Sunteți pe pagina 1din 7

CAP. IV.

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA SI


DECONTARE CLASICE SI MODERNE

Banca primeste in vederea remiterii spre incasare si dupa caz , acceptarii si


decontarii, instrumente de plata de debit (cec, cambie, bilet la ordin) format nou si format
vechi (doar in limita exceptiilor stipulate de cadrul legal). Responsabilitatea privind
asigurarea corectei completari a instrumentelor de plata si documentele aferente acestora
(borderouri, documente justificative) revine clientului. Banca nu accepta spre procesare
instrumente de plata care nu indeplinesc conditiile mentionate de prevederile legale in
vigoare. Clientul trebuie sa prezinte documentele spre incasare tinand cont de termenele si
circuitele in vigoare, asigurandu-se ca nu se expune pierderii dreptului de regres.
Pentru instrumentele de plata emise, clientul trebuie sa asigure disponibilul incepand
cu data emiterii pentru cecuri si incepand cu data scadentei pentru biletele la ordin si cambia
efectuand in mod corespunzator managementul lichiditatilor.
Clientul este singurul raspunzator pentru consecintele nedecontarii instrumentelor de
plata ca urmare a unor date inscrise eronat sau a lipsei disponibilului, banca urmand sa
declare, conform reglementarilor in vigoare incidentele de plata la Centrala Incidentelor de
Plati (CIP).
Titularul de cont se obliga sa solicite bancii inregistarea la CIP a declaratiei
saleprivind pierderea, furtul, distrugerea sau anularea unor instrumente de plata de debit,
imediat dupa producerea evenimentuluicare a generat aceasta declarative. Banca nu-si asuma
nicio responsabilitate pentru manevrarea/ remiterea/ pierderea in cadrul circuitului postal a
cambiilor/ cecurilor/ biletelor la ordin. In absenta altor instructiuni, banca poate prezenta
cambiile, biletele la ordin ajunse la maturitate, depuse cu titlu de garantie si poate sa le
protesteze in caz de neplata.

Modificari aduse instrumentelor de debit

In urma noilor modificari in lege prin OUG nr. 38/2008 pentru modificarea si
completarea legii nr. 59/1934 asupra cecului, precum si asupra cambiei si biletului la ordin s-
a decis schimbarea formatului si a modului de completare si decontare a instrumentelor de
debit.
Incepnad cu 10 octombrie 2008, prin sistemul de compensare electronic SENT (Casa
de compensare automata a TRANSFOND), se vor procesa numai instrumente in format
electronic, obtinute pe baza instrumentelor de debit format nou. Acestea pot contine campuri
cu informatii pretiparite de catre banca, personalizate pentru fiecare client in parte.
Dupa data de 10 octombrie 2008, instrumentele de debit in format vechi vor puatea fi
decontate prin prezentare la banca, aplicandu-se vechile circuite bancare si termenele de
decontare stabilite de acestea. Se recomanda folosirea noilor formulare in vederea incasarii
rapide a instrumentelor de debit.
Instrumentele de debit format nou vor putea fi emise intr-o moneda straina cu
mentiunea ca tragatorul sau emitentul va inscrie la sfarsitul sumei in litere sintagma in RON.
Plata acestor instrumente se va face in RON la cursul calculat de BNR, valabil la data
prezentarii la plata. Stampila firmei nu se mai poate aplica pe instrumental de debit.
Codul IBAN al posesorului trebuie inscris clar numai de catre beneficiarul de drept al
sumei (ultimul posesor atunci cand documentul circula prin girare). Informatiile care la
vechile instrumente erau inscrise pe spatele documentului sunt acum inscrise pe fata
documentului (girurile). Clientii emitenti vor putea procura tipizate (cecuri, bilete la ordin,
cambia) numai de la banca unde au deschis cont curent.
Data prezentarii la plata se calculeaza in functie de tipul instrumentului:
- pentru instrumentele de debit interbancare, data prezentarii la plata este data la
care instrumental este transmis la sistemul de plati;
- pentru instrumentele de debit intrabancare, data prezentarii la plata este data
primirii la ghiseu in vederea incasarii (pentru cecurile intrabancare), respective
data scadentei (pentru biletele la ordin intrabancare).
Cecul nu mai poate fi prezentat la plata pentru incasare ininte de data emiterii.
Cecurile emise si platibile in Romania trebuie sa fie prezentate la plata in termen de maxim
15 zile de la data emiterii, termen calculate din data emiterii inscrisa pe instrument. De
aceea se recomanda beneficiarilor de instrumente de debit sa le prezinte la banca pentru
incasare cat mai repede posibil dupaemitere.

