neta %I.N - instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete& la sfarsitul fiecarei sesiuni de compensare, asigura gestionarea automata a garantillor pentru decontare %prin intermediul interfetelor automate cu sistemele )e3I2 4i 2a9I)&. Partlcl antii la sistemul SEN" La sistemul '%6* pot participa# institutii de credit, autorizate conform legii sa functioneze pe teritoriul )omaniei* Banca Nationala a )omaniei* 1rezoreria 2tatului. -entru a fi participant, institutia solicitanta trebuie sa detina un cont curent deschis In evidentele BN) 4i un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul )e3I2. Pr!cesarea instructiunil!r de lata 2!duri de r!cesare 2pecific 2EN1 este si faptul ca transmiterea instructiunilor de catre participanti catre sistem se face in forma de fisiere %pachete&, fiecare fisier continand ma$im !""" de instructiuni, 2istemul pune la dispozitia participantilor doua moduri de procesare alternative, dreptul de a alege varianta care i se potriveste revenindu-i participantului . !.Iodul de procesare manual %sau controlat de utilizatorijin care se utilizeaza un control dual de operatori%utilizatori&, instructiunile de plata fiind sortate in fisiere %pachete& separate pentru fiecare participant destinatar al platii 4i pentru " data de decontare unica.

5.Iodul de procesare automat sau procesare 21- %straight through processing& a fisierelor generate de sistemele interne ale bancilor participante in 2EN1 presupune semnarea electronica de catre modulele 2EN1 ale participantului inainte de a fii transmise sistemului 2EN1. Pr!cesarea in sistemul SEN"a !rdinel!r de lata de mica valoare +-v SENT verifica sernnatura electronica a fiecarui fisier cu ordine de plata de mica valoare reception at si valideaza tehnic continutul acestuia. +rdinele de plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte# a& transmiterea fisierelor cu ordine de plata de mica valoare se efectueaza numai In cadrul perioadelor de timp acceptate de sistemul 2EN1* b& data transmiterii si aprobarii fisierului +-v este aceeasi cu data curenta si cu data decontarii interbancare precizata In antet sau In fiecare instructiune* c& fiecare instructiune +-v din cadrul unui fisier nu trebuie sa depaseasca valoarea limita pentru platile de mica valoare* d& fiecare fisier cu ordine de plata de mica valoare trebuie sa indeplineasca criteriile de validare* e& bancile platitoare 4i cele beneficiare trebuie sa fie participante 2EN1 fara a fi suspendate si ale carer drepturi de acces nu au fost revocate. Pr!cesarea instructiunil!r de debitare directa .ebitarea directa reprezlnta " modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre platitor si beneficiar, care consta in debitarea preautorizata a contului platitorului de catre institutia platitoare in baza unui mandat de debitare directa, la solicitarea beneficiarului, si creditarea corespunzatoare a contului beneficiaruluide catre institutia colectoare, in baza angajamentului privind debitarea directa. -articipantul platitor trebuie sa transmita eventualele refuzuri pentru instructiunile de debitare directs receptionate, inainte de incheierea perioadei de asteptare a refuzurilor ale carei limite sunt definite in functie de data compensarii %decontarii& . -entru un fisier de debitare directa, perioada de asteptare a refuzurilor incepe in momentul receptionarii fisierului In sistemul '%6* central si se incheie in ultima zi de operare anterioara datei decontarii, mai e$act la momentul limita pentru fisierele de debitare directs din ace a zi. Dec!ntare !zitiil!r nete multilaterale in sistemul SEN"

La momentul de sfarsit al perioadei de acceptare la compensare a fisierelor din fiecare sesiune de compensare.adica la momentul prestabilit in orar, '%6 * stabileste po#itiile nete multilateralepentru fiecare participant 7i transmite flecarui participant un raport care contine valoarea propriei pozitii nete ce urmeaza a fi decontata. 9iecare participant are acces la aceasta informatie in timp real. Conturile de decontare deschise in Re"!' pe numele participantilor la '%6* aflati in po#itii nete creditoare se creditea#d numai dupd ce sunt debitate corespun#dtor toate conturile de decontare ale tuturor participantilor aflati in po#itii nete debitoare. Sistemul Sa1IR onsideratii generale privind sistemul de gestiune a titlurilor de stat 2a9I) ea de a treia components a sistemului - sistemul de proeesare a operatiunilor eu titluri de stat, 2a9I) - a intrat in functiune in luna octombrie 5"">. 2istemul 2a9I), intrat in functiune la ; octombrie 5"">, asigura atat depozitarea de instrumente financiare, cat 4i decontarea pe baza bruta in timp real in banii bancii centrale Etapele procesarii lnstructiunllor in cadrul sistemului sunt# Htransmiterea mesajelor de catre participanti* Hvalidarea mesajelor receptionate* Hoperatiunea de matching* Hverificarea disponibilitatii titlurilor de stat In contul de evidenta si rezervarea Hacestora invederea decontarii* Hdecontarea instructiunilor In cadrul sistemului* Htransmiterea notificarilor de confmnare a efectuarii decontarii finale In sistem sau de anulare a instructiunilor participantilor nedecontate pana la Iomentul Limita, Particl anti la sistem sunt: -Institutiile de credit. -Banca Nationala a )omaniei. -Iinisterul 9inantelor -ub lice. -2ocietatile de servicii de investitii admise pe piata primara siBsau secundara administrata de Banca Nationala a )ornaniei.

