Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Specializarea: Inginerie Economica

Medicină Veterinară - Bucureşti

Departamentul de Studii pentru Student:

Învăţământ la Distanţă
Anul II

OPERAȚIUNI BANCARE

Efectele de comerț

Pentru a se asigura de plata la scadenta, vanzatorul poate cere cumparatorului sa-i remita
un document denumit efect de comert, ce trebuie sa prezinte cel putin trei caracteristici:
 sa reprezinte o creanta de bani, de o anumita suma si cu scadenta la termen scurt;
 sa nu poata fi platit decat aceluia care detine de fapt (material) documentul respectiv;
 sa fie negociabil, adica sa poata sa fie transmis prin andosare: aceasta calitate il face sa
circule rapid si usor

Termene uzuale de plata in economie

In general, instrumentele de plata prezentate la punctul trei sunt instrumente de plata la
vedere. In activitatea economica platile se efectueaza dupa o anumita perioada, existand, din
motive obiective, ceea ce se numeste creditul comercial.
Practica arata ca termenele uzuale de plata in economie difera de la tara la tara in functie
de traditie si de conditiile de circulatie a marfurilor. Asfel plata facturilor se poate face la 30
de zile in Anglia si Germania, la 30-60 de zile in Olanda, Belgia, Grecia, la 60-90 de zile in
Franta, Spania, Portugalia, Danemarca si la 120 de zile in Italia. Din punct de vedere statistic
se stabilesc termene medii, care pentru Anglia, de exemplu sunt de 49 de zile (aproape la
jumatate din platile efectuate termenul de plata este de 30-59 de zile).
Prin urmare, efectele de comert reprezinta titluri negociabile ce exprima o creanta. Spre
deosebire de celelate mijloace de plata analizate mai sus, acestea nu pot fi create decat de
catre comercianti.
Exista doua categorii de asfel de titluri: cambia sau trata si biletul la ordin.

Cambia sau trata

Persoanele implicate
Cambia pune in relatie trei persoane, dupa cum urmeaza:
 tragatorul, cel care ia initiativa de a emite documentul, si prin aceasta invita
trasul(debitorulsau , clientul sau) sa plateasca;
 trasul, cel care trebuie sa plateasca la scadenta suma indicata; el trebuie sa aiba o
datorie fata de tragator, si aceasta datorie constituie provizionul;
1
  beneficiarul, cel caruie trasul trebuie sa-I plateasca; beneficiarul poate fi insusi
tragatorul sau o terta persoana desemnata de catre el, si caruia ii datoreza bani(clauza
la ordin).

Mentiuni obligatorii
Mentiunile obligatorii cuprinse in cambie sunt urmatoarele:
 cuvantul cambie sau trata inserat in textul titlului in limba folosita la redactarea
documentului;
 ordinul de a plati o anumita suma (in cifre si litere);
 numele celui care trebuie sa plateasca (trasul);
 scadenta;
 locul platii;
 numele beneficiarului;
 data si locul crearii documentului;
 numele si semnatura tragatorului (cel care a emis cambia).
Cu exceptia mentiunilor privind scadenta, locul de plata si locul de creare, orice omisiune
din mentiunile obligatorii enumerate mai sus, are drept consecinta de transforma cambia intr-
un simplu bilet negociabil, caruia nu i se poate aplica dreptul specific cambiei, adica
purtatorul cambiei nu poate exercita dreptul de recurs contra andosatorilor.
Cambia este un titlu creantier prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului sau
(trasul) sa plateasca o anumita suma de bani unui beneficiar, care poate fi tragatorul insusi sau
o alta persoana desemnata nominal. Beneficiarul poate pastra cambia pana la scadenta, sau
poate sa o cedeze prin andosare unei alte persoane, care o poate pastra, la randul ei pana la
scadenta, sau poate sa o cedeze altei persoane si asa mai departe.

