Sunteți pe pagina 1din 19

BILANTUL CONTABIL i POZITIA FINANCIARA A

INTRPRINDERII
Pozitia financiara este reprezntata de resursele economice controlate de intreprindere i
drepturile asupra acestora la un moment dat.
Pornind de la faptul ca fiecare resursa are o utilizare si fiecare utilizare are o resursa, ecuatia
UTILIZARI = RESURSE cunoscuta ca ecuatia dublei reprezentari este reflectata prin bilantul
contabil. Resursele (capitalurile) pot proveni de la proprietari sau terte persoane. Ca urmare, in
contabilitate se creeaza doua structuri de resurse: capitaluri proprii (CP) i datorii (D). Utilizarile
sunt constituite ca urmare a folosirii resurselor (capitalurilor) i apar sub forma bunurilor i
creantelor. Bunurile i creantele constituie activele intrprinderii de unde rezulta i ecuatia
contabilitatii in partida dubla:
A

CP + Dat

Rezulta ca elementele care descriu pozitia financiara a intreprinderii sunt activele (A),
capitalurile propii (CP) i datoriile (Dat), iar modelul utilizat este bilantul contabil.
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de active,
datorii i capitaluri proprii ale entitatii la incheierea exercitiului financiar, precum i celelalte
situatii prevazute de lege.
In bilant, elementele de activ i datorii sunt grupate dupa destinatie i lichiditate, respectiv
natura si exigibilitate.
Lichiditatea arat posibilitatea bunurilor de a se transforma in bani. Exigibilitatea arata scadena,
termenul de plata sau rambursarea creditelor primite si a datoriilor.
ACTIVELE sunt resurse contolate de catre intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute,
de la care se asteapta sa se genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Beneficiile
economice reprezinta potentialul activului de a contribui direct sau indirect, la fluxul de numerar
sau echivalente de numerar de care sa beneficieze intreprinderea.
Aceasta contributie se reflecta fie sub forma cresterilor intrarilor de numerar, fie sub forma
reducerilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de productie, astfel potentialul
poate fi unul productiv, atunci cand activul este utilizat separat sau impreuna cu alte active pentru
prestarea de servicii sau productia de bunui destinate vanzarii de catre intreprindere. De
1

asemenea, potentialul poate imbraca forma convertibilitatii in numerar sau echivalente de


numerar. Un activ este recunoscut in contabilitate i prezentat in bilant atunci cand este probabila
realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere i activul are un cost sau o
valoare care poate fi evaluat/a in mod credibil.
DATORIILE reprezinta obligatii actuale ale intreprinderii ce decurg din evenimente trecute i
prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii
economice. Iesirea presupune plata in numerar; transfer de active; prestare de servicii; inlocuirea
cu alta obligatie; transformarea obligatiei in capital propriu etc.
O datorie este recunoscuta in contabilitate, prezentata in bilant, atunci cand este probabil ca o
iesire de resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea unor obligatii
prezente i cand valoarea la care se va realiza aceasta decontare poate fi evaluate in mod credibil.
CAPITALURILE PROPRII reprezinta interesul rezidual al asociatiilor sau actionarilor in
activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Formatul, succesiunea i terminologia elementelor din bilant sunt stabilite prin reglementarile
contabile.
Modelele de baza ale bilantului prezentate in literatur i practica mondiala sunt:
a) formatul orizontal, sub forma de table cu doua coloane fundamentat pe baza relatiei
A = CP+Dat
b) formatul vertical, sub forma de lista, fundamentat pe baza relatiei:
A Dat = CP
Formatul tip orizontal, cu scop pur didactic:

BILAN
ntocmit la 31 decembrie anul N
ACTIVE
A. ACTIVE IMOBILIZATE

AN

AN

N-1

CAPITALURI PROPRII I

AN

AN

DATORII
A. CAPITAL PROPRIU, din care:

N-1

Imobilizri necorporale

Capital social

Imobilizri corporale

Prime de capital

Imobilizri financiare

Rezerve

B. ACTIVE CIRCULANTE

Rezultat

Stocuri

B. PROVIZIOANE

Creane

C. DATORII

Investiii financiare pe termen scurt

D. VENITURI N AVANS

Casa i conturile la bnci


C. CHELTUIELI N AVANS
TOTAL ACTIV (A+B+C)

TOTAL CAPITAL I DATORII


(A+B+C+D)