In conformitate cu prevederile legale aplicabile, administratorul sistemului poate admite, dupa " evaluare individuala, participarea In sistem, prin semnarea contractului de participare, a unor institutii care fac parte dintruna din urmatoarele categorii# Institutii de credit si societati de servicii de investitii financiare, altele dedit cele mentionate mai sus* Entitati de drept public care nu se incadreaza In prevederile de la primul paragraf al acestei sectiuni* +peratori de sistem, agenti de decontare sau contraparti centrale din cadrul sistemelor de compensare pentru tranzactiile cu titluri de stat. onform reglementarilor in vigoare, participantii la sistem au una din urmatoarele calitati# Dealer rimar+ Intermediar e iata secundara+ Partici ant e iata secundara administrata de Banca Nati!nala a R!maniei care tranzacti!neaza numai :in nume si e c!nt r! riu+ Emitent+ Banca centrala+ Sistem de tranzacti!nare a titluril!r de stat %e$. BJB& In sistem pot fi deschise urmatoarele tipuri de conturi de evidenta a titlurilor de stat# 7 contul in nume propriu %" 7 contul cumulat de clienti %! 7 contul via dealer%5 7 contul de emitent %O "i !l!%ia ! eratiunil!r r!cesate de Sa1IR 2istemul 2a-I) proceseaza# I. operatiuni derulate de participanti in relatie eu emitentul decontarea rezultateIor pietei primare* plati de dobanda siBsau cupon* rascumparari partialeBoptionaleBtotale. 5. operatiuni derulate intre participanti pe plata secundara tranzactii de vanzareBcumparare, contractede garantie financiara, contracte de repo, transferuri de portofoliu. 1uncti!nalitatile sistemului Sa1IR - 9acilitati entru mana%ementul lichiditatilor - 1inalitate in cursul zilei - Nivel ridicat de aut!matizare si standardizare

' /ama lar%a de ! eratiuni ' Interactiune in tim real cu sistemele de Iiiti ' E$lcienta si dis !nibilitatea sistemului Circuitele de lati Indiferent de natura tranzactiei sau a persoanei fizice sau juridice eare a ordonat transferul fondurilor, acesta se poate realiza prin# *ransfer eletric prin posta (par avion). *ransfer telegrafic. *ransfer prin sistemul '8!,*. *ransfer prin sistemul *)R"%*. 'ervicii9e 8estern :nion ;i Mone< "ram "rans$erul letric .in punet de vedere istoric, este primul transfer utilizat de banci si, ill esenta, consta in transmiterea fizica a inscrisului printr-un anumit mijloc de transport %de la caleasca la avion& de la " banca la alta. "rans$erul tele%ra$ic , inceput a fi utilizat de banci la seurt timp dupa deseoperirea telegrafiei, odata cu noile realizari tehnice in domeniu# transmiterea prin cablu, iar in prezent, prin tele$ si fa$. ,breviat 11 (*elegrafic transfer) constituie " modalitate mult mai rapida de transmitere a informatiilor privind transferul fondurilor dedit transferul letric si, bineinteles, mai scurnpa, !n esenta, contine aceleasi detalii ca 4i transferulletric. "rans$erul rin sistemul S;I1" S;I1" este, de fapt, sigla unei societati pe actiuni cu scop lucrativ, iar bancile actionare erau europene, amerieane si canadiene. 2ocietatea si-a propus, Inca de la inceput, modernizarea sistemelor de platiinternationale, a relatiilor bancare In general rin implementarea unor programe informatizate. -entru transmiterea unui mesaj, utilizand reteaua 2CI91 se procedeaza astfe!# 7 se intocmeste mesajul, la un terminal, de catre o operatoare care lucreaza cu un ecran perform ant, In functie de normele 2CI91 4i tipul mesajului* se plaseaza mesajul intocmit intr-un sir de asteptare* mesajul se controleaza de un verificator si se plaseaza intr-un sir de plecare* ordinatorul bancii emitente, dupa ce verifica daca toate normele 2CI91 au fost respectate, transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului national*

