Contabilitate Curs 1 Colocviu 75% examenu 25% seminar Bibliografie: Contabilitate pentru uzul politistilor vol 1.

. Editura Dunarea de Jos, 2007 Prof. univ. Luca Iamandi Cotabilitate si elemente de control economic financiar- editura National 2001 prima parte Profu -Bazele contabilitatii si contabilitate financiara editura tribuna economica 2001 Legea 82/1991 legea contabilitatii Ordinul ministerului finantelor pub 1752/17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conform directivelor europene. Legea 571/2003 privind codul fiscal Regulamentele de aplicare a codului fiscal din 2004 republicat de mai multe ori Ordinul ministerului finantelor publice 1250 din 2004 privind registrele si formularele financiar contabile. Legea societatilor comerciale 31/1990 si altele

PATRIMONIUL SI BILANTUL FUNDAMENTE ALE LOGICII CONTABILE

Baza legala a organizarii contabilitatii in Romania o constituie legea nr.82/1991 republicata, respectiv legea contabilitatii. Art 1: Regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatii si celelalte persoane fizice care au calitatea de comerciant au obligatia sa realizeze contabilitate proprie. Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie patrimoniul entitatilor mentionate anterior. Notiunea de patrimoniu a fost utilizata pentru prima oara de autori francezi de drept civil Planiol si Ripert. Acestia au defenit patrimoniul ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor unor agenti economici sc samd. Aceasta definitie nemultumea pe economisti pentru ca nu facea referire la bunuri economice, adica la elementelede avere care constituieobiectul Activitarii economice. Elementele de avere, adica bunurile economice sau mijloacele economice, constituie Activul patrimonial, iar drepturile si obligatiile constituie Pasivul patrimonial. Activ = bunuri economice sub forma lor materiala + creante + disponibilitati banesti Pasiv patrimonial = surse proprii + datorii

Bilant(grupare juridica) Activ (modul de utilizare)

Pasivul

1. Drepturi reale materializate prin 1. Capitalurile proprii: acele surse bunuri economice aflate in proprietatea permanente ce apartin in intregime unica a societatii comerciale indiferent de proprietarilor societatilor comerciale 1

utilizarea si rolul lor financiar (chiar daca sunt cumparate si neachitate); ex: stocuri, imobilizari, materii prime, marfuri, terti, disponibilitatile bancare, numerarul aflat in casierie si altele. 2. Drepturi asupra persoanelor (crenate de incasare) sunt reprezentate prin creante asupra diversilor terti (ex: bugetul de stat, alte societi comerciale, bugetul de asigurari sociale, personalul unitatii, banci, actionari etc.)

2. Pasivul cuprinde datorii: reprezinta acel capital strain ce poarta denumirea si de obligatii, ce va fi rambursat intr-un anumit termen (ex: stat, organismele sociale, furnizori, personal, imprumuturi, debite si altele).

Exemplu: La constituire, asociatii au adus ca aport la capital bunuri in valoare de 3.000.000 lei, precum si alte Active, in cadrul unei societati comerciale. Au adus: - Constructii 2 milioane lei - Masini 1 milion lei - Materii prime neachitate furnizorilor 200.000 lei - Produse finite 300.000 lei - Disponibilitati banesti aflate in banci ( ce s-a obtinut dintr-un credit bancar ce va fi achitat ulterior de catre societate) in suma de 1.300.000.) nu intra in capital - Numerar in casierie 100.000 lei - Sume incasate de la clienti 100.000 Rezulta ca totalul mijloacelor economice aduse de asociati este de 5 milioane lei. Din acest total unitatea patrimoniala detine in deplina proprietate o parte de 3,5 milioane, iar pentru restul de 1,5 milioane ea are obligatii de plata sau datorii. Rezulta faptul ca partea de 3,5 milioane lei provine din surse proprii, iar partea de 1,5 milioane provine din surse straine. Pozitiile din Activ si Pasiv sunt denumite posturi patrimoniale.(ex: postul constructii, postul materii prime, produse finite, postul casa, conturi la banci, clienti, sau, ca Pasiv, capital social , furnizori, credite bancare pe termen scurt, sau pe termen lung daca ne referim la o perioada mai mare de 5 ani). Echivalentul valoric a acelei parti din mijloacele economice care apartin titularului de patrimoniu este denumit Capital (sau capital social) legea 361/1990 ca sa vedem care sunt cele 5 forme de organizare a societatilor comerciale. Echivalentul valoric a acelei parti din mijloacele economice pentru care titularul are obligatii de plata sau datorii poarta denumirile de : - Furnizori: ce reflecta obligatii de plata catre furnizorii de materii prime aprovinzionate de la acestia (in exemplu: 200.000 lei) - Credite bancare: ce reflecta obligatii de plata sau datorii fata de bancile imprumutatoare pentru creditele obtinute de la acestea (in exemplu: 1,3 lei) Contul la banci (in lei, valuta, devize) reprezinta denumirea atribuita disponibilitatilor banesti aflate in pastrare la banci. Postul casei reprezinta denumirea numerarului existent in casieria unitatii patrimoniale. 2

Postul clienti reprezinta sumele de bani pe care unitatea le are de primit de la clientii sai in urma livrarii catre acestia de bunuri sau servicii. Sumele de bani de primit sau de incasat poarta denumirea de creante. Se spune ca unitatea are creante sau drept de creanta pe sema clientilor sai. Postul debitori reflecta creante, adica sume de incasat de la alte persoane decat clentii sai spre exemplu: de la un gestionar pentru minusul constatat in gestiunea sa, sau de la o firma careia banca i-a virat din disponibilitatile sale banesti aflate la banca din eroare o suma de bani. Postul creditori reflecta obligatii de plata sau datorii fata de alte persoane decat furnizorii de exemplu fata de o fima de la care s-a incasat din banca o suma necuvenita. Plasand in stanga mijloacele economice sub aspectul conponentei lor materiale, iar in drepata acealeasi mijloace economice, sub aspectul surselor de provenienta, se obtine urmatorul tabel in care partea din stanga este denumita ACTIV, iar partea din dreapta este denumita PASIV Patrimoniul persoanei X ACTIV Componenta mijloacelor economice Constructii... Masini... Materii prime... Produse finite... Conturi la banci Casa... Clienti... Total ACTIV: Valori 2.000.000 1.000.000 200.000 300.000 1.300.000 100.000 100.000 5.000.000 Total PASIV: 5.000.000 Provenienta acelorasi mijloace economice Capital... Furnizor... Credite bancare PASIV Valori 3.500.000 200.000 1.300.000 (LEI)

Egalitatea valorica total Activ = total Pasiv se explica prin faptul ca atat Activul cat si Pasivul patrimonial sa refera la aceleasi mijloace economice, cu deosebirea ca in ACTIV ele sunt privite dupa componenta iar in PASIV dupa sursele de provenienta sau de finantare. Sintetizant putem afirma ca in ACTIV exista bunuri (constructii marfuri, materii prime), disponibilitati banesi (ex: conturi la banci, casa), cat si creante iar in PASIV exista drepturi (capitalul social ca un exemplu) si obligatii ( ex: datorii de care stim si noi, furnizori si credite bancare) Ca o definitie putem spune ca PATRIMONIULUI reprezinta totalitatea bunurilor aflate in posesia titularului (adica o persoana fizica sau juridica) impreuna cu drepturile si obligatiile in virtutea carora el detine acele bunuri. Legatura dintre patrimoniu si bilant In vorbitea curenta notiunea de bilant este atrbuita rezultatului pozitiv(daca in urma desfasurarii Activitatii se realizeaza un profit) sau, dupa caz, negativ(daca rezulta o pierdere) al unei Activitati. Castigul reprezinta un plus de mijloace economice in Activul patrimonial, in timp ce pierderea are ca efect un minus de mijloace economice in Activul patrimonial, adica un gol de Activ. Pentru plusul de mijloace economice din Activ trebuie sa inscriem in Pasiv sursa de provenienta a acestuia, denumita Profit. Rezulta ca postul Profit reprezinta echivalentul valoric a acelor mijloace economice intrate in Activ sub forma castigului. 3

Pentru minusul de mijloace economice din Activ, pe locul golului lasat de acesta vom inscrie in Activ postul Pierdere Conchidem astfel, ca postul Profit se afla in Pasiv, iar postul Pierdere in Activ. Rezulta ca bilantul este tot un patrimoniu care insa cuprinde si rezultatul pozitiv, dupa caz negativ al Activitatii desfasurate pe o perioada data. Presupunem exemplul anterior la care adaugam situatia in care firma obtine un profit de 500.000 lei care a avut ca efect cresterea disponibilitatilor financiare cu 500.000 lei. Rezulta ca tabelul bilant, de la finele perioadei de Activitate are urmatoarea structura: BILANT ACTIV Denumirea postului Constructii... Masini... Materii prime... Produse finite... Conturi la banci (1.300.000+500.000) Casa... Clienti... Total ACTIV: incheiat la finele lunii....... Valori 2.000.000 1.000.000 200.000 300.000 1.800.000 100.000 100.000 5.500.000 Total PASIV: 5.500.000 Denumirea postului Capital... Furnizor... Profit... Credite bancare PASIV Valori 3.500.000 200.000 500.000 1.300.000 (LEI)

STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL

Posturile bilantiere sunt structurate pe cele doua parti ale bilantului, ca atare ele sunt de ACTIV si de PASIV. Posturile de Activ reprezinta mijloacele economice dupa componenta lor materiala, iar posturile de Pasiv se refera la aceleasi mijloace economice privite insa dupa provenienta lor (proprie sau straina). In Activ are loc rotatia mijloacelor economice, adica consumul si transformarea lor, iar in Pasiv este oglindita finantarea acestora, care poate fi prorpie sau straina. Componentele Activului bilnatier: Doua categorii principale: - Active imobilizate care se mai numesc si fixe, stabile sau de investitii. - Active circulante care poarta denumirea de mobile, de rulment sau de exploatare. 1.Activele imobilizate cuprind bunurile si valorile care isi pastreaza forma fizica initiala si care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare. Se clasifica in imobilizari corporale imobilizari incorporale imobilizari financiare 4

a) Imobilizarile corporale sunt concretizate in bunuri materiale de natura terenurilor si a mijloacelor fixe. Se considera mijloace fixe bunurile materiale cu o valoare de intrare in patrimoniu (Vi) mai mare de 1800 lei si cu o durata normala de utilizare mai mare de un an - Constructii - Echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru) - Aparate si instalatiinde masurare, control si reglare - Mijloace de transport - Animale si plantatii. - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorile umane si materiale si alte Active corporale. Deoarece mijloacele fixe isi pierd treptat din valoarea lor datorita utilizarii, actiunii factorilor naturali si progresului tehnic(apar altele mai noi, mai performante)este necesar sa se faca recuperarea partii de valoare care se pierde, recuperare realizata prin amortizare adica prin includerea in cheltuielile de exploatare a unei cote din valoarea lor de intrare Aa = Di/t (unde Aa este amortizarea anuala, t este timpul). Sa presupunem ca amortizam un mijloc de transport. Persupunem valoarea de 5 milioane lei fara TVA. Timpul = 10 ani. Rezulta ca amortizarea anuala este de 500.000 lei (Aa). b) Imobilizarile incoporale sunt cele neconcretizate in bunuri materiale si cuprind: - cheltuielile de constituire ce sunt ocazionate de infiintarea unitatii patrimoniale: taxe si alte cheltuieli cu inmatricularea firmei sau cu emiterea si vanzarea de actiuni, etc - cheltuielile de dezvoltare - concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert. - fondul comercial este acel plus de valoare care ofera comerciantului un castig. - programe informatice. c) Imobilizarile financiare sunt sumele investite de unitatea patrimoniala la alte unitati, cu care ea participa la capitalul acestora, precum si sumele date ccu imprumut pe termen lung altor unitati. Cuprind trei categorii: - titlurile de participare cuprind actiuni cumparate sau parti sociale subscrise la capitalul altor societati, CU DREPT DE INTERVENTIE IN ACTIVITATEA ACESTORA, adica de a vota in adunarea generala a asociatilor - titlurile imobilizate ale Activitatii de portofoliu. Este vorba de actiuni sau alte titluri cumparate in vederea realizarii de venituri, fara drept de interventie in gestiunea unitatilor emitente. - creantele imobilizate sunt creante generate de participatii, sau pot fi imprumuturi acodate pe termen lung altor firme sau garantii platite. 2.Activele circulante cuprind bunurile si valorile care isi schimba forma fizica si funcitionala si care se consuma si se valorifica integral in cadrul unui singur ciclu de exploatare. Se clasifica in: - Active circulante materiale denumite si stocuri si cuprind : materii prime, materiale consumabile, produse, animale si pasari, marfuri, ambalaje, productia in curs de executie (neterminata); marfurile sunt cumparate in scopul revanzarii. In aceasta grupa includem si obiectele de inventar, adica obiectele cu valoare mai mica de 1800 lei, dar cu o durata de utilizare mai mare de un an sau invers(durata de utilizare mai mica de un an si valoare mai mare decat 1800 lei) - Active circulante banesti sau de trezorerie denumite si Active de trezorerie sunt valori care apar sub forma banilor, sau care indeplinesc functiile banilor. Trei categorii: 5

1. disponibilitati banesti (ex: numerarul din casierie sau banii depusi la banci, delimitati prin Conturi la banci sau Acreditive) 2. alte valori (ex: marci postale, timbre fiscale, tichete si bilete de calatorie, abonamente RATB, bilete de tratament si odihna si altele) 3. plasamentele de trezorerie ce cuprind actiunile proprii cumparate emise de firma pentru a fi distribuite salariatilor, vandute tertilor sau dupa caz anulate, precum si actiuni si obligatiuni de plasament, adica cele cumparate spre a realiza venituri. - Active circulante in decontare (in curs de incasare) denumite si creante, sunt sumele sau valorile pe care unitatea le are de primit de la terti in urma unor operatiuni anterioare si care apar sub denumirile de clienti, debitori si efecte de primit . 1. clienti, ce exprima creante pe seama tertilor cumparatori de produse, marfuri sau servicii. 2. debitori, ce exprima creante pe seama unor terti, generate de alte operatii decat cele de vanzari de produse sau marfuri, executari de lucrari, sau prestari de servicii. 3. efectele de primit, ce sunt tituluri de creanta, in baza carora untitatea are dreptul de a incasa sume de bani de la terti la locurile si scadentele mentionate in cadrul efectului de plata(ex: trata, biletul la ordin , si cambia). Componentele Pasivului bilantier Pasivul bilantier, sau pur si simplu Pasivul cuprinde sursele de proveninenta ale mijloacelor economice din Activul bilantier. Sursele se impart in proprii si straine. A. Sursele proprii denumite si capitaluri proprii, sunt cele ce corespund finantarii proprii si cuprind: - capitalul social reprezinta echivalentul valoric al acelei parti din mijloacele economice ce apartin titularului patrimoniului(sau titularilor) - primele legate de capital ce reprezinta echivalentul valoric al sumelor egale cu diferenta dintre valoarea intrinseca si cea nominala a actiunilor emise(valoarea intrinseca este cea incasata de la actionari, ea fiind mai mare decat cea inscrisa pe actiuni) - rezervele reprezinta echivalentul valoric al actiunilor destinate sa iasa din patrimoniu, ele in locul altora, in exercitiile financiare in care se inregistreaza pierderi. PREDAREA 2 CONTINUARE STRUCTURILE BILANTULUI ALTE ELEMENTE PATRIMONIALE REPREZENTAND SURSE PROPRII - profitul reprezinta echivalentul valoric al mijloacelor economice sau Activelor intrate in patrimoniu sub forma castigului obtinut. - provizioanele (ajustari privind deprecierea de valoare) reprezinta echivalentul valoric al proviziilor de autoprotectie destinate preintampinarii unei eventuale deprecieri, riscuri sau cheltuieli. - fondurile cu destinatii determinate reprezinta echivalentul valoric al Activelor constituite, pentru a i se da destinatii determinate. Includem aici *fondul de participare la profit, *fondul cresterii surselopr proprii de finantare, *fondul pentru organizarea santierului, *fondul baracamentelor si amenajarilor provizorii, etc. - subvenctiilor pentru investitii care reprezinta echivalentul valoric al sumelor primite de la bugetul de stat, sau din alte resurse pentru finantarea investitiilor, la care este interesat si statul, precum si a imobilizarilor primite cu titlu de donatie. B. Sursele straine cuprind obligatiile de plata si datoriile unitatii patrimoniale. Aici sunt incluse imprumuturi obtinute din emisiuni de obligatiuni imprumuturi obtinute de la banci pe termen scurt (pana la un an) sau pe termen mediu si lung (pana la 5 ani e mediu peste e lung) 6

datoriile comerciale( prin asta se inteleg datoriile fata de furnizorii de materii prime, pentru marfurile primite, imobilizari achizitionate de unitatea patrimoniala) datorii fiscale salariale si sociale adica fata de bugetul statului din impozite si taxe, fata de personalul unitatii din salariu si stimulente (premii sau alte stimulente prevazute in contractele colective de munca sau), nu in ultimul rand fata de asigurarile sociale efectele de platit statele, biletele la ordin semnate si cambiile acceptate de unitatea patrimoniala. datorii fata de asociati si actionari din dividende de plata sau din valori si sume rambursabile aduse temporar in unitate de asociati. datorii generate de participarea la capitalul propriu al unor alte unitati patrimoniale. dobanzi datorate pentru imprumuturile si creditele obtinute. Unele din sursele straine mentionate sunt denumite surse atrase, si anume : datoriile fata de furnizori, fata de personalul unitatii, catre bugetul statului, catre bugetul de asigurari sociale si altele, ele fiind generate de relatiile de decontare cu tertii. Tertii sunt persoane fizice sau juridice pe seama carora unitatea are dreptul de creanta, purtand denumirea de terti debitori sau fata de care unitatea are datorii care sunt numiti terti creditori.

BILANT Incheiat la finalul lunii Activ Denumirea postului 1. Active imobilizate Mijloace fixe Brevete, licente Titluri de participare 2. Active circulante Materii prime Produse finite Conturi la banci Casa Clienti Debitori TOTAL ACTIV Valori 140.000 8.000 12.000 6.000 10.000 13.400 200 150 250 190.000 Pasiv Deumirea postului 1. Capitaluri proprii Capital sicial Prime legate de capital Rezerve Profit 2. Datorii Furnizori Creditori Credite bancare pe termen scurt TVA plata TOTAL PASIV Valori 158.000 6.000 16.000 2.000 4.000 700 3.200 100 190.000

DEFINITIE: Bilantul contabil este tabelul care cuprinde prezentarea sintetizata si in expresie valorica a mijloacelor economice ale unitatii patrimoniale, sub aspectul componentei maeriale si a surselor de provenienta, precum si rezultatul financiar obtinut in urma desfasurarii Activitatii, pe o perioada data.