Acceptarea
Dupa crearea lor, majoritatea cambiilor sunt prezentate trasului pentru acceptare.
Tragatorul nu are dreptul de a refuza acceptarea, atata timp cat se refera la o livrare de
marfuri ce poate fi verificata. Refuzul de a accepta este considerat ca un refuz de plata, caz in
care se va adresa un protest. Acceptarea se face pe recto (fata ) documentului, in general in
partea stanga cu mentiunea “acceptat pentru suma de…..”

Avalizarea
Avand in vedere ca trasul poate sa nu-si respecte obligatiile, tragatorul poate sa doreasca sa
aiba o garantie de la o terta persoana. Atunci cand aceasta garantie este data printr-o
semnatura pe cambie, se numeste avalizare. In general semnatura este precedata de mentiunea
“Bun pentru avalizare”. Cel care isi pune astfel semnatura pe document se numeste avalist sau
avalizor, si va trebui sa plateasca cambia, celui care o prezinta, daca trasul refuza sa plateasca.
Avalizarea poate sa fie data, de asemenea, pe un document ce insoteste cambia, si care se
numeste “alonja”.

Andosarea
Andosarea unei cambii presupune semnarea pe verso (dos) pentru a o transmite unei alte
persoane, adaugandu-se mentiunea “platiti la ordinul lui….”; totusi andosarea se poate realiza
prin simpla semnatura, fara nici o mentiune. Persoana care andoseza cambia se numeste

2
andosor, iar persoana care beneficiaza se numeste andosatar. Prin aceasta formula,
beneficiarul cambiei da ordin trasului sa plateasca cesionarului(andosatarului) suma prevazuta
la scadenta; acesta din urma poate transmite documentul unui nou cesionar, printr-o noua
andosare, si asa mai departe
Andosare poate sa fie :
 nominativa, adica andosatarul este desemnat nominal (va rog sa platiti la ordinul …”);
 la purtator, adica cel care detine cambia este beneficiarul andosarii (“va rog sa platiti
purtatorului”);
 in alb, adica nu exista un beneficiar desemnat, ceea ce inseamna ca oricine poate fi
considerat ca andosatar (doar semnatura, fara nici o mentiune). Aceasta formula de
andosare prezinta riscul utilizarii frauduloase a cambiei, deoarece orice persoana care
detine o astfel de cambie poate sa-si scrie numele in spatiul liber.

Scadenta
In privinta scadentei se pot ivi urmatoarele situatii:
 daca scadenta nu este precizata, cambia este considerata la vedere; data platii este
lasata la initiativa purtatorului pe perioada validitatii, de obicei un an.;
 daca are o data de scadenta, indicata cu precizie (8 martie 2003), plata trebuie sa se
faca la acea data sau cel mult in 2 zile lucratoare;
 daca scadenta este prevazuta la o anumita perioada de la creare (30 de zile, de
exemplu), termenul incepe sa curga de la data crearii (daca cambia a fost creata la 20
iunie, va ajunge la scadenta la 20 iulie).
Toti semnatarii cambiei sunt responsabili de plata ei; purtatorul poate solicita plata
integrala la oricare dintre ei, caci ei raspund solidar.

Biletul la ordin
Acest titlu, biletul la ordin, este un angajament al debitorului de a plati o anumita suma
beneficiarului. In acest caz, procedura de acceptare nu se aplica. Dupa creare, biletul la ordin
este remis beneficiarului, care il poate pastra sau andosa ca in cazul cambiei.
Mentiunile obligatorii pe biletul la ordin sunt urmatoarele:
 clauza la ordin sau formula “bilet la ordin” inserata in textul biletului;
 promisiunea pur si simplu de a plati o anumita suma;
 scadenta;
 locul unde se va face plata;
 data si locul unde a fost creat biletul la ordin;
 semnatura celui care a emis biletul la ordin.