7 mesajul, stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului dupa identificarea acestuia. Avanta,ele utllizarii retelei S;I1" sunt: 7 2iguranta 7 )apiditatea 7 9iabilitatea -rincipalul inconvenient al retelei 2CI91 este acela ca nu remite nici o confirmare de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizandu- se prin controlul operatiunilor insasi. "ransmiterea mesa,el!r in sistem S;I1" se !ate realiza: 7 cu prioritate normal sau ordinar ceea ce inseamna ca mesajele sunt transmise in ordinea introducerii lor in sistem* 7 cu priori tate urgent a procedura de ansamblu, mesajele cu priori tate urgent pot fi asernanate cu transferurile te!egrafice# Hcu prioritate sistem; sunt mesaje cu un circuit limitat, generate 4i transmise numai pe calculatoarele societatii 2CI91 pentru transmiterea unor informatii de importanta majora si care sunt din nou receptionate de toate bancile ce au aderat la 2CI91. "rans$erul rin sistemul "AR/E" 1,)3E1 reprezinta acronimul pentru *ranseuropean )utomated Real-time "ross 'ettlement %xpress *ransfer numele sistemului de transfer interbancar de fonduri care va asigura integrarea pietei monetare si, implicit, punerea in aplicare a politicii monetare unice In 2tadiul al 1reilea al Gniunii Economice si Ionetare. Infiintarea acestui sistem de plati asigura " rapiditate e$trema (in derularea platilor intre tarile membre ale Gniunii Europene si este " premisa importanta pentru# Hstabilirea unei politici monetare comune* Hfunction area unei piete monetare europene* Hcresterea eficientei platilor intemationale in cadrul uniunii* Hasigurarea unui mecanism sigur pentru platile din cadrul uniunii* Hrealizarea unui management mai eficient al lichiditatilor. 2istemul 1,)3E1 este alcatuit din !> sisteme nationale de plati )132 % National )eal 1ime 3ross 2ettlement 2istem&, interconectate prin intermediul unei retele electronice de procesare automata a datelor, la care

se adauga sistemul propriu de plati al Bancii entrale Europene E-I %European entral BanE -aDment Iechanism&. Serviciile ;estern Uni!n si 2!ne< /ram Esenta acestor servicii consta In transmiterea rapida a banilor pe distante mari, uneori 1ara a folosi conturi ban care, carti de credit sau ordine de plata. 1ransferul se realizeaza prin intermediul unui computer (in circa !" minute sau chiar mai putin, aceste servicii fiind la dispozitia solicitantilor timp de 5= de ore pe zi, ;?> de zile pe an. ;estern Uni!n- fondata in !6>!, este una dintre cele mai vechi corporatii americane care a creat prima modalitate de transfer rapid si sigur a fondurilor pe distante mari, a introdus primul telegrafla Ne' PorE si a utilizat pentru prima data tele$ul (in anii (>". 2!ne< /ram este o companie cotata la bursa de valori din Ne' P orE si un Iider In furnizarea serviciilor de transfer rapid al banilor. ,ceasta companie of era servicii persoanelor fizice 4i juridice care au nevoie sa e$pedieze sau sa prirneasca bani rapid. 9orta serviciilor IoneD 3ram este dependent de calitatea 4i dimensiunea retelei de agenti create. In mod specific, IoneD 3ram selecteaza si colaboreaza cu agenti de inalta calitate care au# Ho retea vasta de filiale sau sucursalel puncte de lucru* Hservicii de cali tate superioara* Hposibilitatea de a plati cash* He$celente relatii In societate* Hfoarte bun renume national 4i international* Hprogram de lucru cu orar prelungit. RISCURI&E IN DERU&AREA OPERA "IUNI&OR DE P&A"I 2istemele de plati si compensari se desfasoara intr-un cadru comple$ 4i sunt supuse influentelor factorilor obiectivi 4i subiectivi care determina anumite incertitudini In finalizarea platilor, ,ceste incertitudini sunt cunoscute sub denumirea de riseuri, care sunt evenimente nedorite dar cu / anumitii probabilitate de a se produce intr-un interval de timp si intr-un anumit loc. )iscuri e$ista In toate tipurile de instrumente de plata si in ansarnblul sistemului de plata si decontare si sunt determinate, in principal, de trei cauze majore# Hnesincronizarea indeplinirii obligatiei contractuale cu plata acesteia*