MODIFICARILE BILANTIERE DETERMINATE DE OPERATIILE ECONOMICE SI FINANCIARE

Patrimoniul unitatilor economice se afla intr-o continua miscare. Multitudinea de operatii economice si financiare care se desfasoara zi de zi produce modificari permanente in cadrul bunurilor, drepturilor si obligatiilor unitatii si, implicit in Activul si in Pasivul bilantier(ex: ridicari de numerar; documente din banca; depunerea de numerar in banca prin foaie de vasamant sau extras de cont; receptia unor marfuri sau materii prime sau mijloace fixe, pe baza de factura; plata unor obligatii salariale fata de angajati pe baza statului de plata. Alte documente: plata unor obligatii ordin de plata). Dubla reprezentare a patrimoniului unitatii prin componentele sale Activul si Pasivul, se bazeaza permanent pe egalitatea bilantiera, indiferent de natura operatiilor economice desfasurate, astfel ca in orice moment este valabila relatia: TOTALUL ACTIVUI BILANTIER = TOTALUL PASIVULUI BILANTIER In functie de natura, felul si continutul lor, operatiile economice si financiare pot determina atat modificari de structura cat si modificari de volum. Modificarile in structura elementelor de Activ au loc in sensul cresterii unui elemnt si concomitent, si cu acceasi suma se micsoreaza un alt element, per ansamblu totalul Activului ramanand nemodificat. Se poate trece idem in Pasiv. Modificarile de volum se produc concomitent cu aceeasi suma si in acelasi sens, plus sau minus, atat in cadrul elementelor de Activcat si ac celor de Pasiv. BILANT INITIAL Intocmit la 24 ianuarie 2007 ACTIV Posturi Imobilizari Meterii prime Clienti Disponibil la banca in lei Casa TOTAL ACTIV Soldul initial 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori TOTAL PASIV PASIV Soldul initial 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000

Operatia 1 : cresterea unui element patrimonial de Activ concomitent cu micsorarea pe acceai marime a unui alt element patrimonaial de Activ rezultand relatia : A+x-x=P. De exemplu in data de 21.01.2007 prin contul de Disponibil la banca se incaseaza de la clienti 30.000 lei. Aceasta operatie economica determina modificari de structura numai in Activul bilantier, sau, mai exact, crescand disponibiliul aflat in banca cu 30.000 lei, concomitent cu micsorarea cu aceeasi suma a creantei unitatii fata de clienti. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 8

ACTIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Total ACTIV Solduri initiale 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Modificari (+/-) - 30.000 + 30.000 Solduri finale 200.000 50.000 0 180.000 20.000 450.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori Total PASIV Solduri initiale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000

PASIV Modificari (+/-) Solduri finale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000

450.000

450.000(TA) + 30.000(disponibilitati la banca ) - 30.000(clienti) = 450.000(TP) Operatia 2 : cresterea unui element patrimonial de Pasiv concomitent cu micsorarea cu acceeasi marime a unui element patrimonial de Pasiv rezulta relatia A=P+y-y. De exemplu in data lui 23.01.2007 se hotaraste majorarea Capitalului social cu 2.000 lei prin repartizarea pe aceasta desinatie a unei parti din profitul realizat. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 ACTIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Total ACTIV Solduri initiale 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Modificari (+/-) Solduri finale 200.000 50.000 0 180.000 20.000 450.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori Total PASIV Solduri initiale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000 PASIV Modificari (+/-) +2.000 - 2.000 Solduri finale 320.000 30.000 8.000 60.000 50.000 450.000

450.000(TA) = 450.000(TP) + 2.000(Capital social) 2.000(Profit) Cele doua operatiuni nu au modificat totalurile bilantiere ele fiind definite ca modificari de structura. Operatiunea 3 : cresterea concomitenta cu acceasi marime a unui element patrimonial din Activ si a unui element patrimonial din Pasiv rezultand relatia A+z = P+z. 9

De exemplu in data de 25.01.2007 pe baza de factura unitatea patrimoniala receptioneaza materii prime la costul de achizitie de 5.000 lei, plata efectuandu-se ulterior. Aceasta operatiune modifica elementul de Activ Materii prime care inregistreaza o crestere de 5.000 lei, iar pe de alta parte, crescand Datoria fata de furnizori tot cu 5.000 lei, creste si element patrimonial de Pasiv. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 ACTIV PASIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Total ACTIV Solduri initiale 200.000 50.000 30.000 150.000 20.000 450.000 Modificari (+/-) +5.000 Solduri finale 200.000 55.000 30.000 150.000 20.000 455.000 Posturi Capital social Rezerve Profit Credite bancare pe termen scurt Furnizori Total PASIV Solduri initiale 300.000 30.000 10.000 60.000 50.000 450.000 Modificari (+/-) +5.000 Solduri finale 300.000 30.000 10.000 60.000 55.000 455.000

Operatia 4 : micsorarea concomitenta cu aceeasi marime a unui elemt patrimonial de Activ cat si a unui element patrimonial de Pasiv, rezultand relatia A-w = P-w. De exemplu in data de 26.01.2007 (Ordin Plata) se ramburseaza in totalitate creditul bancar pe termen scurt in suma de 60.000 lei, cum rezulta din datele bilantului, plata efectuandu-se din contul bancar. In urma acestei operatii economice se produce o scadere a valorii elementului patrimonial de Activ Diponibili la banca concomitent cu o scadere a elementului patrimonial de Pasiv Credite bancare pe termen scurt cu aceeasi suma. BILANT Intocmit la 21 ianuarie 2007 ACTIV PASIV Posturi Imobilizari Materii prime Clienti Disponibil la banci in lei Casa Solduri initiale 200.000 50.000 Modificari (+/-) Solduri finale 200.000 50.000 Posturi Solduri initiale 300.000 Modificari (+/-) Solduri finale 320.000

Capital social Rezerve 30.000 30.000 30.000 0 Profit 10.000 8.000 150.000 - 60.000 90.000 Credite bancare pe 60.000 - 60.000 0 20.000 20.000 termen scurt Furnizori 50.000 50.000 Total Total 390.000 ACTIV 450.000 390.000 PASIV 450.000 Operatiunile trei si patru au modificat totalurile bilantiere anterioare, ele numindi-se modificari de volum. Schema modificarilor bilantiere (a mutatiilor bilantiere) 10

Modificari de structura: 1. modificari in activ: A + x x = P +A = A 2. modificari de pasiv: A = P + z z P = + P Modificari de volum: 3. modificari prin cresterea concomitenta a Activului si Pasivului A+y=P+y +A = +P 4. modificari prin acaderea concomitenta a Activului si Pasivului Aw=Pw P = A Principiul egalitatii bilantiere Explica egalitatea valorica permanenta dintre totalul Activului si totalul Pasivului, indiferent de natura modificarii care are loc. Fie egalitatile reprezentative ale modificarilor de structura: +A = A P = + P Constatare: Modificarile din aceeasi parte a bilantului sunt de sensuri diferite. Intrucat cele doua posturi bilantiere afectate se modifica cu aceeasi sima, dar in sensuri diferite (o crestere si o micsorare), egalitatea dintre totalul Activului si totalul Pasivului se mentine. Fie egalitatile reprezentative ale modificarilor de volum: +A = +P P = A Constatare: Modificarile din parti diferite ale bilantului sunt de aceelasi sens. Intrucat cele doua posturi bilantiere afectate care se modifica cu aceeasi suma si in acelasi sens (ambele cresc sau ambele se micsoreaza) se afla in parti diferite ale bilantului, egalitatea dintre totalul Activului si totalul Pasivului se mentine. Ca atare, se constata o contrarieritate intre partile bilantului si sensurile valorice ale celor doua posturi: in aceeasi parte avem sensuri diferite in parti diferite avem acelasi sens Aceasta contrarieritate mentine un echilibru voloric permanent intre totalul Activului si totalul Pasivului unui bilant. Din toate cele patru relatii rezulta: +A = -A -P = +P +A = -A -P = -A CONTUL PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII SI DUBLA INREGISTRARE Necesitatea, definirea si elementele contului In cazul unitatilor patrimoniale se produc permanent operatii economice si financiare ce au ca efect modificarea elementelor de Activ si de Pasiv din structura bilantului. Necesitatea conducerii unei evidente separate pentru fiecare element patrimonial in parte, dinamica la un moment a acestora fiind un rezultant al multitudinii operatiuniilor economico-financiare ce au loc pe o perioada de timp, rezulta un algoritm: - pentru fiecare element patrimonial se triau existentele de Active si Pasive dupa datele din bilantul initial intocmit la inceputul perioadei de gestiune

11

- in al doilea rand, pe parcursul perioadei de gestiune, in cadrul acestei situatii, se includ si modificarile patrimoniale intervenite. La sfarsitul perioadei aceasta evidenta exprima real existentele patrimoniale, scopul final fiind preluarea acestora in bilant, rezulta astfel urmatoarea realatie: Existentele initiale + Majorari Micsorari = Existentele finale In scopul realizarii practice a acestei evidente se foloseste un procedeu denumit cont. Contul = se defineste ca un inscris materializat intr-o forma speciala cu ajutorul caruia este posibila urmarirea zi de zi obligatorie, in expresie valorica, adica in lei, iar uneori cantitativa, a existentei si a miscarii elementelor patrimoniale a surselor de formare a capitalului si a altor obligatii, dar si calculul elementelor finaciare de sinteza aflate in Activul oricarui agent economic cu capital de stat. Comparativ cu bilantul contabil, contul are un continut restrans, el referindu-se la un singur element patrimonial din componenta materiala, contul evidentiat in situatia sa la un moment dat, dar si modificarile multiple care s-au efectuat in timpul asupra in timpul efectiv. Dupa functia acordabila, conturile se clasifica in conturi de Activ si de Pasiv. Conturile deschise pe baza elementelor sau conturi poarta denumirea de conturi de Pasiv. Exemple pentru conturi de Activ: 512 - Conturi la banci 531 - Casa 301 - Materii prime 371 - Marfuri Exista in contabilitate si conturi care dupa caz au o dubla functie contbaila, adica pot prezenta fie un sold debitor fie sold creditor la sfarsitul perioadei de gestiune, ele purtand denumirea conventionala de conturi bifunctionale Ex: 121 - Profit si Pierderi Exemple pentru conturi de Pasiv: 401 - Furnizori 101 - Capital social 104 - Prime legate de capital 4423 - TVA de plata Componentele structurale ale contului sunt titlul, cele doua parti opuse adica debitul si creditul, data , explicatia, suma, rulajul , totalul sumelor, si solul. TITLUL contului este denumirea postului bilantier, a procesului economic sau a aspectului complementar reprezentat de cont, de exemplu 301 Materii prime, 701 Venituri din vanzarea produsului, 707 venituri din vanzarea marfurilor, 411 Clienti, 348 Diferente de pret la produse, etc. DEBITUL si CREDITUL sunt partile opuse ale contului, una reflectand existentul si cresterile, iar cealalta micsorarile. Contul are forma literei T si are doua parti denumite conventional debit si credit: prima in stanga si cealalta in stanga. Debit Credit

12

DATA OPERATIEI este ziua, luna si anul cand a avut loc operatia care se inregistreaza. EXPLICATIA OPERATIEI este descrierea operatiei (de ex: Receptionat marfuri aprovizionate conform Facturii nr.724 din data , sau Plata salarii conform statelor de plata). Curs 3 Contul _continuare SUMA OPERATIEI este expresia valorica a marimii care formeaza obiectul operatiei RULAJUL(R) sau miscarea(M) reprezinta cresterile sau micsorarile valorice ale postului, procesului sau aspectului complementar reprezentat de cont si este reflectat de sumele inscrise in debitul si creditul contului (fara a lua in calcul existentul initial). Ca atare rulajul este debitor (Rd) si creditor (Rc). TOTALUL SUMELOR(T) este totalul sumelor inscrise in cont. Se calculeaza separat pentru debit (Tsd) si separat pentru credit (Tsc). Unul dintre aceste totaluri va cuprinde si existentul initial (care este fie debitor, fie creditor, in functie de existenta conturilor de Activ sau de Pasiv). Pentru conturile de Activ avem urmatoarele doua relatii de calcul: Totalul sumelor debitoare (Tsd) = soldul initial debitor (Sid) + rulajul debitor (Rd) Totalul sumelor creditoare(Tsc) = rulajul creditor (Rc) Pentru conturile de Pasiv avem urmatoarele doua relatii de calcul: Totalul sumelor creditoare(Tsc) = soldul initial creditor(Sic) + rulajul creditor (Rc) Totalul sumelor debitoare(Tsd) = rulajul debitor(Rd) SOLDUL CONTULUI (S) este existentul valoric, la un moment dat, al postului, procesului sau aspectului complementar reprezentat de cont. Este de doua feluri: Soldul initial (Si), adica existentul de la inceputul perioadei de Activitate se scrie in cont din bilantul initial. Soldul filal (Sf), adica existentulde la finele perioadei de Activare, se determina ca o diferenta intre totalul sumelor inscrise in debit si totalul sumelor inscrise in credit, sau dupa caz invers Soldul final este debitorcand provine din totalul mai mare al sumelor din debit si este creditor candprovine din totalul mai mareal sumelor inscrise in credit, adica: daca Td > Tc, rezulta un soldfinal debitor (contul este de activ) daca Td < Tc, rezulta un sold final creditor (contul este de pasiv) daca Td = Tc, rezulta S=0, adica daca totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul respectiv se numeste cont soldat sau cont balansat. Pentru conturile de Activ soldul debitor (Sd) se determina ca o diferenta intre Tsd Tsc. Pentru conturile de Pasiv soldul creditor (Sc) se determina ca o diferenta intre Tsc Tsd. Exista posibilitatea ca Tsc sa fie egal cu Tsd , atucni contul este zero. FORMA CONTULUI Exista doua forme grafice de prezentare a contului, respectiv forma grafica bilaterala a contului si forma grafica unilaterala a contului. Forma grafica bilaterala Pentru a face prezentarea componentelor structurale ale contului, vom considera o serie de operatii efectuate cu materii prime, adica prin contul 301 Materii prime. Acest cont fiind un cont de activ convenim ca existentul si cresterile (aprovizionarile) sa le inscriem in debit, iar micsorarile (consumurile in productie) in credit. 13

301 Materii prime DEBIT (existente si intrari) CREDIT (iesiri) Data Documentul Explicatii Suma (+) Data Documentul Explicatii justificativ justificativ 01.01.2007 inventar Existent initial 300.000 02.01.2007 Bon de Consum de materii consum prime 10.01.2007 factura Receptionat 50.000 04.01.2007 Bon de Consum de materii materii prime consum prime 20.01.2007 factura Receptionat 250.000 05.01.2007 Bon de Consum de materii materii prime consum prime Rulaj debitor 300.000 Rulaj creditor Totalul sumelor creditate Totalul sumelor 600.000 Sold final creditat debitoare Totalul inchiderii Forma grafica unilaterala 401 Furnizori (cont de pasiv) Data 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 01.01.2007 Date generale Document Explicatii justificativ inventariere Existent initial extras de cont Achitat factura prin ordin de plata factura Receptionat materii prime extras de cont Achitat factura prin ordin de plata factura Receptionat marfuri factura Receptia unor obiecte de inventar extras de cont Achitat factura prin ordin de plata Rulajul Total Sume Credit (+) 40.600 20.000 30.000 30.000 180.000 140.000 180.000 350.000 230.000 230.000 390.600 Date specifice Debit () Sold 40.600 20.600 50.600 20.600 200.600 340.600 260.600 230.000 160.000 Suma () 20.000 100.000 200.000 320.000 320.000 280.000 600.000

REGULILE DE FUNCTIONARE ALE CONTURILOR 14

Intrucat conturile reprezinta posturi bilantiere, inseamna ca aria bilantului se poate desfasura pe conturi, adica existentele din bilant se pot transpune in conturi. Transpunerea se efectueaza dupa procedeul inscrierii pozitionale, adica: existentele din stanga bilantului, deci din Activ, se transpun in stanga conturilor, adica in debit existentele din dreapta bilantului, deci din Pasiv, se transpun in dreapta conturilor, adica in credit Am obtinut o prima regula: cu existentele din bilant, conturile corespunzatoare activului se debiteaza, iar conturile corespunzatoare pasivului se crediteaza. Schematic, aceasta regula apare astfel: Conturi de Activ Conturi de Pasiv Debit Credit Debit Credit Existente Existente

Logica elemenatara impune sa inscriem toate cresterile in aceeasi parte a contului in care s-au transpus existantele. De aici deducem cea de-a doua regula: cu cresterile generale de operatiile efectuate, conturile corespunzatoare activului se debiteaza, iar conturile corespunzatoare pasivului se crediteaza. Schematic, aceasta regula, reunita cu prima, apare astfel: Conturi de Activ Debit Existente Cresteri Credit Debit Conturi de Pasiv Credit Existente Cresteri

In ceea ce priveste micsorarile, ele sunt de sens invers fata de cresteri. In acest caz ele vor trebui inscrise in cont in partea opusa partii in care s-au inscris existentele si cresterile. De aici deducem cea de-a treia regula: cu micsorarile generate de operatiile efectuate, conturile corespunzatoare activului se crediteaza, iar conturile corspunzatoare pasivului se debiteaza. Schematic aceasta regula, reunita cu primele doua, apare astfel: Conturi de Activ Debit Existente Cresteri Credit Micsorari Debit Micsorari Conturi de Pasiv Credit Existente Cresteri