Comparatie intre cec, cambie si biletul la ordin privind mentiunile obligatorii

Cec Cambie Biletul la ordin

3
1-cuvantul cec inserat in
text, chiar din titlu
2-ordinul expres de a plati
o anumita suma
3-numele celui care trebuie
sa plateasca: trasul
4-locul unde se va plati
suma
5-locul unde a fost emis
cecul si data crearii lui
1-denumirea de cambie
inserata in text
2-ordinul pur si simplu de
aplati o anumita suma
3-numele celui care trebuie
sa plateasca: trasul
4-locul unde trebuie sa se
efectueze plata
5-data si locul crearii
cambiei
1-denumirea “bilet la
ordin”, inserata in text
2-angajamentul pur si
simplu de a plati o anumita
suma
3-locul unde se va face
plata
4-data si locul crearii
biletului
5-indicatia de scadenta

6-data la care trebuie sa se

6-semnatura tragatorului 6-numele beneficiarului
faca plata: scadenta

7-numele beneficiarului 7-semnatura emitatorului

8- semnatura tragatorului

Atunci cand debitorul alege ca mijloc de plata biletul la ordin, inseamna ca acesta doreste
o amanare a platii; folosirea acestui instrument de plata comporta deci o data de scadenta,
plata urmand sa se faca la acea data sau in cel mult 2 zile lucratoare de la data respective.
Aceste titluri, cambia si biletul la ordin permit industriasilor si comerciantilor sa-si
plateasca achizitiile de marfuri si de servicii dupa o anumita perioada, oferind totodata
furnizorilor posibilitatea de a obtine, cu usurinta, un credit sub forma scontarii titlului
respectiv, in asteptarea scadentei, precum si garantia solida de recuperare a contravalorii, pe
baza dreptului comercial, in cazul in care efectele repective vor ramane neplatite la scadenta
convenita.
In comparatie cu trata, procedura biletului la ordin pare mai simpla, lasand la latitudinea
cumparatorului planificarea judicioasa a scadentelor ce urmeaza sa le onoreze.
Din punct de vedere al garantiei, biletul la ordin este mai putin sigur decat cambia,
deoarece risca sa fie remis furnizorilor cu o anumita intarziere, creandu-le probleme in
gestiunea trezoreriei, unde se urmareste scontarea cat mai rapida a biletului la ordin respectiv.
In unele tari plata cu acest instrument este permisa numai daca asa a fost prevazut in contract
si este mentionat expres in factura.
Ca masura de siguranta in plus, se prevede ca daca in termen de 30 zile de la transmiterea
facturii, furnizorul nu primeste biletul la ordin, el poate emite o cambie pe care debitorul
trebuie sa o accepte.
Spre deosebire de cecuri, efectele de comert pot circula intre parteneri fara interventia
bancilor; in practica insa majoritate agentilor economici apeleaza la banci pentru a plati sau a
incasa titlurile respective.
Referitor la plata acestora, exista asa numita domiciliere a efectelor intr-o sucursala sau
agentie bancara anumita.
Debitorul isi informeaza creditorul cu numele si adresa agentiei platitoare, de obicei in
scris, deasupra semnaturii sale, atunci cand accepta cambia sau cand creaza biletul la ordin.
Dupa aceea el transmite bancii un aviz de domiciliere, descriind caracteristicile efectului de