Egalitatea fundamental a acestui tip de bilan este :


Activ = Capitaluri proprii + Datorii
Formatul tip vertical prevzut de OMFP 3055/2010:
BILAN
ntocmit la 31 decembrie anul N
Anul N-1
A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale
III. Imobilizri financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creane
III. Investiii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la bnci
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri n avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentndu-se separat capitalul vrsat si capitalul
nevrsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat()
VI. Profitul sau pierderea exerciiului financiar
Egalitatea fundamental a acestui tip de bilan este :
Activ Datorii = Capitaluri proprii.

Anul N

STRUCTURA CONTABILA A ACTIVULUI


In activ bunurile economice sunt clasificate in functie de criteriul destinatiei i al lichiditatii
(perioada de trasnformare in bani) astfel: active imobilizate, active circulante i active de
regularizare i asimilate
A. ACTIVELE IMOBILIZATE sunt denumite si imobilizri sau bunuri imobile i cuprind
toate acele valori economice de investiie a cror perioad de utilizare i lichiditate este mai mare
de un an. Acestea au o participare repetata la activitatea de exploatare, nu se consum si nu se
inlocuiesc dupa prima utilizare, nu sunt destinate comercializarii, iar valoarea lor se recupereaz
n general prin sistemul de amortizare.
La randul lor activele imobilizate se clasifica astfel: imobilizari necorporale, imobilizari
corporale i imobilizari financiare.
I. Imobilizarile necorporale sau activele intangibile cuprind toate acele valori economice de
investiie care nu mbrac fizic forma de bunuri materiale concrete. In cadrul imobilizarilor
necorporale se includ: cheltuieli de constituire; cheltuieli de dezvoltare; concesiunile, brevetele,
licentele, marcile comerciale, drepturile i activele similare, cu exceptia celor create intern de
intreprindere; fondul commercial; alte imobilizari necorporale; avansurile acordate furnizorilor
de imobilizari necorporale; i imobilizari necorporale in curs de executie.
1. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltare a unei
intrprinderi (taxe i alte cheltuieli de inscriere i inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i
vanzarea de actiuni i obligatiuni), precum i alte cheltuieli de aceasta natura legate de
infiintarea i extinderea activitatii intreprinderii. Aceste cheltuieli trebuie amortizate in cadrul
unei perioade de maxim 5 ani.
2. Cheltuielile de dezvoltare sunt alocate pentru tehnologii noi, produse si investiii noi utile i
eficiente n raport cu activitatea viitoare a unitii Aceste cheltuieli se amortizeaza pe perioada
contractului sau pe durata de amortizare, dupa caz.
3. Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile i activele similare, cu
exceptia celor create intern de intreprindere reprezinta costul de achizitie sau valoarea de aport
inregistrate prin achizitionarea dreptului de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu, in
cazul concesiunilor, a unui brevet, aunei licente, a unei marci comerciale i a altor drepturi
imilar de proprietate industrial i intelectuala. Amortizarea acestora se face pe perioada de
folosire, stabilita potrivit contractelor.

a) Concesiunea ia natere pe baza unui contract prin care o parte numit concendent cedeaz,
contra plat (redeven), unei alte pri, denumit concesionar, pe o perioad determinat,
dreptul de exploatare a unui bun sau de executare a unei activiti. Amortizarea concesiunii se
face pe perioada prevzut pentru exploatarea sau utilizarea bunurilor de ctre concendent (cel
care le are n proprietate).
b) Brevetul (de invenie) reprezint titlul eliberat de o instituie competent prin care de confirm
caracterul de invenie a obiectului sau confer inventatorului dreptul exclusiv temporar de a
utiliza invenia.
c) Licena reflect contractul prin care posesorul unui brevet de invenie, mrci de fabric, acord
dreptul unei persoane fizice sau juridice, sau statului, contra unei sume de bani, de a folosi i
valorifica, parial sau integral, brevetul (ex. n comer poate exista dreptul unei persoane fizice
sau juridice de a importa sau exporta o marf).
d) Mrcile sunt considerate mrci de fabric, de comer sau de serviciu i reprezint certificatul
de origine, semnul distinctiv al unei firme, ntreprindere etc, constituit din cuvinte, litere, cifre,
reprezentri grafice prin care i individualizeaz produsele de cele identice ale altor firme din
ar i strintate