Se observa ca toate conturile de activ incep sa functionaze prin debitare, iar cele de pasiv prin creditare, iar soldul lor este debitor si, respectiv, creditor. Regulile partiale de mai sus permit formularea a doua reguli generale de functionare a conturilor, una pentru conturile de activ si cealalta pentru conturile de pasiv. 1. Reguli referitoare la conturile de Activ: incep sa functioneze prin debitare (se inscrie o suma in debitul contului) si se debiteaza atat cu existentele initiale de Active (toate elementele din bilant care le-am tratat in cadrul Activelor), preluate din Activul bilantului initial cat si cu cresterile de Active si cheltuieli determinate de operatiile economice ce sunt consemnate in baza unor documente justificative ele se crediteaza cu miscrorarile de Active si cheltuieli, ce sunt determinate de operatiile economice, consemnate in baza unor documente justificative 15

la sfarsitul perioadei de gestiune conturile de Activ pot prezenta numai un sold debitor ce reprezinta existente de Active la un moment dat 2. Regulile referitoare la conturile de Pasiv (functioneaza invers fata de Activ) incep sa functineze prin creditare, si se crediteaza atat prin existentele initiale de Pasive (capital social, rezerve, TVA, ipozit pe profit), preluate din Pasivul bilantului initial, cat si cu creterile de Pasive si venituri determinate de operatiile economice ce sunt consemnate in baza unor documente justificative ele se debiteaza cu miscrorarile de Pasive si venituri ce sunt determinate de operatiile economice consemnate in baza unor documente justificative la sfarsitul perioadei de gestiune conturile de Pasive prezinta un sold creditor ce reflecta existentele de Pasive la un moment dat Structura pentru conturile de venituri si cheltuieli Reguli: conturile de venituri functioneaza dupa regulile conturilor de Pasiv , dar ele nu prezinta nici sume initiale (Si)si nici sume finale (Sf) conturile de cheltuieli functioneaza dupa regulile conturilor de Activ, dar nu prezinta nici sume Si si nici Sf conturile bifunctionale sunt acele conturi care pot functiona atat dupa regulile conturilor de Activ cat si dupa regulile da Pasiv. Aceste conturi incep sa functioneze fie prin debitare , fie prin creditare, prezentand la sfarsitul perioadei de gestiune un singur sold, debitor sau creditor. conturi monofunctionale: aceste conturi functioneaza dupa regulile conturilor de Activ daca prezinta la finalul perioadei un sold de debitor ce va fi trecut in Activul bilantului. In acelasi timp, daca aceste conturi functioneaza dupa regulile conturilor de Pasiv ele vor prezenta la sfarsitul perioadei un sold creditor ce va fi trecut in Pasivuul bilantului. dupa sfera de cuprindere conturile pot fi sintetice sau analitice. Conturile sintetice sunt cele care reflecta mijloace, surse, procese si aspecte in unitatea lor adica pe categorii mari, omogene (ex: 301 materii prime, sau 302 materiale consumabile). Conturile analitice sunt cele care reflecta partile componente ale mijloacelor surselor proceselor si aspectelor (ex: 302 materiale consumabile [cod sintetic de gradul 1] poate fi defalcat pe conturi analitice, adica 3022 combustibil ce poate fi desfasurat [cod sintetic de gradul al 2-lea] pe conturi analitice, cum ar fi benzina premium, motorina sau orice fel combustibil)

Corespondenta conturilor si dubla inregistrare in contabilitate

Corespondenta conturilor semnifica legatura dintre doua sau mai multe conturi prin intermediul carora se inregistreaza o operatie economica sau financiara. Dubla inregistrare = reflectarea concomitenta cu aceeasi suma a unei operatii economice atat in debitul unui cont cat si in creditul altui cont, deci in doua conturi diferite si in partile opuse ale acestora, constituie un principiu fundamental al metodei contabilitatii. Situatii: - unul sau mai multe conturi care se debiteaza au corespondent un cont care se crediteaza - unul sau mai multe conturi care se crediteaza au corespondent un cont care se debiteaza DEBITARE = inscrierea unei sume in debitul unui cont CREDITARE = inscrierea unei sume in creditul unui cont 16

Exemplu: receptia de materii prime 50.000

Bunuri economice datorii (furnizori) (receptia de materii prime) Contabil aceasta operatiune poate fi reprezentata si astfel :

A
301 Materii prime Debit Credit 50.000 Debit

B
401 Furnizori Credit 50.000

ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR ECONIMICE SI CONTABILE Definitie: Analiza contabila este lucrarea de cercetare efectuata epentru determinarea contului care se va debita si a contului corespondent care se va credita cu prilejul inregistrarii unei operatii economice sau financiare. Analiza contabila se desfasoara pe 4 etape: Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Titlurile conturilor Locurile conturilor cu Sensurile Partile conturilor: corespondente posturi de bilant: de modificarilor debit sau credit Activ sau de Pasiv operatiilor in cauza: (+) sau () Aplicatia 1 - se receptioneaza materii prime aprovizionate conform facturii primite de 5.000 lei, plata ulterioara Analiza contabila 1 2 3 4 301 Materii prime Activ (+) creste stocul de Debit materii prime 401 Furnizori Pasiv () creste datoria fata de Credit furnizori 301 Materii prime = 401 Furnizori (5.000lei) In conturi, operatia economica apare inscrisa astfel: 301 Materii prime Debit Credit SOLD 17 401 Furnizori Debit Credit SOLD

5.000

5.000

NOTA: Se scrie SOLD la inceputul fiecarui teu, fiindca se considera ca deja sunt inregistrate anterior si alte operatiuni. Aplicatia 2 se achita c/v Fa privind materiile prime aprovizionate, conf. Extras de cont. 5.000 lei. Analiza contabila schematica: 1 2 512 Conturi la banci Activ 401 Furnizori Pasiv 3 () scade disponibilul din banca () scade datoria fata de furnizori 4 Credit Debit

In teuri operatia apare inscrisa astfel: Debit 512 Conturi la banci Credit 5.000 401 Furnizori Debit 5.000 Credit SOLD

SOLD

Aplicatia 3 se obtine un credit bancar pe termen scurt conform Extrasului de cont(EC) si Extrasurile contului de credite (ECC), 30.000 lei. Analiza contabila schematica: 1 2 512 Conturi la banci Activ 519 Credite bancare pe termen scurt Pasiv 3 (+) creste disponibilul din banca (+) creste datoria fata de banca imprumutatoare 4 Debit Credit

In teuri operatia apare inscrisa astfel: 512 Conturi la banci Debit Credit SOLD 30.000 519 Credite bancare pe t.s. Debit Credit SOLD 30.000

Aplicatia 4 se ramburseaza bancii creditul bancar pe termen scurt obtinut anterior, conform Extrasului de cont(EC) si Extrasurile contului de credite (ECC), 30.000 lei. Analiza contabila schematica: 1 2 3 4 18

512 Conturi la banci 519 Credite bancare pe termen scurt

Activ Pasiv

() scade disponibilul din banca () scade datoria fata de banca imprumutatoare

Credit Debit

In teuri operatia apare inscrisa astfel: 512 Conturi la banci Debit Credit SOLD 30.000 519 Credite bancare pe t.s. Debit Credit 30.000 SOLD

FORMULA CONTABILA Orice operatie economico-financiara se inregistreaza pe doua conturi corespondente dispuse separat, unul debitor, iar celalalt creditor. Daca intre aceste doua contrui se trece semnul = obtinem o egalitate ce poarta denumirea de formula contabila Titlul contului debitor se scrie in partea stanga iar titlul contului creditor se scrie in partea dreapta. Clasificarea formulelor contabile Exista formule contabile simple, mixte si compuse. Cea simpla este formata dintrun singur cont debitor si un singur cont creditor (toate ex. prezentate pana acum intra la simple) Formula contabila mixta este cea formata din doua sau mai multe contrui debitoare si un singur cont creditor sau invers, dintr-un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi creditoare. (ex: aprovizionarea pe baza de factura dupa cum urmeaza: materii prime 3.000, obiecte de inventar 1.000 lei, total cont 4.000 lei). Formula contabila mixta este: % = 401 Furnizori 4.000 3.000 301 Materii prime 1.000 303 Obiecte de inventar Formula contabila compusa este cea formata din doua sau mai multe conturi debitoare si doua sau mai multe conturi creditoare. De pilda, presupunand ca s-au cumparat materii prime de 4.000 lei si obiecte de inventar de 2.000 lei, pentru care s-au platit 5.000 lei prin banca si 1.000 lei in numerar, formula contabila compusa este: % = % 4.000 2.000 301 Materii prime 303 Obiecte de inventar 19 512 Conturi la banci 531 Casa 5.000 1.000

Semnul % amplasat in stanga sau in dreapta semnului =, pe coloana a doua sau mai multori conturi corespondente, inseamna conturile se urmeaza sau urmatoarele conturi Curs 4 FORMULA CONTABILA(continuare) Inregistrarea formulelor contabile are loc in Registrul Jurnal in mod cronologic. Componentele formulei contabie sunt: -data operatiei -egalitatea dintre conturile corespondente -explicatia operatiei -sumele corespunzatoare conturilor Formula contabila cu toate componentele sale apare astfel in Registrul Jurnal Coloana de sume debitoare 30.000 Data: 10 martie Coloana de sume crediroare 301 Materii prime=401 Furnizori 30.000 Factura nr. De la SC. din SA

Dupa scopul de intocmire exista: formule contabile pentru inregistrari curente, pentru operatii ce apar zi de zi, ele fiind intocmite corect conform normelor si intructiunilor de aplicare a plaului de conturi formule contabile de stornare sau de corectare ce pot fi de stornare in negru sau in rosu: a) Formula contabila de stornare in negru: consta in inversarea formulei contabile anterioare, eronate si intocmirea in final a formulei contabile corecte. Exemplu: - formula contabila anterioara grasita 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei 55.000 - se inverseava formula contabila intocmita eronat 5121 Conturi la banci in lei = 441 Impozit pe profit 55.000 - in final se intocmeste formula contabila corecta 444 Impozitul pe salarii = 5121 Conturi la banci in lei 55.000 b) Formula contabila de stornare in rosu: consta in intocmirea inca odata a inregistrarii anterioare eronate cu inregistrarea sumei in rosu (numai suma se trece in rosu) sau in lipsa culorii rosu se procedeaza cu inscrierea sumei in negru incadrate intr-un chenar. Exemplu: - formula contabila anterioara intocmita grasit 20

441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei - formula contabila in rosu este 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la banci in lei

55.000 55.000 sau 55.000

- in final se intocmeste formula contabila corecta 444 Impozitul pe salarii = 5121 Conturi la banci in lei PLANUL DE CONTURI

55.000

In baz Legii contabilitatii nr. 82/1991 repblicata, Ministerul Finantelor Publice a emis planul de conturi general si normele metodologice privind utilizarea acestuia. Planul de conturi general, cat si normele de utilizare sunt destinate tutror agentilor economici ce desfasoara activitai specifice si contine atat conturile necesare inregistrarii in contabilitate a operatiilor patrimoniale, functia si continutul fiecarui cont, precum si principalele operatii cuprinse intr-o monografie contabila. Planul de conturi cuprinde 9 clase de conturi ce sunt simbolizate cu o cifra de la 1 la 9. Clasele de conturi cuprind grupele de conturi simbolizte cu 2 cifre. Grupele de conturi sunt alcatuite din conturi sintetice de gradul 1 ce sunt simbolizate cu 3 cifre si din conturi sintetice de gradul al 2 lea simbolizate cu 4 cifre. Conturile din primele 7 clase sunt conturi obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, precum si dezvoltarea in analit a conturilor sintetice sunt facultative, ele putand fi completate si analizate de fiecare unitate patrimoniala in parte, in functie de specificul unitatii si de necesitatile proprii. In cadrul listei se utilizeaza clasificarea zecimala, adica planul de conturi contine 9 clase, fiecare clasa cel mult 9 grupe si fiecare grupa 1 sau mai multe conturi. Cele 9 clase sint urmatoarele: Clasa 1 conturi de capitaluri (P) Clasa 2 conturi de imobilizari (P) Clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie (A) Clasa 4 conturi de terti (daca sunt conturi de datorii: P, daca sunt conturi de creanta: A) Clasa 5 conturi de trezorerie (majoritatea de P) Clasa 6 conturi de cheltuieli (P) Clasa 7 conturi de venituri toate pana aici sunt conturi obligatorii Clasa 8 conturi speciale (in afara bilantului) Ex: Presupunem ca un mijloc fix a fost imprumutat unei firme, insa unitatea care l-a primit il va trece in afara bilantului, el nu face parte din patrimoniul acestei firme. Clasa 9 conturi de gestiune Ultima clasa cuprinde conturile privind gestiunea interna (gospodarirea interna) a unitatii patrimoniale. Exemplu: Grupele continute de Clasa 3 Conturi de stocuri si productia in curs de executie sunt: 30 Stocuri de materii prime si materiale 32 Obiecte de inventar 33 Productia in curs de executie 34 Produse 35 Stocuri aflate la terti 36 Animale 37 Marfuri 38 Ambalaje 21

39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie Grupa 30 Stocuri de materii si materiale cuprinde urmatoarele 5 conturi: 301 Materii prime (A) 302 Materiale consumabile (A) 303 Matreiale de natura obiectelor de inventar (A) 308 Diferente de pret la materii prime si materiale (A) Toate aceste 4 conturi sunt conturi sintetice de gradul 1. Contul 302 Materiale consumabile se desfasoara pe subconturile sintetice de gradul 2 (care sunt codificate cu patru cifre): 3021 Materiale auxiliare (A) 3022 Combustibili (A) 3023 Materiale pentru ambalat (A) 3024 Piese de schimb (A) 3025 Seminte si matriale de plantat (A) 3026 Furaje (A) 3028 Alte matriale consumabile (A) Institutiile publice aplica un plan de conturi distinct, emis de Ministerul Finantelor Publice, la care se adauga si instructiunile specifice de aplicare ale acestuia.

REGISTRELE DE CONTABILITATE Registrele reprezinta formulare cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea operatilor economice in conturi. Pe aceasta baza ele furnizaza informatii privind situatia si miscarea valorilor economice si a capitalului. Registrele contabile sunt in nrumar de trei: 1. Registrul Jurnal 2. Registrul Cartea mare 3. Registrul Inventar 1. Registrul Jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza operatii patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Operatiile de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator care sta la baza inregistrarii in Registrul Jurnal. Registrul Jurnal poate fi prezentat sub forma unui Registru Jurnal General sau sub forma unor Registre Jurnal Auxiliare pentru operatiuni de aceeasi natura. Principalele Registre Jurnale Auxiliare care pot fi utilizate sunt cele ptivind aprovizionarile, vanzarile, operatiunile de trezorerie sau operatiunile diverse, in functie de necesitatile unitatii patrimoniale. Lunar totalurile Registrelor Jurnal Auxiliare se centralizeaza in Registrul Jurnal General. Inregistrarile operatiunilor patrimoniale in Registrul Jurnal cuprind elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, sume partiale si totale, explicatiile, conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiilor efectuate. 22

Exemplu de Registru Jurnal:

2. Registrul Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare de conturi corespondente, inregistrarile efectuate in Registrul Jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, Nr. Data inregistrarii Documentul Explicatii Simbol conturi Sume Crt. (fel, numar, data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Receptie marfuri si 371 Marfuri 5121Conturi 87 24.04.2008 Factura+OP+EC plata factura (+A) la banci in lei 10.000 10.000 (+A) respectiv, sontul initial, rulajele debitoare si creditoare, TSD si TSC, soldurile finale. Registrul Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Indiferent de natura, gradul de detaiere, registrul de cotabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora. Ele se prezinta in mod ordonat, fiind completate astfel incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate. Exemplu: Cartea mare (ah) Denumirea contului . . Numarul din Registrul Jurnal Data operatiunii Conturi corespondente Simbol cont Debit Credit Pag.

3. Regisrul inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate in functie de natura lor, fiind inventariate potrivit normelor legale. Elementele Documente patrimoniale inscrise in Registrul Inventar, au ca baza de pornire, listele de inventariere, sau alte documente care justificative justifica continutul fiecarui post din bilant. Registrul Balanta de Bilantul Cartea mare verificare contabil Fluxul contabil de prelucrare a datelor in contabilitate

Registrul jurnal

Registrul inventar 23

FUNCTIONALITATEA CONTURILOR SI APLICATIILE DUBLEI INREGISTRARI Evidenta capitalului este tinuta cu ajutorul conturilor din Clasa 1 Conturi de capital. Cu ocazia infiintarii unei societati comerciale au loc o serie de operatiuni specifice cum sunt: efectuarea cheltuielilor de constituire a capitalului si varsarea capitalului. Subscrierea capitalului este operatia prin care actionarii si asociatii semneaza pentru suma de bani si valoarea bunurilor cu care se angajeaza sa participe la capitalul social. Capitalul in bani poate fi adus partial la constituire si in mai multe transe ulterioare conform Legii 31/1990. Varsarea capitalului este operatia de punere la dispozitia societatii a aporturilor de bani si in natura subscrisa. De aici rezulta faptul ca contul utilizat 101 Capital social se va dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul 2, 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat. Acest cont 101 Capital social, dupa functia contabila este pasiv, iar dupa continutul economic este de resurse proprii (activ). Contul 101 Capital social incepe sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu toate majorarile de capital. Se debiteaza cu reducerile de capital. Soldul este creditor si reflecta capitalul social subscris, dupa caz varsat sau nevarsat. Se mai utilizeaza un cont specific , contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul. Acesta este un cont bifunctional. La contituire societatii, precum si in cazul majorarilor de capital, el reflecta creante asupra actionarilor, dupa caz a asociatilor, in acest caz fiind cont de activ. In cazul reducerilor de capital el reflecta datorii fatza de actionarii/asociatii care au depus cereri de retragere si reflecta datorii, rezulta ca este cont de pasiv. Aplicatii privind contabilitatea capitalului social: 1. La constituirea unei unitati comerciale asociatii aduc un aport la CAPITALUL SOCIAL dupa cum urmeaza: CHETUIELI DE CONSTITUIRE 1.500 lei, TERNURI 10.000 lei, CONSTRUCTII 38.500 lei, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 40.000 lei, MATERII PRIME 20.000 lei, BANI IN CONTUL BANCAR 10.000 lei. Se inregistreaza capitalul subscris nevarsat (nedepus): 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (+A) = 1011 Capital subscris nevarsat (+P) 2. Se varsa (depune) integral in natura si in bani capitalul subscris de asociati: % 201 CHETUIELI DE CONSTITUIRE 2111 TERNURI 212 CONSTRUCTII = 456 DECONTARI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL 120.000 lei 120.000 lei 1.500 lei 10.000 lei 38.500 lei

24

2131 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 301 MATERII PRIME 512 CONTURI CURENTE LA BANCI (+A) (A)

40.000 lei 20.000 lei 10.000 lei

3. Aportul in natura si in bani fiind integral depus, se inregistreaza trecerea CAPITALULUI SUBSCRIS NEVRSAT la categoria CAPITAL SUBSCRIS VARSAT pentru suma de 120.000 lei: 1011CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT(P) = 1012CAPITAL SUBSCRIS VARSAT(+P) 120.000 lei

MICSORAREA CAPITALULUI: 4. Retragerea ulterioara a unui asociat cu partea de capital adusa ca aport de 20.000 lei (cu aprobarea Adunarii Generale a asociatilor): 1012 Capital subscris varsat (P) = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (+P) 20.000 lei

5. Se achita obligatia fata de asociatul retras, reprezentand aportul sau la capital (20.000 lei) 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (P) = 531 CASA (sau 512) (A) 20.000 lei