CECUL

Definitie.
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul crearii sale, 3
persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza
unui disponibil constituit in prealabil la o banca, da un ordin neconditionat acesteia, care se
aflain pozitie de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinate unei terte persoane sau
insusi tragatorului emitent, aflat in pozitie de beneficiar.
Cecul cuprinde:
   1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata
pentru redactarea acestui titlu.
   2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.
   3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).
   4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
   5. Aratarea datei si a locului emiterii.
   6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).
Titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent nu va fi
socotit cec, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza:
   In lipsa unei aratari speciale, locul aratat linga numele trasului este socotit loc de
plata. Daca mai multe locuri sint aratate linga numele trasului, cecul este platibil la primul loc
aratat.
    In lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are
principalul sau stabiliment. Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul
aratat linga numele tragatorului.
Orice semnatura a unui cec trebuie sa cuprinda:
   a) in clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a
entitatii care se obliga;
   b) semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a
imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a
imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente.
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin",
este transmisibil prin gir. Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la
ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei
cesiuni ordinare.
    Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat. Acestia pot
sa gireze din nou cecul. Girul trebuie scris pe cec; el trebuie sa fie semnat de girant. Girul este
valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai semnatura (gir in
alb). In acest din urma caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cec.

    Daca girul este in alb, posesorul poate:


   1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.
   2. Sa gireze cecul din nou in alb sau unei anumite persoane.
   3. Sa predea cecul unui tertiu fara sa-l gireze si fara sa completeze girul in alb.
    Girantul, daca nu exista clauza contrarie, raspunde de plata. El poate interzice un nou
gir; in acest caz el nu raspunde catre persoanele carora cecul a fost ulterior girat.
Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga sau numai pentru parte
din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu, altul decit trasul sau chiar de un
semnatar al cecului.
  Avalul se da pe cec. El se exprima prin cuvintele: pentru aval sau orice forma
echivalenta; el este semnat de avalist. Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa
acestei aratari el se socoteste dat pentru tragator.

Prezentarea unui cec la plata se poate face in original sau prin trunchiere. In sensul
prezentei legi, prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta in urmatoarele
operatiuni succesive:
   a) transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original;
   b) reproducerea imaginii cecului original in format electronic;
   c) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a) si b)
catre institutia de credit platitoare.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea instiinta
despre aceasta pe tras si sa solicite anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui
judecatoriei de la locul de plata a cecului. Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale
cecului.
    Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, ca si a
dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care,
specificind datele cecului, il va declara nul in miinile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face
plata cecului dupa 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, daca
intre timp detinatorul cecului nu a facut opozitie.

Ordonanta trebuie sa fie notificata atit tragatorului, cit si trasului si publicata in


Monitorul Oficial al Romaniei, la cererea si pe cheltuiala petitionarului. Cu toata instiintarea,
plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de
obligatia de plata.

In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, avind clauza


"netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere insa trasului si
tragatorului inlocuirea cecului printr-un duplicat.
CAMBIA

Definitie
Cambia este un titlu de credit, sub semnatura private , care pune in legatura in
procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de
tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau, numit tras sa platasca o suma
fixata la o data determinate in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Cambia cuprinde:
   1. denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata
pentru redactarea acestui titlu;
   2. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;
   3. numele acordat aceluia care trebuie sa plateasca (tras);
   4. aratarea scadentei;
   5. aratarea locului unde plata trebuie facuta;
   6. numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
   7. aratarea datei si locului emiterii;
   8. semnatura celui care emite cambia (tragator).
Denumirea de cambie trebuie sa figureze in textul ordinului de a plati, dat prin
intermediul cambiei, utilizand formula consacrata "platiti in schimbul acestei cambii.Lipsa
denumirii de cambie atrage nulitatea titlului.
Cambiile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:
   a) calculul datei scadentei (in cazul scadentei la o anumita perioada de la data emiterii),
   b) constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii semnaturii pe titlu;
   c) determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala impotriva obligatiilor
cambiale (protest, regres etc.)
  Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar daca pe cambie figureaza mai
multi tragatori. Data inscrisa pe titlu este prezumata, certa si opozabila tuturor pana la proba
contrarie.  Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii titlului. Cambia fara
aratarea scadentei este socotita platibila la vedere.
In lipsa unei aratari speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata
si, in acelasi timp, loc al domiciliului trasului. Cambia care nu arata locul unde a fost emisa se
socoteste semnata in locul aratat langa numele tragatorului.
Daca in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o va putea
prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.
In situatia in care o cambie este trasa la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia
de beneficiara al cambiei.
Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir. Daca
tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin" sau a expresiune echivalenta, titlul este
transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
  Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
tragatorului sau al oricarui alt obligat.
Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera altei persoane,
numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate
drepturile decurgand din titlul astfel redactat si completat.
    Ca si girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor
constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (numit cedent)transmite in
mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane
(numita cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la
debitor creanta cedata.
Acceptarea este actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorului pentru plata
prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in cambie, posesorului
legitim al titlului.
Prezentarea cambiei la acceptare facultativa, daca nu exista o indicatie expresa in
sens contrar in text. Prezentarea la acceptare va putea fi facuta oricand, daca tragatorul nu a
fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai tarziu de data scadentei. Prezentarea la
acceptare va putea fi facuta ata de posesorul cambiei, cat si de un simplu detinator al ei. De
aceea, prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezulta nici un fel de raspundere pentru
posesor.
Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi facuta si in ziua scadentei.
Avalul este o garantie personala prin care o persoana, denumita avalist, adica acela
care da avalul, garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali, directi sau pe cale de
regres, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sa pentru o parte din ea.
Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei, al carui
accesoriu este. Aceeasi persoana poate beneficia de mai multe avaluri.  Intre avalistii care
garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi cambiale, ci numai
raporturi de drept comun.
Avalul va putea fi dat, fie de catre un tert, fie chiar de catre un semnatar al cambiei.
avalul nu va putea fi dat de catre tragator sau acceptant, deoarece acestia s-au obligat deja
cambial fata de persoanele fata de care s-ar mai putea obliga inca o data prin aval.