e) Know-how-ul aparine drepturilor i valorilor similare fiind considerat ansamblul


cunotinelor tehnice i procedeelor tehnologice ce nu fac obiectul unui brevet, dar au caracter de
secret comercial; toate tipurile de inteligen comercializabil ce fac obiectul unei licene.
4. Fondul comercial reprezint cheltuielile efectuate pentru meninerea poteialului de activitate al
ntreprinderii. De exemplu: clientela, vadul comercial, firma, segmentele de pia, emblema si
alte legturi comerciale. Fondul commercial se amortizeaza de regula in cadrul unei perioade de
5 ani.
5. Alte imobilizari necorporale cuprind programele informatice achizitionate sau create de
intreprindere pentru necesitatile proprii de utilizare. Ele se amortizeaza pe durata prevazuta
pentru utilizarea lor de catre intreprinderea care le detine.
6. Avansurile i imobilizarile necorporale in curs de executie reprezinta sumele de bani achitate
in contul imobilizarilor necorporale, respective costul de productie sau achizitie al imobilizarilor
necorporale/neterminate.
II. Imobilizarile corporale sau active fixe tangibile, cuprind bunurile materiale de folosin
ndelungat n activitatea unei ntreprinderi. Activele se gsesc sub form de terenuri i mijloace

fixe (cldiri, maini, instalaii de lucru, utilaje, mijloace de transport, unelte, instrumente de
msura, instrumente de reglare, instrumente de control, mobilier, aparatura de birou etc).
Potrivit legislaiei din ara noastr sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de
obiecte care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: s aib o valoare mai mare decat limita
stabilit de lege (2.500 lei) i durata normal de utilizare s fie mai mare de un an.
n cazul n care materialele procurate sau create de ntreprindere nu sunt terminate ele intr n
categoria imobilizrilor n curs de execuie. Activele imobilizate corporale i pierd n timp din
valoare ca urmare a utilizrii lor i ca urmare a progresului tehnic, iar aceast constatare
contabil a pierderii de valoare suferit de imobilizrile corporale cu excepia terenurilor i
includerea sa n costuri poart numele de amortizare. Durata de viata utila este fie: a) perioada
de timp in cursul careia un activ se asteapta a fi utilizat de intreprindere; fie b) numarul
unitatilor de productie sau al unitatilor similare ce se astepata a fi obtinute de catre intreprindere
prin utilizarea activului.
III. Imobilizarile financiare cuprind valorile financiare investite de intreprindere pe termen
lung sub forma de titluri i creante financiare, in scopul obtinerii de venituri sub forma
dividendelor sau dobanzilor, prin cresterea valorii capitalizate sau prin realizarea de profit din
comercializarea acestor investitii. In stuctura lor se regasesc aciunile deinute la entitile
afiliate, mprumuturile acordate entitilor afiliate, interesele de participare, mprumuturile
acordate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare, alte
investiii deinute ca imobilizri, alte mprumuturi.

Prin interese de participare se nelege

drepturile n capitalul altor entiti, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legturi
durabile cu aceste entiti, sunt destinate s contribuie la activitile entitii. Deinerea unei pri
din capitalul unei alte entiti se presupune c reprezint un interes de participare, atunci cnd
depete un procentaj de 20%.
n conturile de creane imobilizate reprezentnd mprumuturi acordate se nregistreaz sumele
acordate terilor n baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobnzi, potrivit legii.
Imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de achiziie sau valoarea
determinat prin contractul de dobndire a acestora.
Spre deosebire de celelate categorii de imobilizari, imobilizarile financiare nu sunt supuse
procesului de depreciere definitiva a valorii acesteia, ca urmare ele nu se amortizeaza.
Eventualele deprecieri suferite sunt considerate temporare i sunt inregistrate sub forma
ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare.