CONTABILITATEA IMOBILIZARIOR CORPORALE Acestea sunt terenurile si mijloacele fixe. Se caracterizeaza: printr-o durata de viatza indelungata mai mare de un an nu se consuma la prima lor utilizare, participand la mai multe cicluri de utilizare, in cadrul proceselor economice nu isi transmit dintr-o data intreaga lor valoare asupra produselor, lucrarilor si serviciilor executate, valoarea lor recuperandu-se treptat, pe seama amortizarii prin includerea unor cote de amortizare in costul activitatii la care iau parte la intraera lor in patimoniu ele sunt inregistrate la valoarea de intrare, ea ramanand nemodificata pe toata durata de folosire Cuprinde: cea a terenurilor si a amenajarilor de terenuri. Terenurile nu se contabilizeaza. Contabilitatea sintetica a mijloacelor fixecuprinde: cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale de munca, plantatii, unelte de inventar gospodaresc si alte mijl fixe. La intarea lor in patrimoniu mijloacele fixe sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea de intrare astfel: 1) la costul de productie 2) la costul de achizitie 3) la valoarea de utilitate (de aport), convenita intre parti pentru mjloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii sau fuziunii firmelor conform statutelor sau contractelor 25

4) la valoarea actuala estimata la inscrierea acestora in activul patrimonial avand in vedere valoarea mijloacelor fixe 5) la valoarea provenita in urma reevaluarii in situatia in care mijloacele fixe sunt reevaluate in baza unor despozite legale, exprese Mijloace fixe se amortizeaza incepand cu data punerii acestora in functiune si se continua pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare. Exista mai multe tipuri de amortizare : 1. Amortizarea liniara este cea mai simpla Valoarea de intrare (de inregistrat) - 18.000 Amortizarea anuala Cota % Suma anuala 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000 16.66 3.000

Anii de utilizare 1 2 3 4 5 6

Valoarea ramasa 15.000 12.000 9.000 6.000 3.000 0

Formula de clacul este :

S = v unde S suma care trebuie amortizata T T numarul de ani in care se doreste sa se faca amortizarea v suma anuala

Documentele de intrare: in cazul achizitiei lor: Factura si Procesul-verbal de receptie in situatia intrarii acestora prin procesul de investitii-constructii: Procesul-verbal de predareprimire. Procesul-verbal de receptie provizorie, Procesul-verbal de punere in functiune, Procesulverbal de constatare finala, s.a. in cazul imobilizarilor aduse ca aport la societate sau in situatia fuziunii or a comasasarii: Procesul-verbal de predare-preluare in situatia intrarii imobilizarilor cu caracter temporar: Contractul de locatie de gestiune, Contractul de inchiriere, Contractul de concesiune in cazul schimbarii locului de folosinta in cadrul unitatii: Bonul de miscare al mijloacelor fixe Documentele de iesire: in cazul scoaterii din functiune si a casarii: Procesul-verbale de scoatere din fuctiune, Procesul-verbal de declasare a unori bunuri materiale in situatia schimbarii locului de folosinta prin iesirea acestora catre alta sectie, sector sau ferma: Bonul de miscare in cazul iesirii temporare catre alte unitati: Contractul de locatie de gestiune, Contractul de concesiune, Contractul de inchiriere 26

Conturile utilizate sunt 211 Terenuri, in cazul mijloacelor simple, 212 Constructii, 213 Intalatii tehnice, 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale, 218 Amortizari privind imobilizarile corporale, iar in cadrul operatiunilor legate de cumpararea, vanzarea sau scaderea acestora din gestiunea societatii se mai folosesc si alte conturi, printre care: 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, 7583 Venituri din cedarea activelor si altor operatii de capital, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor, 404 Furnizori de imobilizari, 461 Debitori diversi, s.a. Contabilitatea sintetica a terenurilor se realizeaza cu ajutorul contului de activ 211 Terenuri, desfarurat pe conturile sintetice de gradul 2, 2111 Terenuri si 2112 Amenajari de terenuri. Aceste conturi, dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale. Contul 2111 se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate in patrimoniul agentilor economici prin cumparare, primite ca aport la capital, sau preluate cu titlu gratuit. El se crediteaza cu valoarea terenurilor iesite din patrimoniul agentilor economici prin vanzare, restituire catre asociati sau actionari ori cedate cu titlu gratuit. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a terenurilor existente la un moment dat. Contabilitatea sintetica a mijloacelor fixe se realizeaza cu ajutorul conturilor de activ 212, 213, 214, conturi de imobilizari corporale. Toate aceste conturi dupa continutul economic sunt conturi de imobilizari corporale. Se debiteaza cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate de la terti, aduse ca aport in natura la capitalul social al unitatii, primite cu titlu gratuit sau cu costul de productie in cazul cand ele sunt realizate in unitate cu forte proprii. Se crediteaza cu valoarea (calculata la pret de inregistrare) mijloacelor fixe iesite din patrimoniul prin retragerea intreprinzatorului individual sau cu valoarea amortizata sau neamortizata (ramasa de amortizat) aferenta mijloacelor fixe scoase din activ prin lichiare ori prin vanzare. Soldul debitor reprezinta valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat. Contabilitatea sintetica a amortizarii mijloacelor fixe si a amenajarilor de terenuri se realizeaza la unitatile mici si mijlocii cu ajutorul contului de pasiv 281 Amortizari privind imobilizarile corporale, iar la unitatile mari prin defalcarea acestui cont sintetic de gradul 1 pe conturi sintetice de gradul 2 de la 2810-2818, astfel: 2811 Amortizarea amenajarilor de ternuri 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale Dupa continutul economic, sunt conturi rectificative ale valorii imobilizarilor corporale. Se crediteaza cu cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale in corespondenta cu debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor. Se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din activ in corespondenta cu creditele conturilor 212, 213, 214. Soldul debitor al acestor conturi reflecta amortizarea imobilizarilor corporale.

Aplicatii practice privind contabilitatea imobilizarilor corporale 1. Se inregistreaza receptia unui mijloc de transport la pretul de factura 100.000 lei, TVA 19% = 404 Furnizori de imobilizari (+P) 119.000 lei (sau Cont de disponibilitati banesti (A)) 100.000 lei 19.000 lei 27

% 2133 Mijloace de transport (+A) 4426 TVA deductibila (+A)

2.

Se inregistreaza achitarea facturii prin banca (Ordin de Plata si Extras de Cont) 119.000 lei

404 Furnizori de imobilizari (P) = 512 Conturi curente la banci (A)

3. Se inregistreaza amortizarea in primul an de functionare, stiind ca mijlocul de transport se amortizeaza intr-un termen de 10 ani, dupa metoda de calcul liniara (operatia se efectueaza in fiecare an, de 10 ori) V 100.000 Aa = i = = 10.000 T 10 Aa amortizarea anuala; Vi valoarea de intrare; T timpul (in ani) 681 Cheltuieli de exploatare privind = 2813 Amortizarea instalatiilor, amortizarile si provizioanele (+A) mijloacelor de transport(+P) 10.000 lei

4. Dupa 10 ani de functionare se scoate din patrimoniul societatii (din inventar) mijlocul de transport ajuns la limita intrebuintarii, ce va fi casat (scaderea din gestiune): 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport (P) = 2133 Mijloace de transport (A) 100.000 lei

Varianta a II-a: 4. Dupa al 5-lea an de functionare, mijlocul de transport se livreaza (se vinde) pe baza de factura, la pretul negociat de 50.000 lei, TVA 19% 461 Debitori diversi (+A) = % (sau 512 Conturi curente la banci(+A)) 758 Alte venituri din exploatare (+P) 4427 TVA colectata (+P) 9.500 lei 5. Incasarea ulterioara a contravalorii facturii prin cont bancar (O.P. + E.C.) 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi (A) 6. 59.500 lei 59.500 lei 50.000 lei

Se inregistreaza scoaterea din patrimoniu a mijlocului de transpotrt vandut (scadera din gestiune) 100.000 lei 50.000 lei 50.000 lei

% = 2133 Mij. de transp. (A) 2813 Amortizarea instal, mij. de transp. (P) 658 Alte cheltuieli de exploatare (+A)

Curs 5 .Continuare Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

28

Stocurile si productia in curs de executie, se definersc ca fiind ansamblul bunurilor si serviciilor aflate in cadrul unitatii patrimoniale in una din urmatoarele situatii: a) sunt destinate spre a fi consumate la prima lor utilizare in cadrul procesului de productie b) sunt destinate vanzarii in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in cadrul procesului de productie; In cadrul acestor bunuri sunt incluse si executarile de lucrari si prestari de servicii. Componentele stocurilor: materiile prime: reprezentate prin bunuri materiale neprelucate care participa direct la fabricarea produselor, ele regasindu-se integral sau partial in produsul fin obtinut, fie in starea lor initiala, fie transformata materialele consumabile: reprezentate prin bunuri materiale care participa sau care contribuie in cadrul proceselor de fabricatie si de exploatare fara insa a se regasi de regura in produsul finit obtinut. Ele cuprind: materiale auziliare, combustibili, piese de schimb si materiale de plantat, materiale pentru ambalat, furaje si alte materiale consumabile produsele aici includem: semifabricate ce reprezinta acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie, intrand in continuare in cadrul procesului tehnologic al altei sectii, sau dupa caz, livrandu-se tertilor; produsele finite acestea sunt acele produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie, nemaifiind necesare prelucrarii ulterioare in cadrul procesului de productie al unitatii patrimoniale, ele putand fi depozitate in vederea livrarii, sau expediate direct clientilor; produsele reziduale ele cuprind rebuturile, materialele recuperabile si deseurile marfurile sunt acele bunuri pe care unitatea patrimoniala le achizitiooneaza in scopul revanzarii lor animalele si pasarile reprezentate prin cele obtinute in procesul productiv, precum si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru productie sau pentru ingrasare in scopul valorificarii. In aceasta categorie se cuprind si coloniile de albine, precum si animalele crescute pentru productia de lana, lapte si blanuri ar mai fi si alte categorii precum ambalajele; In tara noastra in cadrul stocurilor se include si obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii: materialelor de inventar: sunt acele bunuri materiale care nu pot fi incluse in categoria mijloacelor fixe, datorita neindeplinirii uneia din conditiile urmatoarelor conditii: valoarea mai mica de decat limita prevazuta de lege (in prezent 1.500 lei) sau durata minima de serviciu de 1 an. baracamentele si amenajarile: sunt acele bunuri achizitionate sau constituite in cadrul unitatii patrimoniale in scopul executarii lucrarilor si prestatiilorde constructii (baraci, podete). productia in curs de executie: acea categorie a stocurilor, care nu a trecut prin toate fazele de prelucarre prevazute in procesdul tehnologic, in aceasta categorie intrand si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice, sau necompletate integral. Tot in aceasta categorie se cuprind si lucrarile, serviciile si studiile in curs de executare sau neterminate. Evaluarea bunurilor materiale de natura stocurilor se realizeaza in comtabilitate la intrarea lor in patrimoniu astfel: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele, si alte bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie productia in currs de executie, semifabricate si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala la costul de productie; animalele si pasarile se evalueaza la costul de productie sau de achizitie dupa caz. 29

Costul de achizitie este utilizat la intrarea stocurilor respective, achizitionate de la terti; includem in componenta acesteia urmatoarele: pretul de facturare al furnizorului cheltuielile de transport si aprovizionare taxele si ambalajele nerecuperabile taxele vamale alte cheltuieli cuprinse in factura emisa de furnizor Costul de productie cuprinde, toate cheltuielile efectuate pentru fabricarea bunurilor respective, acestea putand fi costuri de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate precum si celelalte cheltuieli directe cat si indirecte de productie ce sunt legate de fabricarea acestora Pretul de facturare al furnizorului reprezinta pretul inscris in factura furnizorului de bunuri materiale. In acest caz, cheltuielile legate de transportul si aprovizionarea stocurilor vor fi delimitate si inregistrate distinct in contabilitate pe conturi specifice de diferente de pret, acestea fiiind: 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, 348 Diferente de pret la produse, 378 Diferente de pret la marfuri Valoare de utilizare (valoarea de utilitate) este estimata de regula in functie de pretul pietei, avand in vedere si starea, utilitea si amplasarea bunurilor pe valori. La iesirea lor din patrimoniul unitatilor se utilizeaza una din urmatoarele metode: a) metoda costului mediu ponderat (CMP): Potrivit metodei costului unitar mediu ponderat, dupa fiecare intrare a stocului sau lunar, costul acestuia se determina ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor, si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate. b) metoda primei intari - primei iesiri FIFO: Utilizarea acestei metode presupune ca bunurile iesite din gestiune sa fie evaluate in contabilitate la costul de achizitie, dupa caz de productie, al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului bunurile de natura stocurilor iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie/de productie al lotului urmator, in ordine cronologica. c) metoda ultimei intrari a primei iesiri LIFO: Aplicarea acestei metode presupune ca bunurile materiale de natura stocurilor iesite din gestiune sa fie evaluate, la costul de achizitie/de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile de natura stocurilor iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie/de productie, a lotului anterior, in ordine invers cronologica. d) metoda standard sau metoda preturilor prestabilite (fixe): Aceasta metoda presupune, ca evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si altor bunuri de natura stocurilor sa se realizeze pe baza preturilor medii ale bunurilor in cauza, denumite preturi de inregistrare. Conditia esentiala este evidentierea distincta a diferentelor de pret fata de costul de achizitie/de productie. Diferentele de pret, avand o valoare fixa, prestabilita la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra bunurilor iesite cat si asupra stocurilor. Pentru repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite de natura stocurilor este necesar calcularea unui coeficient de repartizare de pret dupa cum urmeaza: Soldul initial + Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul Coeficient de diferentelor de pret perioadei cumulate de inceputul anului repartizare = de pret Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul perioadei stocurilor la pret de inregistrare

30

Acest coeficient, astfel calculat se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din patrimoniu la pret de inregistrare, suma astfel rezultata urmand a fi inregistrata in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Se utilizeaza urm metode de calculare: 1. metoda inventarului permanent Utilizarea acestei metode in contabilitatea sintetica a stocurilor, presupune organizarea contabilitatii analitice a acestora dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatii proprii ale unitatii patrimoniale: a) metoda operativ-contabila (pe solduri) consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe diverse categorii b) metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) presupune tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare c) metoda global-valorica consta in urmarirea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Periodic se desfasoara controlul concordantei inregistrarilor di evidenta gestiunii cu cea din contabilitate 2. metoda inventarului intermitent Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarii stocurilor la finele perioadei. Iesirile se calculeaza ca o diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea stocurilor finale, stabilite pe baza inventarierii. Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca nu asigura un control foarte riguros al gestionarii stocurilor, dar si al asigurarii integritatii acestora. Documentele primare utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a stocurilor la intrarea acestora in gestiune sunt: a) factura, care se intocmeste in trei exemplare de catre furnizor in momentul livrarii bunurilor materiale. Este un document justificativ oligatoriu pentru deconectarea livrarilor. Se poate intocmi atat eu, cat si fara existanta avizului de insotire a marfii. b) Avizul de insotire a marfii se intocmeste in trei exemplare. Se poate emite la livrarea stocurilor, servind in acest caz ca document de insotire a bunurilor pe timpul transportului, inlocuind astfel factura. Pe baza avizului de insotire a marfii (Avizul de expeditie) se intocmeste factura. Poate servi si ca document de incalcare a gestiunii patrimoniului. c) Bonul de predare-transfer-restituire se utilizeaza pentru depozitarea unor bunuri rezultate din productia proprie, pentru transferul acestora intre magaziile unitatii sau pentru restituirile la locurile initiale de depozitare. d) Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in doua exemplare la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, pe masura efectuarii receptiei. In situatia constatarii unor diferente, acest formular se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. Atunci cand bunurile materiale sosesc in transe, se va intocmi cate un formular pentru fiecare transa in parte, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Nota de receptie si constatare de diferente serveste ca: - document justificativ pentru receptia si incarcarea in gestiune privind bunurile aprovizionate - act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii in situatia constatarii unor diferente la receptie - document justificativ de inregistrare in contabilitate e) Bonul de primire in consignatie se intocmeste in doua exemplare, servind atat ca dovada de primirepredare a obiectului spre vanzare in consignatie si act de plata catre deponent cat si ca document de inregistrare in contabilitate Documentele primare intocmite cu ocazia iesirilor de stocuri sunt: 31

a) Bonul de consum se intocmeste in doua exemplare cu ocazia lansarii, cu ocazia eliberarii materialelor si materiilor prime din magazie pentru consum. Serveste ca document justificativ de scadere din gestiune si de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. b) Fisa limita de consum se intocmeste in doua exemplare la inceputul lunii sau lansarii produsului, a comenzii sau lucrarii, de catre compartimentul de planificare sau de lansare, pe baza programului de productie si a consumurilor normate. Serveste atat ca document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material cat si ca document justificativ de scadere din gestiune si de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate. c) Bonul de vanzare se intocmeste in doua exemplare fiind utilizat la unitatile cu amanuntul. d) Factura si avizul de insotire (Avizul de expeditie) au o larga utilizare si pentru iesirile de stocuri materiale din unitatea patrimoniala, particularitatile de folosinta fiind aratate in cadrul documentelor de intrare. Contabilitatea sintetica a conturilor si a productiei in curs de executie se tine cu ajutorul conturilor clasei a 3-a Stocuri si productia in curs de executie din planul de conturi. Aceasta clasa cuprinde 9 grupe de conturi, astfel: Grupa 30 Stocuri de materii prime si materiale Grupa 33 Productia in curs de executie Grupa 34 Produse Grupa 35 Srocuri aflate la terti Grupa 36 Animale Grupa 37 Marfuri Grupa 38 Ambalaje Grupa 39 Provizionare pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie Principalele conturi utilizate in contabilitatea sintetica sunt: 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar, 331 Produse in curs de executie, 341 Semifabricate, 345 Produse finite, 361 Animale si pasari, 371 Marfuri, 381 Ambalaje si altele. In debitul acestor conturi se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor intrate in unitatea patrimoniala prin achizitie de la furnizori, aduse ca aport in natura la capital, constatate in plus la inventar, obtinute din activitatea proprie sau din alte surse. In creditul acestor conturi se inregistreaza, valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor respective iesite din gestiune prin includerea acestora pe cheltuieli (in cazul produselor se utilizeaza un cont de venituri: 711 Variatia stocurilor) prin consum, scoaterea acestora din uz, prin consum, scoaterea acestora din uz, prin vanzare sau alte destinatii. Soldul acestor conturi este debitor si reflecta valoarea la pret de inregistrare a bunurilor de natura stocurilor existente la un moment dat. In cazul folosirii metodei inventarului permanent, evaluarea si inregitrarea stocurilor pot fi efectuate la preturi prestabilite (standard), utilizand conturi de diferente de pret. Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si al materialelor consumabile. Dupa functia contabila, este cont de activ. Fiind cont activ se debiteaza cu diferentele de pret in plus aferente iesirilor din gestiune. In creditul acestui cont se inregistreaza diferentele de pret in minus sau in plus aferente materiilor prime sau materialelor consumabile iesite din gestiune (corespunzatro in rosu sau in negru, dupa caz). Contul 348 Diferente de pret la produse functioneaza asemanator, doar ca se refera la produse obtinute in cadrul unitatii patrimoniale. Cont 378 Diferente de pret la marfuri este un cont bifunctional (cont de pasiv, pentru inregistrarea adaosului comercial la unitatea cu amanuntul). El se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in magazin si aflate spre vanzare si se debiteaza cu contravaloarea adaosului comercial aferent marfurilor 32

vandute tertilor. Soldul este creditor, rezulta ca adaosul comercial este aferent marfurilor aflate in cadrul unitatilor patrimoniale. Aplicatii practice privind contabilitatea stocurilor A. Contabilitatea materiilor prime: I. Evaluarea la cost de achizitie (E.I. 301: 10.000 lei) 1. Se inregistreaza receptia materiilor prime pe baza de factura 40.000 lei, TVA 19%: % 301 Materii prime(+A) 4426 TVA deductibila (+A) 2. Plata facturii (O.P. + E.C.): 401 Furnizori(P) = = 401 Furnizori(+P) 47.600 lei (sau cont de disponibilitati banesti A) 40.000 lei 7.600 lei 512 Conturi curente la banci 47.600 lei