Hincapacitatea de plata a partenerului* Hesecul In fmalizarea transferului de fonduri datorita mediului de decontare. Riscurile a$ecteaza e bene$iciarii instrumentel!r de lata, care acceptand plata amanata isi asuma si riscul de neplata, precum si bancile care au acordat credite, au garantat sau au achitat unele instrumente urmand sa primeasca fondurile respective. )iscurile cele mai des intalnite in sistemele de plati cu care se confrunta bancile sunt riscurile de Iichiditate si riscurile operationale. .in punet de vedere al ariei pe eare " euprinde, riscurile pot fi sistemiee si specifiee. Riscul sistemic Riscul sistemic este probabilitatea ca sistemul de plati si decontari sa nu mai functioneze ca urmare a unor faetori perturbatori, cum ar fi neindeplinirea obligatiilor de plata de catre un participant care poate sa provoace dificultati altora, declansand " reactie In lant si aparitia unei crize fmaneiare. A# Riscul in sistemele de lati eu dec!ntare neta Iajoritatea platilor interbancare se desfasoara In sistemul de cornpensare multilaterala eu deeontare neta, care s-a dovedit a fi eel mai eficient. .in punct de vedere al derularii operatiunilor de plati, liehiditatea este factorul cheie, aeeasta trebuind sa fie asigurata permanent In tot cursul zilei in conturile de la banca centrala. -entru bancile comerciale, lichiditatea reprezinta " problema de costuri, avand in vedere ca banca centrala nu plateste dobanzi la disponibilitati, pre cum si costurile pentru garantiile constituite pentru creditele primite. B# Riseul in sistemele de lati cu dec!ntare bruta In sistemele de plati cu decontare bruta, riscul este mult mai mic dedit in cele cu decontare neta datorita faptului ca procesarea si decontarea finala se fac la intervale de timp foarte mici si numai pe baza disponibilitatilor In cont la banca centrala si a creditelor aprobate, deci riscul de lichiditate se minimalizeaza. 2istemele de decontari pe baza bruta sunt, de regula, sisteme de plati electronice care, utilizand retelele de telecomunicatii, asigura plata In "timp real". E$istenta disponibilului In cont la banca central a face ca decontarea sa aiba caracter definitiv. .aca o banca nu are suficiente disponibilitati la banca central a, riscul de lichiditate care apare se poate rezolva astfel#

- dispozitiile de transfer nu se opereaza si se returneaza bancii platitoare pentru a fi reintroduse dupa un timp cand se formeaza disponibilitati In cont* - dispozitiile de transfer se pastreaza la sistem intr-un portofoliu %cartoteca& numit 3coadd de asteptare3 din care se transmit spre decontare pe masura crearii de disponibilitati acoperitoare* - deschiderea unei linii de credit pe " perioada de " zi 3credit pe parcursul #ilei3 in mai multe variante# credit cu valoare fi$a, credit pentru descoperit de cont, credit 3repo3 %un contract cu vanzare 4i rascumparare&. .upa ce banca centrala efectueaza decontarea in contul bancii primitoare, aceasta poate transfera fondurile clientilor sai rara a mai e$ista riseul revoeiirii pliilii. Riscul s eci$ic are o zona mai restransa si este determinat de factori individuali, specifici unei tranzactii, instrument de plata sau activitatii bancare. )iscul specific mai este denumit si risc individual. ,cesta este destul de diversificat in functie de particularitatile instrumentului de plata si cu o frecventa dependenta de calitatea sistemului de securitate 4i a managementului riscului. Riseul ! erati!nal se refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne si e$terne, neaplicarea corecta a procedurilor de lucru, metode inadecvate de control, management inadecvat al riscului, distrugerea documentelor si a bazelor informatice, greseli umane si altele. In cadrul riscului operational, riscul privind instrumentele de plata prezinta anumite particularitati, astfel# A# Riseul in aetivitatea de tezaur si casierie 1ranzactiile cu numerar detin o pondere insemnata in activit ate a de decontari in tara noastra si necesita in domeniul bancar multiple operatiuni de casierie, pastrare, transport, prelucrare, verificari de autenticitate, cauza din care bancile sunt e$puse la numeroase riscuri specifice, dupa cum urmeaza# Riscul de inexactitate a sumelor primite sau eliberate in numerar care conduc la minusuri sau plusuri de casierie. Riscul de incasare a unor bancnote false, in moneda locala sau in valuta, ca urmare a unei verificari necorespunzatoare.