4
platit (beneficiar, suma, scadenta). Dupa plata, beneficiarii vor remite efectele la giseul
platitor, care la randul sau le va restitui debitorului.
O banca nu poate, in principiu debita contul unui client decat pe baza ordinului sau. Daca
avizul de domiciliere nu ajunge la timp, atunci banca se vede obligata sa retutneze, neplatit,
efectul ce i-a fost prezentat. Pentru a evita astfel de incidente, clientul poate da bancii sale un
aviz de domiciliere permanent, asfel incat aceasta sa reglementeze fara alta avizare una sau
alta categorie de efecte (bilet la ordin, cambie acceptata, anumiti furnizori, etc).
In privinta incasarilor, creditorul poate oricand andosa in favoarea bancii sale efectele
neajunse la scadenta, urmand ca banca sa le prezinte la incasare la scadenta, si sa-i crediteze
contul.
Acesta depunere pentru incasare nu se efecueaza, daca este vorba de efecte deja scontate,
caci atunci banca se gaseste deja in posesia lor si le pastreaza pana in ziua incasarii.
Prelucrarea administrativa a efectelor de comert este mai complexa decat cea a cecului.
Pentru simplificare se recurge la cambie rezumata (CR) si la bilet la ordin rezumat (BOR).
In acest caz, la acceptarea cambiei sau la crearea biletului la ordin, debitorul mentioneaza pe
acestea, caracteristicile codate ale contului sau curent sau se multumeste sa adauge cartea de
identitate bancara. Si creditorul, inainte de a remite efectul la banca, isi inscrie coordonatele
bancare de asemenea natura incat sa poata fi prelucrat automatizat.
Se poate inainta bancii chiar o inregistrare pe banda magnetica, confectionata prin grija
clientului ei. In acest caz, debitorul nu mai e nevoie sa adreseze bancii un aviz de domiciliere;
banca ii va trimite un extras in dublu exemplar al efectelor prezentate la o scadenta anume. El
va returna cele doua foi cu instructiunile sale.
Procedura are insa o carenta: in ipoteza ca un efect ramane neplatit, creantierul nu dispune
de toate instrumentele necesare pentru a valorifica toate posibilitatile dreptului comercial.
Aceste proceduri (CR si BOR) tind sa se generalizeze in detrimentul cambiei circulante si
a biletului la ordin circulant (CC si BOC). Procedura clasica se mai utilizeaza atunci cand:
 nu exista carte de identitate bancara;
 unul din cei doi semnatari (cedantul sau trasul) isi exprima dorinta expresa pentru
aceasta procedura, caz in care trebuie se inscrie mentiunea CC sau BOC in coltul
superior dreapta al titlului respectiv.
In concluzie, se poate spune ca indiferent de instrumentul de plata folosit, desfasurarea
normala a platilor presupune etapa tranzactiei, compensarii si decontarii. In procesul
tranzactiei o importanta deosebita o are autentificarea si autorizarea transferului de fonduri
pe baza de semnatura pe hartie sau electronica (PIN).
Compensarea presupune schimbul reciproc de instrumente de plata sau de informatii si
stabilirea soldului net, iar decontarea presupune inregistrarea in conturi corespondente,
precum si asigurarea si disponibilizarea fondurilor pentru decontare.

Diferente intre cambie si biletul la ordin

Cambia Biletul la ordin

5
( Creditorul are initiativa)
- Invitatia de a plati emana de la tragator;
- Intervin trei persoane: tragatorul, trasul, - Intervin doua persoane: emitatorul si
beneficiarul;
- Este supusa formalitatii de acceptare;
- Este un instrument de vanzare la termen;
- Este tot timpul un act de comert;
diferendele relative la cambie sunt de
competenta exclusiva a tribunaleleor de
comert( se aplica dreptul comercial).
( Debitorul are initiativa )
- Angajamentul de a plati emana de la
emitator;
beneficiarul;
- Angajamentul emitatorului inlocuieste
acceptarea;
- Este un instrument normal de imprumut
de bani; se utilizeaza, de asemenea, pentru
plati comerciale la termen si la realizarea
de noi credite mobilizabile;
- Cei care participa la biletul la ordin isi
asuma obligatii comerciale sau civile, dupa
cum sunt sau nu comercianti si urmeaza
natura operatiei ce a motivat participarea
lor la biletul respectiv. Diferendele relative
la biletul la ordin sunt de competenta
tribunalelor comerciale sau civile, conform
cu obligatiile asumate de partile
contractante.