3. Se inregistreaza consumul productiv de materii prime din cursul lumii pe baza bonurilor de consum: 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 301 Materii prime(A) 40.000 lei consumul lunar a fost de 40.000 lei II. Evaluarea materiilor prime la pret de facturare Solduri initiale la inceputul lunii: debit cont 301 Materii prime 40.000 lei; debit 308 Diferente de pret la materii prime si materiale(pentru cheltuieli de transport-aprovizionare) 2.000 lei 1. Receptia facturii de materii prime: materii prime facturate 200.000 lei, cheltuieli de transportaprovizionare 10.000 lei, TVA 19% - 39.900 lei. Total factura: 249.900 lei. % = 401 Furnizori(+P) 249.900 lei 301 Materii prime(+A) (sau 512 Conturi curente la banciA) 200.000 lei 308 Diferente de pret la materii si materiale 10.000 lei 4426 TVA deductibila(+A) 39.900 lei _ 2. Plata facturii prin contul curent deschis la banca (O.P.+E.C.): 401 Furnizori(P) = 512 Conturi curente la banci(A) 249.900 lei

3. Se inregistreaza consumul prodictiv de materii prime din cursul lunii de 180.000 lei pe baza centralizatorului bonurilor de consum: 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 301 Materii prime(A) 249.900 lei 4. Se inregistreaza diferentele de pret materializate prin cheltuielile de transport-aprovizionare aferente materiilor prime date in consumul productiv dupa relatia: K repartizare = S init 308 + R.D.308 2.000 + 10.000 12.000 = = = 0,05 S init 301 + R.D.301 40.000 + 200.000 240.000

Diferentele de pret aferente consumului = KREPValoarea materiei prime consumate = 0,05180.000 = 9.000lei 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 308 Dif de pret la mat pr si materiale(A) 33 9.000 lei

B. Contabilitatea produselor finite evaluate la costul de productie 1. Se receptioneaza produse finite obtinute in cadrul procesului de productie la costul de productie de 50.000 lei: 345 Produse finite(+A) = 711 Variatia stocurilor (+P) 50.000 lei 2. Se inregistreaza livrarea produselor finite obtinute 50.000 lei cu un adaos comercial de 20% (10.000 lei), TVA 19% (11.400 lei) pe baza de factura: 411 Clienti(+A) = % 71.400 lei (sau 512 Conturi la banci) 701 Venituri din vanzarea produselor(+P) 60.000 lei 4427 TVA colectata(+P) 11.400 lei 3. Se inregistreaza incasarea valorii produselor finite livrate, prin cont bancar (O.P.+E.C.): 512 Conturi curente la banci(+A) = 411 Clienti(A) 71.400 lei 4. La sfarsitul lunii se inregistreaza descarcarea gestiunii de produse finite vandute cu valoarea la pret de inregistrare (de obtinere a produselor finite, fara adaosul comercial): 711 Vriatia stocurilor(P) = 345 Produse finite(A) 50.000 lei C. Contabilitatea stocurilor de marfuri I. La societatile comerciale de tip en gross 1. Receptia marfurilor pe baza de factura la cost de achizitie 20.000 lei, TVA 19%: % = 401 Furnizori(+P) 23.800 lei 371 Marfuri(+A) (sau 512 Conturi curente 20.000 lei 4426 TVA deductibila(+A) la banci (A)) 3.800 lei 2. Plata facturii prin contul bancar al unitatii (O.P.+E.C.): 401 Furnizori(P) = 512 Conturi curente la banci(A) 23.800 lei

3. Se inregistreaza livrarea pe baza de factura a marfurilor achizitionate la pretul de cumparare de 20.000 lei, cu un adaos comercial de 25% (5.000 lei), TVA 19% (4.750 lei): 411 Clienti(+A) = % 29.750 lei (sau 512 Conturi curente la banci +A) 707 Venituri din vanzarea marfurilor(+P) 25.000 lei 4427 TVA colectata(+P) 4.750 lei 4. Se incaseaza valoarea marfurilor livrate, utilizand contul bancar al societatii (O.P.+E.C.): 512 Conturi curente la banci(+A) = 411 Clienti(A) 29.750 lei 5. La sfarsitul lunii se inregistreaza destocarea depozitului EN GROS(scaderea din gestiunea unitatii) cu C/VAL marfurilor livrate tertilor (la pret de cumparare): 607 Cheltuieli privind marfurile(+A) = 371 Marfuri(A)20.000 lei II. La unitatile de tip en detail 1. si 2. sunt identice cu exemplul prezentat 3. Se inregistreaza adaosul comercial 5.000 lei si TVA neexigibila 4,750 lei (20.00019% + 5.00019%) aferente marfurilor receptionate si intrate in magazinul unitatii spre vanzare: 371 Marfuri(+A) = % 9.750 lei 378 Diferente de pret la marfuri(+P) 5.000 lei 34

4428 TVA neexigibila(+P)

4.750 lei

4. Operatia este identica cu operatia nr.3 din aplicatia <<EN GROSS>> cu deosebirea ca in locul lui 411 Clienti pe debit sunt 531 Casa sau 512 Conturi curente la banci 5. Scaderea din gestiune sfarsitul lumii (daca se vand integral marfurile achizitionate): % = 371 Marfuri 29.750 lei 378 Diferente de pret la marfuri(P) 5.000 lei 4428 TVA neexigibila(P) 4.750 lei 607 Cheltuieli privind marfurile(+A) 20.000 lei 6. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: 121 Profit si pierdere = 607 Cheltuieli privind marfurile 20.000 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor = 121 Profit si pierdere 25.000 lei 7. Inchiderea TVA: 4427 TVA colectata = 8. Plata TVA: 4423 TVA de plata = 5121 Conturi curente la banca in lei Curs 6 PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI CONTABILITATII - BALANTA DE VERIFICARE Pe baza acestui procedeu, se realizeaza verificarea inregistrarilor diferitelor operatiouni in conturi in scopul asigurarii echilibrului permanent ce trebuie sa existe intre mijloacele unitatii pe de o parte, si sursele de finantare ale acestora pe de alta parte, oferind garantia intocmirii unor bilanturi reale si complete. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii ce se intocmeste lunar si cuprinde toate conturile din registrul Cartea mare, stabilindu-se pentru fiecare cont rulajul creditor, totalul sumelor debitoare, totalul sumelor creditoare, soldul corespunzator si altele. Prin intermediul balantei de verificare se realizeaza legatura dintre conturi, care furnizeaza informatii de detaliu asupra fiecarui element de activ si de pasiv si bilant, care in final conduce la informatii generalizatoare, asupra activitatii de ansamblu a unitatii patrimoniale. Aceasta legatura rezulta din faptul ca datele din bilant reprezinta soldurile finale ale conturilor de activ si de pasiv preluate din balanta de verificare si apoi prelucrate si grupate corespunzator necesitatilor de completare a bilantului contabil. Poarta denumire de balanta de verificare, pentru ca permite inscrierea, pe de o parte, a rulajelor debitoare, a totalului sumelor debitoare, a soldurilor initiale si finale debitoare, si pe de alta parte, a rulajelor creditoare, a totalurilor sumelor creditoare, a soldurilor initiale si finale creditoare creandu-se posibilitatea sa se verifice mentinerea echilibrului dublei inregistrari, respectiv totalul elementelor debitoare trebuie sa fie egal cu totalul elementelor creditoare corespunzatoare. In situatia in care nu se realizeaza acest echilibru, rezulta ca s-au produs erori cu prilejul inregistrarilor efectuate in conturi si anume: omiterea unei sume din debitul sau creditului unui sold inscrierea eronata a unei sume intr-un cont stabilirea eronata a rulajelor, fie a soldurilor debitoare sau creditoare ale unui cont insumarea gresita a diferitelor sume dintr-un registru in altul 35 950 lei % 4426 TVA deductibila 4423 TVA de plata 4.750 lei 3.800 lei 950 lei

Daca majoritatea erorilor au ca efect pierderea egalitatii dintre debit si credit proprie sistemului dublei inregistrari, exista insa si erori care nu conduc la pierderea egalitatii. Astfel pot fi urmatoarele situatii: omiterea completa a unei inregistrari inregistrarea eronata a unei operatii cu aceeasi suma in cadrul altor conturi corespondente inregistrarea unei sume la alte conturi decat cele corespunzatoare naturii economice a operatiei Gruparea si centralizarea datelor cu ajutorul balantei de verificare ofera managerilor societatilor patriomoniale posibilitatea de a cunoaste volumul modificarilor intervenite in structura mijloacelor materiale si banesti atat pe perioada curenta cat si pe perioadele precedente, in vederea elaborarii previziunilor pe perioadele viitoare necesare luarii deciziilor optime. Totodata prin intermediul balantei de verificare se realizeaza concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice; pentru conturile sintetice care se desfasoara pe conturi analitice se intocmesc balante de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic in parte, in scopul controlarii exactitatii inregistrarilor efectuate. Clasificarea balantelor de verificare Criteriile de verificare a balantei de verificare sunt: felul conturilor pe care le cuprind numarul de egalitati pe care se intemeiaza forma de prezentare

a) Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc, balantele de verificare se impart in: balante de verificare analitice balante de verificare sintetice, dnumite si balante generale balante de verificare ale conturilor analitice numite si balante auxiliare b) Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind balantele de verificare sintetice pot fi: - balante de verificare cu o serie de egalitati - balante de verificare cu 2 serii de egalitati - balante de verificare cu 3 serii de egalitati - balante de verificare cu 4 serii de egalitati c) Dupa forma lor de prezentare, unele dintre aceste balante de verificare pot fi intocmite intr-o singura varianta iar altele dupa caz in doua variante. Balanta de verificare cu o singura serie de egalitati se prezinta grafic sub forma tabelara, si poate fi intocmita in doua variante si anume, fie ca balanta de sume ce contine doua coloane de sume debitoare si creditoare, fie ca balanta de solduri, ce contine doua coloane, de solduri debitoare si creditoare, a caror total trebuie sa fie egal. Balante de verificare cu doua serii de egalitati se prezinta grafic sub forma tabelara si se intocmeste intr-o singura varianta; ea contine 4 coloane cifrice, 2 de sume debitoare si creditoare, al caror total trebuie sa fie egal si 2 de solduri debitoare si creditoare al caror total, de asemenea, trebuie sa fie egal. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati se prezinta grafic sub forma tabelara, fie sub forma matriceala sau sub forma unei tabele de sah, purtand denumirea de balanta sah. Ea contine 6 coloane cifrice din care, 2 sunt pentru soldul initial debitor si creditor, 2 pentru rulaje lunare debitoare si creditoare si 2 pentru soldurile finale debitoare si creditoare, totalul dintre debitele si creditele coloanelor perechi fiind egale in toate cazurile. Prin acest tip de balanta se satisfac functiile balantelor anteriore, cat si functia de analiza a activitatii economice la nuvelul conducerii societatii patrimoniale. 36

 Balanta de verificare cu patru serii de egalitati se prezinta garfic intr-o singura varianta sub forma unui tabel cu 8 coloane cifrice intre care exista urmatoarele relatii: Totalul sumelor debitoare din Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada) precedenta = balanta (perioada) precedenta ( TSDP ) ( TSCP ) Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente ( RD ) Totalul sumelor debitoare la data intocmirii balantei ( TSD ) Totalul soldurilor finale debitoare ( TSFD ) = Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente ( RC ) Totalul sumelor creditoare la data intocmirii balantei ( TSC ) Totalul soldurilor finale creditoare ( TSCF )

= =

Odata cu cresterea numarului de egalitati cu care opereaza balanta de verificare sporeste si capacitatea ei de verificare si de analiza economica. In situatia intocmirii balantei de verificare pentru conturile analitice, aceasta va contine corelatiile cu privire la solduri, rulaje sau total sume ce intervin intre contul sintetic si conturile analitice desfasuratoare. Pentru conturile monofunctionale care inregistreaza valor materiale de natura materiilor prim, materialelor, produselor finite s.a., se pot intocmi si balante de verificare analitice ce cuprind doua etaloane de evidenta: banesc si natural. Etalonul banesc se utilizeaza in scopul redarii soldului si a miscarilor debitoare si creditoare, iar cel natural pentru exprimarea stocului cantitatilor intrate si a celor iesite. Se pot intocmi balante de verificare analitice si in cazul in conturilor bifunctionale, care inregistreaza in speial relatii de decontare cu tertii de natura decontarilor cu asociatii privind capitalul, a taxei pe valoarea adaugata neexigibila, a decontarilor intre unitate si subunitati s.a. Modul de intocmire a balantelor de verificare In contabilitate exista doua categorii de inregistrari: inregistrari contabile consemnate zilnic in jurnal si in cartea mare inainte de inventariere, de tipul achizitiilor, vanzatorilor, depunerilor si incasarilor de numerar, platii salarilor s.a. inregistrari contabile efectuate o data pe an la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarierii patrimoniului, natura acestora privind provizioanele, amortizarile, cheltuieli constatate in avans s.a. Prin centralizarea primei categorii de inregistrari si urmand algoritmul specific de intocmire, se intocmeste balanta conturilor inainte de inventariere (balanta de verificare lunara). Centralizarea celei de a doua categorii de inregistrari permite intocmirea balantei conturilor dupa inventariere ce serveste intocmirii bilantului contabil si a contului de rezultate. Balanta conturilor dupa inventariere este egala cu balanta conturilor inainte de inventarierea de la inchiderea exercitiului, modificata de inregistrarile aferente inventarului. In eventualitatea obtinerii unor rezultate ale exercitiului favorabile este necesar calculul si contabilizarea impozitului pe profit, ceea ce determina modificarea balantei dupa inventariere si implicit unei ultime balante de verificare ceea ce cuprinde si aceste ipoteze. In vederea intocmirii unei balante de verificare se procedeaza astfel: se inregistreaza toate operatiile curente din jurnale in cartea mare pana la data cand urmeaza sa se completeze balanta de verificare 37

se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis in cartea mare, stabilidu-se si soldurile lor la data intocmirii balantei se trec datele din fiecare cont cuprins in registrul cartea mare, continand solduri initiale, rulaje, sume totale si solduri finale in formularul balanta de verificare se aduna pe coloane balanta de verificare iar totalurile rezultate in cadrul fiecarei perechi de coloane trebuie sa aibe la baza relatia : debit = credit. In acelasi timp totalul rulajelor calculate in cadrul balantei de verificare va fi egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal. Intrucat modul de intocmire a balantei de verificare cu una, doua sau trei serii de egalitati se regaseste in componenta balantei de verificare cu 4 serii de egalitati pentru realizarea unei astfel de balante vom porni de la urmatorul exemplu de intregistrat in cursul operatiilor economice in registrul jurnal. In baza datelor pe care le confera documentele existente realizam urmatoarea aplicatie: BALANTA DE VERIFICARE la 30.11.2007 (balanta soldurilor finale) MII LEI Simbolul contului 1012 (P) 1061 (P) 121 (P) 1621 (P) 201 (A) 2111(A) 212 (A) 213 (A) 301 (A) 371 (A) 401 (P) 411 (A) 441 (P) 4423 (P) 5121 (A) 5311 (A) Denumirea conturilor Capital subscris varsat Rezerve legale Profit si pierdere Credite bancare pe term lung si mediu Cheltuieli de constituire Terenuri Constructii Masini, utilaje, instalatii de lucru Materii prime Marfuri Furnizori Clienti Impozit pe profit TVA de plata Conturi la banci in lei Casa in lei TOTAL Solduri finale Debitoare Creditoare 50.000 1.000 4.000 10.000

50 5.000 16.000 10.000 5.000 20.000 50 600 1.000 200 10.000 50 66.700

66.700

Inregistram in registrul jurnal: 1. Plata TVA, pe baza decontului de TVA, ordin de plata si extras de cont: 4423 TVA de plata (-P) = 5121 Conturi la banci in lei (-A) 200.000 2. Plata impozitului pe profit: 441 Impozit de profit (-P) = 5121 Conturi la banci in lei(-A) 1.000.000 3. Incasarea contravalorii marfurilor livrate clientilor pe baza de factura (OP + EC ): 5121 Conturi la banci in lei (+A) = 411 Clienti (-A) 600.000 4. Plata furnizorilor (OP + EC): 38

401 Furnizori (-P) = 5121 Conturi la banci in lei (-A) Registrul Cartea Mare (la sfarsitul lunii decembrie ) D 5121 Conturi la banci in lei S.I. 10.000.000 1) 200.000 2) 1.000.000 3) 600.000 4) 500.000 RD 600.000 RC 1.700.000 TSD 10.600.000 TSC 1.700.000 SFD 8.900.000 D 1) 200.000 RD 200.000 TSD 200.000 4423 TVA DE PLATA S.I. 200.000 RC 0 TSC 200.000 SFC 0 441 Impozit pe profit S.I. 1.000.000 RC 0 TSC 1.000.000 SFC 0 411 Furnizori 3) 600.000 RC 600.000 TSC 0 C C C