BILETUL LA ORDIN

Definitie
Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura private, care pune in legatura in
procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlul este
creat de subscriitor in calitate de debitor care se oblige sa plateasca o suma de bani fixate, la
un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar care are calitatea
de creditor.
Biletul la ordin cuprinde:
   1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba
intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
   2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
   3) aratarea scadentei;
   4) aratarea locului unde plata trebuie facuta;
   5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
   6) aratarea datei si a locului emiterii;
   7) semnatura emitentului.
 Creatorul biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie sa introduca in textul
titlului denumirea de "bilet la ordin". In ceea ce priveste denumirea de bilet la ordin, ca
element obligatoriu al acestui titlu, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor
aplica pentru biletul la ordin dispozitiile pct. 11-14 din prezentele norme-cadru.
In cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se obliga in mod
neconditionat sa plateasca o suma de bani. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare
nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor biletele la ordin carora le lipsesc una sau mai multe
din mentiunile obligatorii stipulate de lege ca trebuind sa fie cuprinse intr-un astfel de titlu.
Aceasta reglementare a activitatii va fi in general valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:
   a) in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu, se va considera
biletul la ordin ca fiind platibil la vedere;
   b) in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe titlu, se va
considera, ca loc de plata al biletului la ordin, locul emiterii titlului, care este in acelasi timp
si loc al domiciliului emitentului. Pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in
vedere reglementarile prezentelor norme-cadru referitoare la art. 4 si art. 98 din Legea asupra
cambiei si biletului la ordin;
   c) in situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost emis, se considera ca loc
al emiterii locul indicat langa numele emitentului.

ORDINUL DE PLATA
Definitie

Ordinul de plată este o instrucţiune necondiţionată, dată în orice formă de emitent