 Riscul in activitatea de veri&icare sortare ;i triere a bancnotelor care se realizeaza ill cadrul compartimentului controlorilor verificatori. Riseul de primire a unor documente privind eliberarea de numerar care nu au fost emise de reprezentantii legali ai clientilor, aspect care conduce la producerea unor fraude si deci prejudicii pentru banca, ca urmare a neverificarii autenticitatii semnaturii* riscul de neinregistrare In evidenta bancii, de catre casieri, a unor operatiuni de schimb valutar In vederea sustragerii comisionului aferent. Riseul fn aetivitatea de transport ;i eoleetare a numerarului de la clienti 4i riseul in aetivitatea de distribuire a numerarului intre uniti=ile biincii. Riseul de spiilare a banilor prin intermediul numerarului. Riscuri generate de neutili#area corespun#dtoare a sistemelor eleetronice de securitate. B# Riscul rivind ! eratiunile rin virament In cadrul operatiunilor prin virament plata este initiata de platitor conform prevederilor contractuale iar riscurile care pot apare sunt urmatoarele# Riscul de liehiditate in sensul amanarii platii de catre platitor cu consecintele ce decurg pentru beneficiar privind realizarea la timp a flu$urilor banesti si costurile mai ridicate pentru resursele de inlocuire, Riscul de revoeare a platii care decurge din insa4i conceptul instrumentului de plata %ordinul de plata&, un risc cu o anum ita frecventa care reflecta unele probleme de lichiditate a debitorului sau practici incorecte ale acestuia, ceea ce impune " prudenta sporita fata de un asemenea partener

 Riscul nefinali#iirii plati datorita lipsei de lichiditate a bancii platitoare, care este destul de rar datorita supravegherii e$ercitata de banca central a 4i a multiplelor posibilitati de asigurare a lichiditatii pentru " banca. Riscul finali#iirii cu intir#iere a plati datorita unor greseli bancare umane ca# - introducerea eronata de date privind transferurile de fonduri -neoperarea sau operarea cu intarziere a unor documente -acceptarea unor documente de decontare gresit intocmite sau incomplete, -nerespectarea circuitelor bancare - procesarea unor documente tara semnaturile autorizate -creditarea conturilor clientilor inainte ca banca corespondenta sa crediteze contul N+21)+. Riscul unor pierderi de venituri ca urmare a unor greseli umane ca# aplicarea incorecta a procentului de comisioane si speze bancare sau omiterea incasarii acestora C# Riscul in ! eratiunile cu cecul +peratiunile cu cecurile sunt In crestere In tara no astra si implica un anumit grad de rise determinat de specificul instrumentului de plata, respectiv nesincronizarea dintre emitere 4i plata 4i evenimentele care pot sa apara In acest interval. Riscul !ate $i de mai multe $eluri, astfel# Riscul de emitere a unui cec lara acoperire adica tara a avea disponibil suficient In cont. In momentul emiterii, platitorul este obligat sa verifice e$istenta disponibilului Riscul de lichiditate adica pierderea de lichiditate pana la decontarea cecului desi la emitere e$istau disponibilitatile necesare. ,ceasta situatie se previne prin certificarea cecului de catre banca platitorului si rezervarea sumei pentru " perioada de timp. Riscul de fals fraud a, pierdere, distrugere, anulare, care face neoperanta decontarea si este necesara reluarea acesteia printr-un nou cec. ele mai riscante sunt cecurile la purtator care in caz de pierdere sau furt dau posibilitatea noului posesor sa beneficieze de sumele inscrise pe cec. D# Riseul in ! eratiunile eambiale +peratiunile cambiale au un grad de rise mai mare decat celelalte operatiuni de plati prin faptul ca perioada de decontare este mai mare 4i intervin mai multi participanti In procesul cambial. )iscurile in aceste operatiuni sunt urmatoarele#

 Riscul de credit adica probabilitatea ca plata sa nu se mai efectueze datorita situatiei dificile a partenerului si se recurge la actiunile de protest 4i regres. Riscul de lichiditate In care plata se efectueaza cu intarziere sau partial datorita incapacitatii de plata a trasului. Riscul de fals frauda, pierdere, distrugere sau anulare similar eu eelelalte instrumente. E# Riscul in ! eratiunle de trans$eruri e*terne ,cestea sunt in cea mai mare parte similare eu ce!e de la transferurile interne %ordin de plata&cu unele elemente specifie ca# introdueerea eronata de date privind transferul e$tern eu referire la ordonatorBbenefieiar, cod IB,N, suma, data valutei, eanalul banear* indiearea altei valute de transfer decat eea solicitata de clientul ordonator* plati duble dispuse pe baza aceleasi instructiuni de transfer.