500.000

2) 200.000 RD 1.000.000 TSD 1.000.000

D S.I. 600.000 RD 0 TSD 600.000 SFD 0

D 4) 500.000 RD 500.000 TSD 500.000

401 Furnizori S.I. 500.000 RC 0 TSC 500.000 SFC 0

Pe baza datele inregistrate in Cartea mare se intocmeste la sfarsitul lunii urmatoarea balanta de verificare cu patru serii de egalitati: 39

BALANTA DE VERIFICARE la 31.12.2007 Simbolul contului 1012 1061 121 161 201 2111 212 213 301 371 401 411 441 4423 5121 5311 TOTAL Solduri initiale Rulaje luna curenta Total sume Solduri finale Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 50.000 50.000 50.000 1.000 1.000 1.000 4.000 4.000 4.000 10.000 10.000 10.000 50 50 50 5.000 5.000 5.000 16.000 16.000 16.000 10.000 10.000 10.000 5.000 5.000 5.000 20.000 20.000 20.000 500 500 500 500 600 600 600 600 1.000 1.000 1.000 1.000 200 200 200 200 10.000 600 1.700 10.600 1.700 8.900 50 50 50 66.700 66.700 2.300 2.300 69.000 69.000 65.000 65.000

Curs 7 CONTABILITATEA CREANTELOR SI A DATORIILOR Mai este cunoscuta si sub denumirea de cea a decontarilor cu tertii. Desfasurarea activitatilor economice genereaza creante cunoscute sub forma de drepturi si datorii, atat pentru persoane fizice sau juridice, din exteriorul societatii, cat si cu persoane fizice din interiorul societatii. Creantele reprezinta drepturi ale unor persoane denumite creditori, de a pretinde de la alte persoane denuimite debitori de a le restitui contravaloarea unor bunuri lucrari sau serivicii; sunt elemente patrimoniale de activ. Datoriile reprezinta surse atrase la finantarea societatii si reprezinta angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor, sunt elemente patrimoniale de partid. Dupa continutul economic si obiectul lor creantele pot fi: 1. creante asupra furnizorilor generate de avansurile si sconturile acordate, anticipat de catre cumparator 2. creante asupra clientilor pentru produsele vandute lucrarile executate si serviciile prestate 3. creante generate de detinerea unor bilete la ordin bonuri de tezaur, si altele 4. diverse creante asupra debitorilor provenite din operatiuni necomerciale Dupa continutul economic si obiectul lor datoriile pot fi: datorii fata de furnizorii de bunuri, lucrari si servicii datorii fata de clienti pentru avansurile primite de acestia 40

datorii fata de buget privind plata impozitelor si varsamintelor datorii fata de asigurarile si protectia sociala datorii fata de personalul angajat privind drepturile cuvenite pentru acestia pentru munca prestata datorii din efecte de comert datorii fata de actionari alte datorii

In functie de termenul lor de decontare, obligatiile si creantele prezentate sunt pe termen scurt (sub un an de la data inregistrarii acestora), ele fiind cunoscute si sub denumirea de decontari curente de exploatare sau decontari cu tertii. Creantele si datoriile sunt evaluate si se inregistreaza in contabilitate in momentul aparitiei acestora la valoarea lor nominala. Valoarea de utilitate a creantelor si a datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata. Creantele si datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei la cursul de schimb in vigoare, stabilit de Banca Nationala a Romaniei, la data efectuarii operatiilor. Existenta unor diferente de curs valutar intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii, respectiv a platilor, se inregistreaza ca venituri (prin contul 765 Venituri din diferente de curs valutar) sau cheltuieli financiare (prin contul 665 Cheltuieli din diferenta de curs valutar), dupa caz. Principalelele documente justificative ce consemneaza nasterea si stingerea acestora sunt: facturile, chitantele, ordinele de plata, filele CEC, biletele la ordin, titlurile executorii, deciziile de imputare, procesele verbale, declaratiile de subscriere, statele de plata, listele de plata chenzinare, listele de plata pentru acordarea concediilor de odihna, situatiile de calcul centralizatoare, deconturile lunare, devizele si situatiile de lucrari privind decontarea acestora. Contabilitatea sintetica a datoriilor si a creantelor se realizeaza prin conturile clasei a 4-a ale planului de conturi ce poarta denumirea Conturi de terti si care se delimiteaza prin urmatoarele grupe: grupa 40 Furnizori si conturi asimilate grupa 41 Clienti si conturi asimilate grupa 42 Personal si conturi asimilate grupa 43 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate grupa 45 Grup si asociati grupa 46 Debitori si creditori diversi grupa 47 Conturi de regularizari si asimilate grupa 48 Decontari in cadrul unitatii grupa 49 Provizioane pentru deprecierea creantelor DATORIILE COMERCIALE FATA DE FURNIZORI In general in urma achizitiilor de bunuri si servicii, unitatea patrimoniala isi creeaza datorii comerciale catre furnizori. Conturile mai importante sunt 401 Furnizori, si 404 Furnizori de imobilizari. Dupa functia contabila acestea sunt conturi de pasiv. Ele se crediteaza cu valoarea datoriilor comerciale create fata de furnizori si se debiteaza la stingerea acestora, prin diferitele modalitati de plata fata de acestia. Soldul creditor reflecta sumele datorate furnizorilor, datoriile inregistrate la un moment dat. Decontarile pentru munca prestata sub forma datoriilor salariale si a altor operatii asimilate datoriile salariale. Se utilizeaza mai multe conturi dar contul principal prin care se evidentiaza salariul este 421 Personal salarii datorate. Acesta se utilizeaza in scopul urmaririi evidentei decontarilor cu personalul, pentru salarii datorate de unitatea acestuia, inclusiv a adaosurilor, a indexarilor, si a premiilor achitate din fondul de salariu. Se 41

crediteaza cu salariile lunare, precum si cu alte drepturi cuvenite personal, se debiteaza cu retinerile din salarii, precum si cu salariile lunare nete achitate personalului. Soldul creditor, reflecta sumele neachitate datorate personalului. Inregistrarea contabila a salariilor brute ce se acorda la sfarsitul lunii este: 641 Cheltuieli cu salariile personalului(A) = 421 Personal salarii datorate In cadrul decontarilor salariale, unitatile patrimoniale intra in relatii si cu institutiile de specialitate pe linia protectiei sociale a asigurarilor sociale de stat si a asigurarilor sociale de sanatate. Cu aceasta ocazie se constituie mai multe fonduri cu destinatie speciala. Aceste fonduri sunt cotributia pentru asigurarile sociale (personalul achita 9,5% aplicat la salariul brut individual, si 22% aplicat la salariul net, suma pe care o plateste unitatea), contributia pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate (personalul 7,5 % procent aplicat la salariului brut individual, 7% unitatea), contributia pentru fondul de somaj (personal 1%, unitatea 3%). Alte impozite importante: impozitul pe profit, este datorat bugetului de stat pentru profitul realizat in conditiile stabilite prin lege. Se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale legale (16% asupra profitului brut obtinut de agentul economic) si se vireaza trimestrial pana la data de 25 a lunii urmatoare pentru perioada calculata. In acest sens se utilizeaza contul bifunctional 441 Impozitul pe profit. Se crediteaza cu sumele calculate ca fiind datorate bugetului de stat, si se debiteaza cu contravaloarea impozitelor virate la buget. Soldul creditor exprima sume datorate bugetului de stat, reprezentand impozitul pe profit. Soldul debitor reflecta creante, respectiv sume virate in plus la bugetul de stat ca impozit pe profit. impozitul pe salariu, se aplica 16% asupra salariilor brute datorate personalului. La sfarsitul lunii, impozitul pe salariu se inregistreaza ca datorie care se vireaza la bugetul de stat in luna urmatoare, odata cu ridicarea din banca a numerarului necesar, dupa caz, sau a alimentarii cardurilor angajatilor, necesar acordarii chenzinei a 2-a personalului angajat. Se utilizeaza contul 444 Impozit de salariu (pasiv). Se crediteaza cu contul Impozit pe salariu calculat si datorat bugetului de stat, se calculeaza la plata acestuia la bugetul de stat. Soldul este creditor si reflecta impozitul pe salarii, neachitat, la bugetul de stat. CONTABILITATEA TVA-ULUI TVA-ul reprezinta un important impozit indirect suportat de consumatorul final si achitat la bugetul de stat de catre intreprinderile vanzatoare de produse sau prestatoare de servicii. Valoarea adaugata se calculeaza ca o diferenta intre valoarea bunurilor produse sau a serviciilor prestate de catre o unitatea economica si cea a bunurilor si serviciilor utilizate pentru realizarea lor, denumite cosumuri intermediare. In cadrul procesului de productie al bunurilor materiale, unitatea economica efectueaza achizitii, platind furnizorul odata cu pretul de achizitie si cota de TVA - 19%, denumita TVA deductibil. In situatia vanzarilor de produse sau a prestarii de produse catre clienti, toate unitatile platitioare de TVA se gaseste iar in situatia de furnizor, incasand alaturi de valoarea de livrare a bunurilor si TVA aferent de 19%, ce poarta denumirea de TVA colectat si de aici rezulta: daca totalul TVA-ului colectat in cursul lunii este mai mare decat totalul TVAului deductibil in cursul lunii, diferenta rezultata va reprezenta TVA de plata la bugetul de stat daca totalul TVA-ului colectat este mai mic (situatia inversa), diferenta rezultata o va reprezenta TVA de recuperat de la bugetul de stat

42

Alte documente utilizate pentru calculul TVA: in cursul lunii sunt inregistrate si contabilizate documente cum ar fi factura fiscala, chitanta fiscala, bonul fiscal si altele, jurnalul pentru cumparari (prin totalizarea acestuia rezulta totalul TVA-ului deductibil), jurnalul pentru vanzari. Conturi utilizate: 4426 TVA deductibil 4427 TVA colectat 4428 TVA neexigibil 4423 TVA de plata 4424 TVA de recuperat Primul cont 4426 TVA deductibila, dupa continutul economic este un cont de creanta, este de activ, si cu ajutorul lui se tine evidenta TVA-ului inscris pe facturile de achizitii. Se debiteaza in cursul lunii cu TVA-ul incris pe facurile furnizorilor si se crediteaza la sfarsitul lunii in corespondenta cu 4427 TVA colectat. Nu prezinta sold nici la inceput nici la sfarsit. Contul 4427 TVA colectat este un cont de datorii pe termen scurt, este de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se realizeaza evidenta sumelor datorate de unitatea patrimoniala catre bugetul de stat reprezentand TVA aferenta vanzarii de bunuri materiale, prestarilor de servicii, sau executarilor de lucrari. Se crediteaza cu sumele reprezentand TVA-ul inscris pe facturile de livrari de bunuri materiale. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin inchiderea lui prin contul 4426, si de asemena 4423 TVA de plata. Nu prezinta sold. Contul 4423 TVA de plata este cont de datorii pe termen scurs. Este cont de pasiv. Se crediteaza numai la sfarsitul lunii cu sumele reprezentand diferentele dintre TVA colectata mai mare, adica rulajul creditor, si TVA deductibila mai mica, adica rulaj creditor. Se debiteaza cu platile facute catre bugetul de stat si eventualele penalitati. Soldul este creditor si reflecta TVA exigibila la plata, datorata bugetului de stat. Contul 4424 TVA de recuperat este cont de creanta, ca atare este cont de activ. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu sumele reprezentand diferentele dintre TVA deductibila mai mare rulajul debitor, si TVA colectata mai mica rulajul creditor. Se crediteaza cu sumele reprezentand TVA incasate de la bugetul statului pe baza cererilor depuse de rambursare sau cu TVA-ul de recuperat, compensata in lunile urmatoare cu TVA de plata. Soldul este debitor si reflecta TVA de recuperat de la bugetul statului. Contul 4428 TVA neexigibila este un cont bifunctional. Functioneaza ca un cont de activ cand exprima creante privind TVA, in cazul cumpararilor de bunuri de servicii cu plata in rate sau cand acestea nu sunt insotite de facturile furnizorilor. Functioneaza ca un cont de pasiv cand exprima datorii pe termen scurt privind TVA in cazul vanzarilor de bunuri si servicii cu plata in rate sau cand acestea nu sunt insotite de facturi, precum si in cazul unitatilor comerciale cu amanuntul pentru inregistrarea stocurilor de marfuri incluse in pretul de vanzare cu amanuntul. Se crediteaza cu sumele prezentand TVA neexigibila aferenta vanzarilor (cand nu se pot intocmi facturi), marfurilor existente in stoc in cadrul unitatilor cu amanuntul, precum si cu TVA devenita exigibila. Se crediteaza cu TVA devenita exigibila in cursul perioadei precum si cu TVA neexigibila aferenta achizitiilor de bunuri, lucrari sau servicii. Soldul acestui cont poate fi fie creditor, in situatia cand exprima datorii nexigibile privind TVA, fie debitor, atunci cand exprima creantele neexigibile privind TVA.

CONTABILITATEA TREZORERIEI Trezoreria este ansamblul activitatilor financiare efectuate de unitatea patrimoniala in scpoul obtinerii mijloacelor banesti necesare in bune conditiuni, a activitatii economice. Trezoreria unitatii patrimoniale reprezinta acea parte a patrimoniului care cuprinde gestionarea titlurilor de plasament, a disponibilitatilor banesti aflate in conturile bancare si in caseria unitatii, precum si a creditelor bancare pe termen scurt. Functia contabila a conturilor in general sunt conturi de activ. 43

Evidenta disponibilului bancar este tinuta prin intermediul 512 Conturi la banci, dezvoltat pe conturile sintetice de gradul al 2-lea, 5121 Conturi la banci in lei, 5124 Conturi la banci in devize. Evidenta numerarului aflat in casieria unitatii prin intermediul 531 Casa,dezvlotat pe conturile sintetice de gr al 2-lea, 5311 Casa in lei, 5314 Casa in devize. Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu disponibilul ce alimenteaza contul respectiv, si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul este debitor si reflecta valoarea disponibilului existent la un moment dat. 519 Credite bancare pe termen scurt este un cont de pasiv. Se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare precum si cu dobanzile aferente, se debiteaza cu creditele bancare pe termen scurt, restituite bancii finantatoare precum si cu dobanzile achitate, iar soldul reflecta creditele bancare pe termen scurt nerestituite. Contul 541 Acreditive, este o modalitate de plata a furniozorului prin care se deschide o linie de creditare aflata la dispozitia acestuia. Se desprinde din contul curent al unitatii, este cont de activ. Se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II: 5411 Acreditive in lei, 5412 Acreditive in devize.

EXEMPLE APLICATIVE privind contabilitatea DATORIILOR, CREANELOR si a TAXEI PE VALOAREA ADUGATA Aplicaia 1 1) La unitatea cu ridicata se nregistreaz recepia mrfurilor aprovizionate pe baz de factur la costul de achiziie de 100.000 lei, TVA 19%: ______________________________________ % 371 Mrfuri 4426 TVA deductibil ________________________________________________ (+A) (+P) = 401 Furnizori 119.000 100.000 19.000

2) Se nregistreaz achitarea pe baz de ordin de plat i extras de cont a facturii reprezentnd mrfurile aprovizionate: ___________________________________ 401 Furnizori =5.12 1Conturi la b nci n lei _________________________________ (-P) (+P) 119.000

3) Se nregistreaz livrarea ctre clieni a mrfurilor aprovizionate, la costul de achiziie de 100.000 lei cu un adaos comercial de 30% i TVA nscris n factur 19%: ____________________________________________ 44

411 Clien i

% 707Venituri din vnzare a m rfurilor 4427 TVA colectat

154.70 0 130.000

24.70 0 (+A) ____________________________________________ (+P)

4) Pentru plata contravalorii mrfurilor n valoare de 130.000 lei, T.V.A. 19%, clientul emite un ordin de plat, pe care banca l onoreaz. Se nregistreaz alimentarea contului bancar la unitatea vnztoare, pe baza extrasului de cont. ________________________________________________ 5.121Cont uri la b nci n lei = = 411 Clien i ________________________________________________ (+A) (-A) 154.700

5) n ipoteza c pe parcursul lunii nu au loc i alte operaiuni de vnzri i cumprri, la sfritul lunii se nregistreaz regularizarea TVA: 24.700 > 19.000 TVA colectat > TVA deductibil TVA de plat la bugetul statului. ________________________________________________ 4427 TVA colectat (-P) 24.70 0 4426 TVA deductibil (-A) 4423 TVA de plat (+P) ________________________________________________ 19.000 5.700 = %

6) Se nregistreaz plata ctre bugetul de stat a TVA datorat pe baza decontului de TVA, a ordinului de plat emis bncii i a extrasului de cont: ________________________________________________ 4423 TVA de plat = 5121 Conturi la b nci n lei ________________________________________________ (-P) (-A) Aplic a ia 2 5.700

45

1) Se nregistreaz recepia unui mijloc de transport de la un furnizor din ar la preul de cumprare 195.000 lei la care se adaug 5.000 lei cheltuieli de transport incluse n factur i 38.000 lei contravaloarea TVA: ___________________________________________________________ % = 404 Furnizori de imobiliz ri 238.000 2133 Mijloace de transport 200.0 00 4426 TVA deductibil ______________________________________________________ (+A) (+P) 38.000

2) Se nregistreaz achitarea furnizorului pe baza ordinului de plat i a extrasului de cont: ___________________________________________________________ 404 Furnizori de imobiliz ri = 5121 Conturi la b nci n lei 238.000 ___________________________________________________________ (-P) (-A) 3) Se nregistreaz vnzarea unui utilaj la preul de livrare 30.000 lei, TVA 19%: ___________________________________________________________ 461 Debitori diver i = % 35.70 0 7583 Ven. din v.act. i op.de cap. 30.00 0 4427 TVA colecta t ________________________________________________ (+A) (+P) 5.700

4) Se nregistreaz ncasarea prin banc, a contravalorii mijlocului fix livrat unui agent economic: _________________________ ______________________________ 5121 Conturi la b nci n lei = 461 Debitori diver i 35.700 ______________________________ (+A) (-A) 5) n ipoteza c pe parcursul lunii nu au loc i alte operaiuni de vnzri i cumprri, la 38.000 > 5.700 46

sfritul lunii se nregistreaz regularizarea TVA:

TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat de la bugetul statului __________________ ___________________________________ % = 4426 TVA deductibil (-A) 38.000 4427 TVA colectat (-P) 4424 TVA de recup er a t (+A) 32.30 0 ____________________ ___________________________________ 6) Dac potrivit deconturilor TVA ntocmite pe o perioad de 3 luni consecutiv, sumele datorate bugetului de stat nu acoper integral taxa deductibil (Rulaj creditor cont 4427 TVA colectat < Rulaj debitor cont 4426 TVA deductibil) unitatea patrimonial poate recupera TVA de la bugetul statului, efectundu-se nregistrarea contabil: _________________________ 5121 Conturi la b nci n lei _________________________ (+A) sumele datorate de TVA n lunile urmtoare. (-A) n celelalte cazuri, recuperarea TVA se realizeaz n primul rnd prin compensarea cu = _____________________ 4424 TVA de recup er a t 5.700