instituţiei receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, în scopul punerii
la dispoziţia unui beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată, prin creditarea unui
cont al acestuia deschis la instituţia destinatară sau, după caz, prin eliberarea sumei respective
în numerar, în condiţiile în care:
   a) instituţia receptoare dispune de fondurile corespunzătoare sumei de bani prevăzute în
ordinul de plată fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea în numerar a
sumei respective de la emitent;
   b) instrucţiunea nu prevede că plata trebuie să fie efectuată la cererea beneficiarului;
 2. transfer-credit - o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către plătitor a unui
ordin de plată dat unei instituţii de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de
bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către instituţia
destinatară;
   3. emitent - persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu; poate fi plătitorul sau
orice instituţie emitentă, inclusiv instituţia iniţiatoare;
   4. plătitor - prima persoană care emite, în nume şi pe cont propriu, ordinul de plată în cadrul
unui transfer-credit; plătitorul poate fi un client al instituţiei iniţiatoare sau instituţia
iniţiatoare;
   5. beneficiar - persoana desemnată prin ordinul de plată de către plătitor să primească o
anumită sumă de bani; beneficiarul poate fi un client al instituţiei destinatare sau instituţia
destinatară;
   6. instituţie iniţiatoare - prima instituţie care emite un ordin de plată pe cont propriu în
cadrul unui transfer-credit;
   7. instituţie destinatară - instituţia care recepţionează şi acceptă un ordin de plată fie în
nume propriu, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului o anumită sumă de bani, prin
creditarea contului beneficiarului sau prin eliberarea sumei respective în numerar, în cadrul
unui transfer-credit;
   8. instituţie emitentă - orice instituţie, cu excepţia instituţiei destinatare, care emite un ordin
de plată, inclusiv instituţia iniţiatoare;
   9. instituţie receptoare - instituţia care recepţionează un ordin de plată în vederea executării
acestuia, inclusiv instituţiile iniţiatoare şi destinatară;
   10. instituţie intermediară - orice instituţie emitentă sau receptoare, alta decât cea a
emitentului sau a beneficiarului, care participă la executarea unui transfer-credit;
   11. instituţie - oricare dintre următoarele entităţi:
   a) o instituţie de credit, în accepţiunea legislaţiei bancare în vigoare;
   b) Trezoreria Statului;
   c) Banca Naţională a României;
   12. recepţie - procedura prin care o instituţie recunoaşte că a primit un ordin de plată în
vederea verificării autenticităţii acestuia printr-o procedură de securitate, a acceptării şi
executării ordinului de plată;
   13. acceptare - procedura prin care o instituţie recunoaşte ca valabil un ordin de plată
recepţionat, în vederea executării, obligându-se să execute serviciul de a transfera fondurile
corespunzătoare sumei prevăzute în ordinul de plată, la termenele şi în condiţiile dispuse de
emitent prin ordinul de plată respectiv;
   14. procedură de securitate - o procedură stabilită prin convenţie între emitent şi instituţia
receptoare, în scopul:
   a) de a determina dacă un ordin de plată, o modificare sau o revocare a unui ordin de plată
provine de la persoana indicată ca fiind emitent;
   b) de a detecta erorile în transmiterea sau în conţinutul ordinului de plată ori a comunicării
de modificare sau revocare a acestuia;
   15. executare - procedura de emitere a unui ordin de plată de către o instituţie emitentă cu
scopul de a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior sau, în cazul instituţiei
destinatare, punerea la dispoziţia beneficiarului a sumei indicate în ordinul de plată;
   16. perioadă de executare - o perioadă de o zi sau două zile bancare consecutive în care un
ordin de plată poate fi executat, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, care
începe cu ziua bancară în care ordinul de plată a fost acceptat;
   17. zi bancară - acea parte a unei zile pe parcursul căreia o instituţie recepţionează, acceptă
sau refuză executarea ordinelor de plată, a modificărilor şi revocărilor acestora;
   18. procesare directă (în engl. straight-through-processing sau STP) - procesare automată a
ordinelor de plată de către instituţii, inclusiv în ceea ce priveşte acceptarea şi executarea
acestora, fără nici o intervenţie umană;
   19. revocarea unui ordin de plată - anularea unui ordin de plată dat de un emitent unei
instituţii receptoare, la solicitarea emitentului, până cel mai târziu în momentul acceptării
acestuia de către instituţia receptoare.
Fără a restricţiona instituţia iniţiatoare şi plătitorul să convină şi includerea altor
menţiuni sau utilizarea unui anumit format, ordinul de plată trebuie să includă următoarele
elemente obligatorii:
   a) identificarea ca ordin de plată;
   b) identificarea plătitorului, prin nume/denumire şi cont (codul IBAN al contului acestuia
deschis la instituţia iniţiatoare, codul IBAN atribuit centralei ori unităţii teritoriale a instituţiei
iniţiatoare sau, după caz, codul BIC) ori doar prin nume/denumire, în cazul în care plătitorul
nu are cont deschis la instituţia iniţiatoare;
   c) identificarea beneficiarului, prin nume/denumire şi cont (codul IBAN al contului acestuia
deschis la instituţia destinatară, codul IBAN atribuit centralei ori unităţii teritoriale a
instituţiei destinatare sau, după caz, codul BIC) ori prin nume/denumire şi adresă, în cazul în
care beneficiarul nu are cont deschis la instituţia destinatară;
   d) identificarea instituţiei iniţiatoare, prin denumirea centralei sau, după caz, a unităţii
teritoriale şi/sau codul BIC, în cazul în care plătitorul diferă de instituţia iniţiatoare;
   e) identificarea instituţiei receptoare, prin denumirea centralei sau, după caz, a unităţii
teritoriale şi/sau codul BIC, în cazul în care beneficiarul diferă de instituţia receptoare;
   f) suma şi denominarea sumei;
   g) data emiterii ordinului de plată, care trebuie să fie unică, posibilă şi certă;
   h) elementul sau elementele care să permită verificarea autenticităţii ordinului de plată de
către instituţia iniţiatoare.

S-ar putea să vă placă și