Exemple aplicative privind contabilitatea trezoreriei agenilor economici 1) Pe baza ordinului de plat i a extrasului de cont se nregistreaz plata unei facturi reprezentnd mrfuri achiziionate, prin contul de banc n devize cu diferene de curs, astfel: la data apariiei datoriei: 2000 Euro x 3,7 lei/Euro = 7.400 lei CAZUL A: la data plii datoriei: 2000 Euro x 3,8 lei/Euro = 7.600 ______________________________________ % 7.600 lei 401 Furnizori (-P) 7.400 lei = 5124 Conturi la b nci n devize (-A)

47

665 Cheltuieli din diferen e de curs valutar (+A) 200 lei ______________________________________

- CAZUL B: la plii datoriei 2000 Euro x 3,35 lei/Euro = 6.700 lei

_______________________________________________ 401 Furnizori (-P) lei = % 5124 Conturi la b nci n devize (-A) 7.400 lei 6.700

765 Venituri din diferen e de curs valutar (+P) 700 lei _______________________________________________________ 2) Pe baza ordinului de plat ntocmit de client i a extra s ului de cont se nregistre a z contrav aloar e a n devize a unor produs e finite livrate prin contul la banc cu diferen e de curs, astfel: la data apari iei crean ei: 1000 Euro x 3,8 lei/Euro = 3.800 lei CAZUL A: La data ncas rii crean ei: 1000 Euro x 3,6 lei/Euro = 3.600 ________________________________ % = 411 Clien i 3.800 3.600 lei 200 lei (-A) lei 5124 Conturi la b nci n devize 665 Cheltuieli din diferen e de curs valutar _______________________________________ (+A) CAZUL B: la data ncasrii creanei: 1000 Euro x 3,85 lei/Euro = 3.850 ________________________________ 5124 Conturi la b nci n devize = % lei (+A) 411 Clien i(- A) lei 765 Venituri din diferen e lei de curs valutar (+P) ________________________________ 3.850 3.800 50

3) nregistrarea la sfritul exerciiului a diferenelor de curs valutar favorabile sau nefavorabile, dup caz, la disponibilitile n valut existente n contul bancar n devize: la data nregistrrii disponibilitii n valut: 2000 Euro x 3,5 lei/Euro = 7.000 lei 48

CAZUL A: Diferene favorabile la sfritul exerciiului financiar: 2000 Euro x 3,75

le/Euro = 7.500 lei ___________________________________ 5124 Conturi la b nci n devize = 765 Venituri din diferen e (+A) de curs valutar (+P) 500 lei ___________________________________ CAZUL B: Diferene nefavorabile la sfritul exerciiului financiar: 2000 Euro x 3,25 lei/Euro = 6.500 lei _____________________________________ 665 Cheltuieli din diferen e de = 5124 Conturi la b nci n devize curs valutar (+A) (-A) 500 lei ____________________________________ 4) nregistrarea acordrii unui credit bancar pe termen scurt de 500.000 lei: _________________________________________ 5121 Conturi la b nci n lei = 5191 Credite banc are pe term e n scurt 500.000lei (+A) (+P) _________________________________________ 5) Achitare a facturii furnizorului de mat erii prime, ulterior recep iei, pe baz de chitan n num er ar 1000 USD la cursul zilei de 2,450 lei/USD: __________ ______________________________ 401 Furnizori = 5314 Casa n lei (-P) (-A) __________ ____________________________ 2.450 lei

6) ncas ar e a contrav alorii m rfurilor livrate clien ilor, pe baz de chitan ntocmit , n num er a r 1.000 $ la cursul zilei de 2,4234 lei/$: ______________________ ________________________ 5124 Conturi la b nci n lei = 411 Clien i 2.423 _________________________ ___________________________ 7) Deschider e a unui acreditiv de 200.000 lei: ________________ ________________________________________ 581 Viram e n t e intern e = 5121 Conturi la b nci n lei 200.000 5411 Acreditive n lei = 581 Viram e nt e n lei 200.000 lei (+A) (-A) _________________ ________________________________________ 49 lei

8) Plata prin acreditiv a m rfurilor achizi ionat e la pre de cump rar e 15.000 lei: ______________ __________________________________

401 Furnizori = 5411 Acreditive n lei 15.000 lei (-P) (-A) ______________ _________________________________ 9) Virarea n contul de disponibilit i b ne ti, a acreditivului necons u m a t ce i-a ncheiat valabilitat e a: _______________________________________________________ 581 Virame nt e interne =54 1 1 Acreditive n lei 185.000 lei 5121 Conturi la b nci n lei = 581 Virame n t e interne 185.000 (+A) (-A) _____________________ __________________________________

10)

Ramburs ar e a la term e n a creditului banc ar pe term e n scurt de 500.000 lei:

_____________________________ _________________________________ 5191 Credite banc ar e pe term e n scurt = 5121 Conturi la b nci n lei 500.000 lei 500.0 00 lei (-P) (-A) _____________________________ _________________________________ 11) n urma livr rii de m rfuri la pre de vnzar e 20.000 lei, TVA 19%, unitat e a com ercial acord credit comercial clientului accept n d un efect com ercial (o cambie, o trat sau un bilet la ordin). Pn la primirea aces tuia se efectu e a z nregistrar e a : _________________ ___________________________ 413 Efecte de primit ____________________ (+A) 12) = 411 Clien i ________________________________ (-A) 23.800 lei

Se prime te de la client efectul com ercial complet a t pentru sum a de 23.800 lei:

___________________

__________________________________

511 Valori de ncas a t = 413 Efecte de primit 23.800 lei (+A) (-A) ___________________ _________________________________ 13) ncas ar e a efectului comercial prin contul bancar: _____________________ _______________________________ 50

5121 Conturi la b nci n lei = 511 Valori de ncas a t 23.800 lei (+A) (-A) ____________________

Curs 8 Subiectele de aplicatii PENTRU EXAMEN se refera in principal la: intocmirea bilantului contabil modificarile bilantiere forma si structura contului: care poate fi 301 materii prime, 401 - furnizori, 5121 caonturi la banci in lei, 5311 casa in lei stornarea in contabilitate: in negru sau in rosu analiza contabila : cele 4 etape + intocmirea formulei contabile exemplele de pe foi balanta de verificare NU ESTE

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR VENITURILOR SI A REZULTATELOR 1. Contabilitatea cheltuielilor Cheltuielile unitatii patrimoniale se definesc ca fiind sumele sau valorile platite ori neachitate inca, reprezentand: - consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea economica - executarea unor obligatii legale ori contractuale de catre societatea patrimoniala - cheltuielile cu personalul unitatii - cheltuielile extraordinare - amortizarile si provizioanle constituite, valoare contabila a activelor cedate. Distruse sau disparute La baza organizarii contabilitatii cheltuielilor sta conceptia dualista de reflectare a lor in cadrul contabilitatii financiare, cat si a contablilitatii de gestiune. Contabillitatea financiara evidentiaza si evalueaza chetuielile, in fucntie de natura actiivitatilor de exploatare financiare si extraordinare, dar si in functie de natura resurselor utilizate . Contablitatea de gestiune (conturile clasei a 9-a) cuprinde in obiectul sau de activitate inretistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv, pe activitati, secti, faze de fabricatie, precum sid decontarea productiei si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate, serviciilor prestate, inclusiv al productiei in curs de executie. Organizarea contabilitatii de gestiune este facultativa pentru fiecare unitate patrimonial in fuctie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acestora Dupa natura lor cheltuielile se grupeaza pe urmatoarele categorii, acestea fiind cheltuielile de exploatare(grupele de la 60 la 65apartinand planului de conturi), cheltuielile financiare(grupa 66), cheltuielile extraordinare(grupa 67), cheltuielile cu amortizarile provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare(grupa 68) si cheltuielile cu impozitul pe profit(contul 691 cheltuieli cu impozitul pe profiit). Cheltuieli de exploatare: 51

- Cheltuieli privind consumul de materii prime: contul 601, materialele consumabile(602), costul de achizitie al obiectelor de inventar(603), costul de achizitie al materialelor nestocate(604), costul de achizitie al energiei si al apei consumate(605), cvostul de achizitie al animaleor si pasarilor(606), costul marfurilor vandute(607) si costul ambalajelor(608). - Cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti(conturile de la 611 la 628 apartinanad planului de conturi) - Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala(635) - Cheltuieli cu salariile personalului(641 cheltuieli cu salariile personalului), precum si cele privind asigurarile si protectia sociala (645) - Alte cheltuieli de exploatare de natura pierderilor din creante(654) sau a diferentelor din lichidarea unor creante sau a unor datorii (658) Cheltuielile financiare cuprind: - pierderi din creante legate de participatii (663) - pierderile din vanzarea titlurilor din plasament (664) - diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si disponinbilitatile in devize (665) - dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs(666) - sconturile acordate clientilor(667) - alte cheltuieli financiare (668). Cheltuielile extraordinare reprezinta acea categorie de cheltuieli care nu sunt legate directde activitatea curenta, normala a unitatii patrimoniale si cuprind atat operatii de gestiune de natura amenzilor, despagubirilor, lipsurilor la inventar si altele(un singur cont 671 cheltuieli privind calamitatile si alter evenimente extraordinare). Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare. Ajustarile si provizioanele sunt grupate in functie de natura lor pe baza clasificarii anterioare, respectiv: pentru cele de exploatare (681), si financiare(686) Cheltuielile pentru impozitul pe profit se identifica prin contul 691. In fucntie de mimentul angajarii lor , cheltuielile pot fi grupate in cadrul contabilitatii financiare astfel: a) chetuieli ce se inregistreaza in corespondenta cu conturile de terti, plata acestora fiind ulterioara angajarii lor b) cheltuieli ce se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie, moment ce coincide cu plata acestora c) cheltuieli reprezentand amortizari si provizioane, neangajand o plata, ele fiind calculate pentru a estima deprecierile latenete sau definitive. Contabilitatea cheltuielilor se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I si II ce fac parte din clasa a 6-a, clasa denumita conturi de cheltuieli. Aceste conturi nu se incadreaza in categoria conturilor bilantiere intrucat la sfarsitul lunii ele nu prezinta sold. Ele functioneaza conform regulilor de activ, dar nu prezinta sold. Se debiteaza in cursul lunii pe masura efectuarii cheltuielilor respective in fucntie de natura lor economica. Se crediteaza la sfarsditul lunii la inchiderea conturilor de cheltuieli prin rezultatul exercitiului debitanduse contul 121 profit si pierdere. 2. Contabilitatea veniturilor

52

Veniturile reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat, din livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de srvicii si din avantajele pe care unitatea patrimoniala consfinteste sa le primeasca, executad obligatii legale sau contractuale din partera tertilor sau din operatii de exploatare si de capital. In scopul determinarii rezultatului exercitiului, in cazul veniturilor unitatii patrimoniale se mai cuprind si veniturile din productia stocata, productia mobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, pretul de vanzare al activelor cedate. Clasificarea dupa natura lor, veniturile se grupeaza pe urmatoarele categortii: a) veniturile din exploatare (grupele de la 70 la 75), care cuprinde: - venituri din vanzarea produselor (701), a semifabricatelor (702), a marfurilor (707), a lucrarilor de executat si a serviciilor prestate catre cumparator (704), a livrarilor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract care implica transferul de proprietate al bunurilor respective asupra clientilor. - venituri din realizarea stocurilor(711). Aceste venituri se inscriu impreuna cu celelalte venituri in contul 121profit si pierderecu semnul +(sold creditor) sau -(sold debitor) - veniturile din productia de imobilizari corporale (722) si necorporale (721), reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilot\r efectiuate de untiatea patrimoniala pentru ea insasi care se inregistreaza ca evnituri imobiliate corporale si necorporale - venituri din subventii de exploatare(741) - alte venituri din exploatarea currenta cuprinzand veniturile din creantele recuperate (754) si alte venituir din exploatare (758) b) veniturile financiare: venituri din imobilizari financiarec (761), venituri din investitii financiare pe termen scurt(pana la un an cont 762), venituri din creante imobilizata (763), venituri din titluri de plasament (764), venituri din diferente de curs valutar (765), venituri din dobanzi (766), venituri din sconturi obtinute (767), si alte venituri financiare (768) c) veniturile extraordinare reprezinta acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si cuprind atat operatii de exploatart (771), cat si de capital (772) cum sunt: cum sunt: despagubiri si penalitati incasate(7711), venituri din cedarea activelor (7721), subventii pentru investitii virate la venituri (7727). d) veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor, ajustari penrtu depreciere sau pierderi de valoare: acestea sunt grupate in functie de natura lor ce a fost prezentata anterior, respectiv pentru cele din exploatare(781), sau financiar (786) In cadrul venituilor din exploatare un important indicator de apreciere a activitatii patrimoniale este cifra de afaceri. Cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestari de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor. In functie de momentul angajarii veniturile pot fi grupate in contabilitatea financiara astfel: a) Venituri angajate ce se inregistreaza in corespondenta cu un cont de creante (411 clinti, 441 debitori diversi), monentul incasarii lor fiind ulterior evidentierii acestora in contabilitate. b) Veniturile constatate ce se inregistereaza in corespondenta cu un cont de creanta, mementul incasarilor suprapunanduse cu evidentiera lor in contablitate. c) Venituri contabile calculate de natura celor din anularea provizioanelor, a ajustarilor pentru depreciere sau a pierderilor de valoare ce nu angajeaza o incasare si o necesitate de inregistrare contabila. Contabilitatea veniturilor se realizeaza cu ajutorul conturilor sintegtice de gradu I si II, ce fac parte din clasa a7-a, conturi de venituri. Aceste conturi se inchid la sfarsitul fiecarei luni neprezentand astfel solduri si nefiind conturi bilantieire. Ele functioneaza conform regulillor conturilor de pasiv. 53

Se crediteaza cu veniturile inregistrate in cursul lunii, in functie de natura lor economica. Se debiteaza la sfarsitul lunii, atunci cand veniturile inregistrate in cursul lunii se repartizeaza asupra rezultaztelor exercitiului, creditandu-se conturi 121Profit si pierderi. 3. Contabilitatea rezultatelor financiare ale exercitiului Pe baza datelor inscrise in debitele conturilor de cheltuieli si in creditele conturilor de venituri, la sfarsitul se stabilesc rezultatelel financiare , rezultand dupa caz un profit sau o pierdere. Rezultatul exercitiului, dupa caz, profitul sau pierderea se determina ca o diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a conta data incasarii sau a platii. Rezultatul exercitiului cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar si impozitul pe profit. Calculul rezultatului direct se realizeaza ca difereanta dintre veniturile din operatiile curente (este suma dintre venituri din exploatare si veniturile financiare) si cheltuielile curente (suma dintre cheltuielile de exploatare si cheltuielile financiare). Rezultatul extraordinar se calculeaza ca o diferenta dintre veniturile si cheltuielile extraordinare inregistrate de unitatile patrimoniale. Rezlultatul exercitiului, reflecta rezultatul final al contului 121profit si pierdere supus in cazul existentei unui profit repartizarii pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale. Dupa diminiuarea rezultatului extraordinar al exercitiului cu impoiztul pe profit, profitul obtinut se poate repartiza pe destinatii astfel: - in timpul exercitiului sau la sfarsitul acestuia in mod provizoriu - la inceputul exercitiului urmator in mod definitiv cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor dupa caz - intr-o perioada ulterioara, fiind amanat la repartizare si lasat in asteptare, prin aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, dupa caz Principalele destinatii de repartizare a profitului sunt: - constituirea de rezerve legale in cotele prevazute de legislatia in vigoare - acoperirea unor eventuale pierderi provenite din anii precedenti - majorarea capitalului social - prime privind participarea la profit a salariatilor - constiturea unor alte fonduri ce raman spre folosire ls dispozitia unitatii - pentru acordarea de dividende in cazul societazatilor comerciale - ca varsaminte la buget in cazul regiilor autonome - pentru alte destinatii In cazul obtinerii onor pierderi aceasta va fi acoperita din urmatoarele surse, prin respectarea succesiunii: - profitul nerepartizat din anii anteriori - daca nu este o alta solutie, din profitul ce va fi realizat din urmatorii trei ani - capitalul social varsat Contabilitatea rezultatelor financiare se tine cu ajutorul grupelor 12 rezultatul exercitiului, din cadrul carora fac parte: conturile 121 Profit si pierdere, 129 Repartizarea profitului Contul 121 este un cont bifuntional ce tine evidentga profitului sau pierderii reprezentand rezultatul exercitiului. Dupa continutul economic este un cont de surse proprii. In creditul contului 121 Profit si pierdere se inregistreaza: soldurile creditoare ale conturilor de venituri, la sfarsitul perioadei (conturile de la 701 la 787) pierderile inregistrate in exercitiile precedente, care reduc capitalul social (101) pierderile inregistrate in exercitiile precedente care nu au fost repartizate (107) 54

In debitul contului 121 Profit si pierdere se inregistreaza: soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli, la sfarsitul perioadei (conturile de la 600 la 691) profitul net realizat in exercitiile precedente, nerepartizat, precum si pierderea reportata din exercitiul anterior, acoperita din profitul realizat in perioada curenta (107) profitul net realizat in exercitiul precedent, destinat repartizarii (129) Soldul creditor reflecta profitul realizat atunci cand veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor exprima pierderea inregistrata, atunci cand cheltuielile depasesc veniturile. Contul 129 Repartizarea profitului este un cont de activ cu ajutorul caruia se tine evidenta repartizarii profitului pe destinatiile prezentate anterior. Dupa continutul economic este un cont de regularizare. Se debiteaza cu profitul net realizat pe diferite destinatii. Se crediteaza cu profitul net repartizat la inceputul exercitiului urmator. Soldul debitor al contului reflecta repartizarile din profit efectuate in cursul anului. APLICATII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR

A. In cursul lunii se debiteaza conturile de cheltuieli in baza urmatoarelor inregistrari contabile:

a) consumul productiv de materii prime: 601 Cheltuieli cu materii prime(+A) = 301 Materii prime(-A) b) destocarea depozitului cu ridicata privind marfurile livrate clientilor: 607 Cheltuieli privind marfurile(+A) = 371 Marfuri (-A) 300.000 lei 400.000 lei

c) scaderea din gestiune a obiectelor de inventar scoase din uz: 603 Cheltuieli privind obiectele de inventar(+A) = 303 Obiecte de inventar(-A) 30.000 lei d) inregistrarea salariilor brute datorate personalului la sfarsitul lunii: 641 Cheltuieli cu salariile personalului(+A) = 421 Personal salarii datorate(+P) 100.000 lei

e) inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale si la fondul de somaj: 645 Cheltuieli privind asigurarile = % 35.000 lei si protectia civila (+A) 4311Contributia unitatii la asigurarile sociale 30.000 lei 4371 Contributia uniattii la fondul de somaj 5.000 lei (+P) f) plata furnizorului extern, cand cursul dolarului creste fata de cursul anterior de inregistrare la data receptiei: % = 5124 Conturi la banci in devize (-A) 405.000 lei 401 Furnizori (-P) 400.000 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar(+A) 5.000 lei g) scoaterea din functiune a unui utilaj neamortizat complet: % = 2123 Masini, utilaje si instalatii de lucru(-A) 2813 Amortizarea masinilor si utilajelor(-P) 6721 Cheltuieli privind activele cedate (+A) h) amortizarea unei cladiri: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor(+A) = 2811 Amortizarea cladirilor(+P) 80.000 lei 60.000 lei 20.000 lei 10.000 lei

55

B. In cursul lunii se crediteaza conturile de venituri in baza efectuarii urmatoarelor inregistrari contabile:
a) livararea produselor finite tertilor: 411 Clienti(+A) = % 178.500 lei 701 Venituri din vanzarea produselor finite(+P) 150.000 lei 4427 TVA colectata (+P) 28.500 lei b) livrarea semifabricatelor tertilor: 411 Clienti(+A) = % 59.500 lei 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor(+P) 50.000 lei 4427 TVA colectata (+P) 28.500 lei c) livararea marfurilor clientilor : 411 Clienti(+A) = % 1.011.500 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor(+P) 850.000 lei 4427 TVA colectata (+P) 161.500 lei d) plata furnizorului extern cand cursul dolarului scade fata de cursul anterior de inregistrare la data receptiei: 401 Furnizori(+A) = % 920.000 lei 5124 Conturi la banci in devize(-A) 900.000 lei 765 Venituri din diferente de curs valutar (+P) 20.000 lei e) vanzarea unui utilaj la pret negociat: 461 Debitori diversi(+A) = % 35.700 lei 7721 Venituri din cedarea activelor(+P) 30.000 lei 4427 TVA colectata (+P) 5.700 lei

C. Calculul si inregistrarea rezultatelor financiare la sfarsitul lunii.

1. La sfarsitul lunii se inchid conturile de cheltuieli prin contul 121 Profit si pierdere: 121 Profit si pierdere (+A) = % 900.000 lei 601 Cheltuieli cu materii prime 300.000 lei 607 Cheltuieli privind marfurile 400.000 lei 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar 30.000 lei 641 Cheltuieli cu salariile personalului 100.000 lei 645 Cheltuieli privind asig. si protectia sociala 35.000 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 5.000 lei 6721 Cheltuieli privind activele cedate 20.000 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind 10.000 lei exploatarea imobilizarilor (+A) (-A)

2. La sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri prin contul 121 Profit si pierdere: % = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 121 Profit si pierdere 1.100.000 lei 150.000 lei 50.000 lei

56

707 Venituri din vanzarea marfurilor 765 Venituri din diferente de curs valutar 7721 Venituri din cedarea activelor (-P) (-A)

850.000 lei 20.000 lei 30.000 lei

3. Se calculeaza se se inregistreaza impozitul pe profit (25% aplicat asupra profitului brut) PROFITUL BRUT = TOTAL VENITURI TOTAL CHELTUIELI = 200.000 LEI

IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL BRUT 25% = 200.000 25% = 50.000 LEI 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit(+A) = 441 Impozitul pe profit (+P) 50.000 lei

4. Se inchide contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit la sfarsitul lunii prin contul 121 Profit si pierdere (se repartizeaza cheltuielile cu impozitul pe profit asupra rezultatelor). 121 Profit si pierdere (+A) = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit(-A) 50.000 lei

Profitul net (de repartizat) = Profitul brut Impozitul pe profit = 200.000 50.000 = 150.000 lei

D. Repartizarea profitului:
Adunarea generala a actionarilor hotaraste repartizarea profitului net pe urmatoarele destinatii: - majorarea capitalului social prin emiterea ulterioara de noi actiuni 40.000 lei - constituirea de rezerve 10.000 lei - constituirea fondului de participare la profit 10.000 lei - constituirea fondului de dezvoltare 15.000 lei - constituirea fondului pentru actiuni social-culturale 15.000 lei - acordarea de dividende actionarilor (posesori de actiuni) 60.000 lei 1. Repartizarea integrala a profitului net pe destinatiile hotarate de A.G.A.: 129 Repartizarea profitului = % 150.000 lei 1012 Capital subscris varsat 40.000 lei 106 Rezerve 10.000 lei 118 Alte fonduri/analitic fond dezvoltare 15.000 lei 118 Alte fonduri/analitic fond pentru 15.000 lei actiuni social-culturale 112 Fondul de participare la profit 10.000 lei 457 Dividende de plata 60.000 lei (+P)

(+A)

57

2. Dupa repartizarea integrala a profitului se inchid si conturile 129 Repartizarea profitului si 121Profit si pierdere: 121Profit si pierdere = 129 Repartizarea profitului 150.000 lei

curs 9

Lucrarile de sinteza si raportare contabila prezentate la incheierea exercitiului financiar

1. Lucrarile contabile de incheiere a exercitiilor

Prin continutul lor lucrarile de sinteza si raportarea contabila acopera ansamblul operatiilor efectuate de catre agentii economici pe intregul exercitiu financiar, prezentand situatia patrimoniului si rezultatele financiare la sfarsitul perioadei respective. Un exercitiu financiar se desfasoara pe parcursul unui an calendaristic, (incepe pe 1 ianuarie si se incheie la 31 dec), incheierea exercitiului financiar asigura prezentarea prin bilant a situatiei patrimoniului, respectiv a activelor si pasivelor, a veniturilor, cheltuielilor si a profitului sau a pierderilor, dupa caz, prin contul de profit si pierderilor. Bilantul contabil constituie documentul oficial de gestiune al unitatilor patrimoniale care trebuie sa asigure o imagine reala, clara si completa, a patrimoniului unitatii, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. El se intocmeste semestrial, anual, si incazul fuzionarii sau incetarii activitatii agentului economic. Obligativitatea intocmirii bilantului contabil decurge din prevederile art 26 din legea 82/1991 legea contabilitatii, republica. Bilantul contabil reprezinta un instrument de conducere atat la nivelul unitatilor patrimoniale cat si la nivel national; normele metodologice de utilizare a bilanturior contabile, stabilesc modul de centralizare a acestora pe ramuri de activitate , in profil teritorial si departamental, sau pe ansamblul economiei nationale. Incheierea exercitiulul financiar si elaborarea completului bilantier comporta o succesiune de lucrari din care unele au caracter preliminar iar altele vizeaza completarea propriuzisa a documentelor ce alcatuiesc completul bilantier: bilantul contabil contul de profit si pierdere situatia fluxurilo de trezorerie situatia mdificarilor capitalului propriu notele explicative la situatiile financiare anuale Lucrarile cu caracter preliminarp oarta numele de lucrari de inchidere; ele se desfasoara in faze succesive in urmatoarea ordine logica: a) prima etapa presupune inregistrarea in conturi a tuturor operatiilor economice si financiare desfasuratte de unitatea patrimoniala, in perioada pentru care se intocmeste bilantul contabil in scopul stabilirii rulajelor complete a conturilor,(fie rulaj debitor, fie rulaj creditor,) Fara aducerea la zi a inregistrarilor in conturi nu este posibil stabilirea corecta a soldurilor conturilor la momentul intcmirii bilantului contabil si in concluzie nu se poate efectua inchiderea sau preluarea in bilant a continutului acestora b) a doua etapa consta in verificarea exactitatii rulajelor si soldurilor inregistrate in conturile sintetice si analitice din contabilitatea generala si punerea de acord a evidentei sintetice cu cea analitica.

58

Operatiunea de control a sumelor inregistrate in conturi se executa cu ajutorul balantelor de verficare, instrumente ce permit atat indetificarea erorilor de inregistrare, cat si corectarea inregistrarilor gresite in vedera stabilirii concordatei necesare intre conturile sintetice si cele analitice. Obligativitatea intocmirii balantelor de verficare decuge atat din necesitati practice cat si din prevederile legale,( art 21 din lg 82/1991, lg contabilitatii republicata); finalizarea lunara a inregistrarilor din conturi , dublata de verificarea lor cu ajutorul balantelor de verificare, capata o importanta deosebita deoarece in timp ce bilantul contabil se inregistreaza semestrial sau anual, calculul profitului, dupa caz, a pierderii, a impozitului pe profit si a altor obligatii reflectate de diferitele conturi se efectueaza lunar. In plus balantele de verificare sunt atat instrumente de control a inregistrarilor efectuate in consturi, cat si surse de informatii centralizate pentru conducerea activitatii agentilor economici. c) in a treia etapa: se foloseste la inventarierea generala a mijloacelot materiale si banesti, a surselor de formare a capitalului, drepturilor de creanta si obligatiilor agentului economic la un moment dat. Ea are drept scop determinarea patrimoniului real al unitatii si vizeaza atat constatarea existentului faptic al elementelor patrimoniale, cat si evaluarea acestora la valoarea actuala. Derularea inventarierii se face in concordatna cu prevederile normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, norme care stabilesc modul de desfasurare a inventarierii si precizeaza pana la amanunt documentele care se intocmesc cu aceasta ocazie. In urma inventarierii, elementele patrimoniale sunt grupate dupa natura lor iar recapitulatia elementelor inventariate se scrie in Registrul inventar, impreuna cu diferentele din evaluare rezultate. Actiunea de inventariere generala a patrimoniului este urmate de punerea de acord a datelor din evidenta contabila cu realitatile constatate cu ocazia inventarierii si inegistrarea diferentelor de inventar. d) in a patra etapa: presupune stablilirea rezultatelor financiare, a profitului brut si a porfitului net impozitat, obtinute de agentul economic luna de luna si prin cumulare si regularizare la finele anuluigestionar cand se incheie bilantul. Aceste operatii se realizeaza prin decontarea sistematica a veniturilor si cheltuielilor, colectarea si regularizarea varsamintelor in seama impozitelor si taxelor datorate de agentul economic la bugetul de stat,bugetele sau fondurile speciale si determinara rezultatului exercitiului prin intermediul contuluiprofi t si pierdere, cont care la randul sau realizeaza cumularea de la inceputul pana la finele anului a proftului cu pierderile evidentiaza impozitul pe profit evidentiaza cheltuielile care potrivit legii se suporta din rezultatele financiare si in cele din urma stabileste profitul net al agentului economic. Tot in aceasta etapa se opereaza si eventualele repartizari si utilizari ale profitului. e) a patra etapa cuprinde a 2a verificare a datelor inregistrate in scopul asigurarii exactitatii inregistrarilor in conturi a tuturor operatiilor economice inclusiv a celor reclamate de necesitatea regularizarii diferentelor rezultate in urma inventarierii generale a patrimoniului si stabilirea rezultatelor finale a exercitiului. Aceasta lucrare se realizeaza prin intocmirea unei noi balante de verificare, atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice in vederea punerii de acord a contabiliatii generale cu cea analitica in ansamblul lor. f) a cincea etapa: pe baza datelor consamnate in conturi si in ultima balanta de verificare se procedeaza la intocmirea propriuzisa a bilantului; completarea formularelor de bilant, elaborate de Ministerul Finanelor Publice, care stau la baza intocmirii bilantului general pe ansamblul ecnomiei nationale. 2. Completul bilantier Bilantul contabil constituie instrumentul cel mai important cu ajutorul caruia datele cuprinse in contabilitate sunt oferite circuitului informational. Pe baza datelor oferite de bilantul contabil se pot formula concluzii cu privire la situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale.

59

Completul bilantier se compune dintrun ansamblu de documente si situatii de sinteza economica sau de control fiscal ce poate varia in functie de natura si marimea unitatii patrimoniale ,dar in principiu cuprinde urmatoarele elemente(contabil pentru uzul polit VEZI CARTE VOLUMUL 2). Bilantul propriu-zis reprezinta componenta cea mai importanta a completului bilantier si poate fi definita ca un tablou ce poate cuprinde in forma sintetizata si in expresie valorica atat mijloacele economice patrimoniale cat si sursele de constituire a acestora, respectiv activul si pasivul unitatii patrimoniale. In cadrul bilantului trebuie respectata egalitatea dintre totalulul activului si totalul pasivului. In inocmirea si utilizarea bilantului cntabil trebuiesc respectate cu strictete principiile contaabile care vizeaza direct bilantul necompensarii si intangibilitatii bilantului de deschidere. Principiul necompensarii se refera la neadmitera elementelor de activ cu cele de pasiv(ex. creante compensate cu datorii.) rincipiul intangibilitatii bilantului de deschidere potrivit acestuia se interzice modificarea datelor preluate de bilantul anterior in vederea dechiderii exercitiului urmator. In elaborarea bilantului trebuie avuta in vedere urmatoarea regula: soldurile debitoare ale conturilot la momentul incheierii bilantului se preiau in posturile de activ iar soldurile creditoare se preiau in posturile de pasiv. EXCEPTIE: exceptie fac conturile rectificative a valorii unor mijloace materiale; exista 2 sitiuatii: amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale care desi au solduri creditoare apar in activul bilantului in scopul rectificaii valorii imobiliarelor contul profit si pierdere prin care se inchid conturile de venituri si cheltuieli , al carui cold creditor se preia in pasivul bilantului si reflecta profitu realizat pe erioada exercitiului sau daca are un sold debitor, acesta se preia in activul bilantului si determina pierderea inregistrata in aceeasi perioada Bilantul contabil este supus certificarii si verificari de catre un expert contabil, sau contabil autorizati dupa caz [VEZI TABELUL DIN CARTE]. Gruparea elementelor patrimoniale la intocmirea bilantului cuprinde datele la data de 31 decembrie, ale anului incheiat, pentru care se depune bilantul contabil(soldul final ale conturilor care apar in bilant), cat si datele la data de 31 decembrie ale anului anterior(preluate din bilantul contabil depus in urma cu un an calendaristic prin intangibilitatii bilantului de deschidere daca agentul economic modifica acete data este pasibil de raspundere penala). Bilantul vontabil cuprinde: o numar curent o denumirea postului o soldul la inceputul perioadei o solduri de la sfarsitul exercitiului Contul de profit si pierdere(VEZI ANEXA 2 DIN CARTE vol2), ofera in orice moment al exercitiului informatiile necesare cu privire la situatuia financiara a unitati patrimoniale si a rezultatelor activitatii. Contul de profit si pierdere cuprinde soldurile debitoare(reprezentate de conturile ce inregistraza cheltuielile), soldurile creditoare(reprezentate de comturile ce inregistreaza veniturile) si rezultatul exercitiului atat pentru exercitiul precedent cat si pentru cel incheiat. El inglobeaza in cuprinsul sau: cifra de afaceriveniturile si cheltuielile exercitiului grupate dupa natura lor rezultatul exercitiului, profit sau pierdere, dupa caz Din diferenta dintre veniturile de exploatare si veniturile financiare si veniturile extraordinare si cheltuielile corespunzatoare fiecarei grupe mentionate anterior. Rezulta 3 categorii de rezultate: din exploatare financiar extraordinar Rezultatul din exploatare + rezultatul financiar = rezultatul curent. 60

Pe baza acestor rezultate si a impozitului pe profit se determina rezultatul exercitiului unei perioade de gestiune. Situatia fluxurilor de trezorerie, situatuia modificarilor capitalurilor proprii si notele explicative(in nr de 10). toate acestea reprezinta un ansamblu de documente care detalizaa datele cuprinse atat in bilant cat si in contulde profit si pierdere, prezentand activitatea unitatii patrimoniale in dinamica sa, in completarea celorlalte documente care compun completul bilantier si prezinta situatia economico-financiara a unitatii la un moment dat. Notele explicative cuprind date semnificative despre activitatea depusa si rezultatul financiar obtinut si determina luarea unor decizii juste de catre echipa manageriala a unitatii patrimoniale in vederea cresterii eficientei activ desfasurate mai ales in centrele producatoare de profit sau generatoare de pierderi din cadrul unitatii. Documentele cuprinse in note explicative creeaza posibilitatea studierii unor fenomene ce se desfasoara in unitatea patrimoniala pe baza compararii datelor ce le caracterizeaza in mod succesiv pe mai multe perioade iar pe de alta parte face posibila analiza in detaliu a unor fenomene care in bilant sunt exprimate printr-o suma globala. Notele explicative sunt urmatoarele: nota nr.1 activele imobilizate: sold la 1 ianuarie nota nr.2 ajustari privind deprecieri de valoare. Componenta: sold la 1 ianuarie, transferuri, sold la 31 decembrie nota nr.3 repartizarea profitului. Componenta: profit net repartizat la competente, profit net repartizat la dividende, profit nerepartizat nota nr.4 analiza rezultatului din exploatarea Cuprinde: cifra de afaceri neta, cosul bunurilor vandute si a serviciilor prestate prin cheltuielile auxiliare, precum si pri cheltuielile indirecte prin costurile de productie. Ea cuprinde rezultatul din exploatare, cheltuielile de desfacere, cheltuielile generale de administratie, alte venituri din exploatarea. nota nr.5 nota nr.6: principii politici si metode contabile: componenta: abateri dela principii contabile, schimbarea metodelor de evaluare, tratamente contabile alternative nota nr.7 are urmatoarele componente: capitalul social subscris, actiuni rascumparabile. Nota explicativa: informatii privind salariatii, administratorii si directorii. Componenta; nr mediu de salariati, salarii platite, cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala nota nr.8 nota nr.9: exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiar. Se pot calcula: indicatori de ichiditate de risc, de gestiune, de profitabilitate nota nr.10: alte informatii rivind prezentarea intreprinderii, relatiile acesuia cu filialele cu Raportul administratorilor acest document cuprinde nformatii semnificative privitoare la activitatea unitatii patrimoniale care nu sunt continute in celelalte situatii mentionate. Cuprinde informatii privind: o analiza completa a evolutiei activitatii societatii si a situatiei sale la incheierea exercitiului evenimente notabile intervenite dupa incheierea exercitiului financiar valoarea dividendelor propuse de catre consiliul de administratie si a probata de catre asociatii evolutiaprobabila a activitatii societatii patrimoniala participatiile de capital in patrimoniul altor agenti economici precum si alte aspecte relevante privind activitatea societatii comerciale

61