B. ACTIVELE CIRCULANTE. Un activ se clasific ca activ circulant atunci cnd: se atept


s fie realizat sau este deinut cu intenia de a fi vndut sau consumat n cursul normal al ciclului
de exploatare al entitii; este deinut, n principal, n scopul tranzacionrii; se atept a fi
realizat n termen de 12 luni de la data bilanului; sau este reprezentat de numerar sau echivalente
de numerar a cror utilizare nu este restricionat.
Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezint perioada de timp dintre achiziionarea
activelor care sunt destinate procesrii i finalizarea acestora n numerar sau echivalente de
numerar.
Echivalentele de numerar reprezint investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,
care sunt uor convertibile n numerar i sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.
In categoria activelor circulante se cuprind: stocuri i producie n curs de execuie, inclusiv
valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost ntocmit factur; creane; investiii pe termen
scurt; casa si conturi la banci.
I.

STOCURILE

Stocurile sunt active circulante:


a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii;
b) n curs de producie n vederea vnzrii n procesul desfurrii normale a activitii;
c) sub form de materii prime, materiale i alte consumabile care urmeaz s fie folosite
n procesul de producie sau pentru prestarea de servicii.
n cadrul stocurilor se cuprind:
a) mrfurile, i anume bunurile pe care entitatea le cumpr n vederea revnzrii sau
produsele predate spre vnzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n
produsul finit integral sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, semine i materiale de plantat, furaje i alte materiale consumabile), care
particip sau ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare fr a se regsi, de regul, n
produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar - sunt bunuri cu o valoare mai mic decat
limita legal prevzut pentru a fi considerate mijloace fixe indiferent de durata lor de serviciu
sau bunurile care au o durat mai mic de un an indiferent de valoarea lor;
e) produsele, i anume:
- semifabricatele, prin care se nelege produsele al cror proces tehnologic a fost
terminat ntr-o secie (faz de fabricaie) i care trec n continuare n procesul tehnologic al altei
secii (faze de fabricaie) sau se livreaz terilor;
- produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele procesului
de fabricaie i nu mai au nevoie de prelucrri ulterioare n cadrul entitii, putnd fi depozitate n
vederea livrrii sau expediate direct clienilor;
- rebuturile, materialele recuperabile i deeurile;
f) animalele i psrile, respectiv animalele nscute i cele tinere de orice fel (viei, miei,
purcei, mnji i altele) crescute i folosite pentru reproducie, animalele i psrile la ngrat
pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum i animalele pentru producie - ln, lapte i
blan;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziionate sau fabricate, destinate
produselor vndute i care n mod temporar pot fi pstrate de teri, cu obligaia restituirii n
condiiile prevzute n contracte;
h) producia n curs de execuie, reprezentnd producia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevzute n procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor
i recepiei tehnice sau necompletate n ntregime. n cadrul produciei n curs de execuie se
cuprind, de asemenea, serviciile i studiile n curs de execuie sau neterminate.
n cadrul stocurilor se includ i bunurile aflate n custodie, pentru prelucrare sau n consignaie
la teri.
Sunt reflectate, de asemenea, distinct n contabilitate, acele stocuri cumprate, pentru care s-au
transferat riscurile i beneficiile aferente, dar care sunt n curs de aprovizionare.
II.

CREANTELE
Creantele sunt drepturi ale intreprinderii asupra persoanelor fizice i juridice generate de

bunuri i servicii avansate pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent (o suma de bani, un
bun sau un serviciu).
Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoarea avansata urmand sa dea un
echivalent corespunzator sunt denumite generic debitori, iar persoanele fizice sau juridice care
8

au avansat valori i urmeaza sa primeasca un echivalent corespunzator sunt denumite generic


creditori.
Din punct de vedere al naturii, creantele se delimiteaza in urmatoarele structure contabile:
1. Creante financiare generate de acordarea de imprumuturi i alte sume asimilate a caror scadenta
este de pana la un an;
2. Creante comerciale generate de vanzarile de bunuri i prestatiile de serviciu, cu incasare
ulterioara.
Principalele structuri delimitate in contabilitate sunt:
a) furnizori-debitori cuprind sumele platite in avans persoanelor fizice sau juridice de la care
urmeaza sa achizitioneze bunuri sau servicii;
b) clienii sunt acele persoane fizice sau juridice fa de care o ntreprindere are creane n urma
unor vnzri de bunuri i prestri de servicii proprii activitii de exploatare a ntreprinderii.
Clientii inregistreaza tranzactiile privind livrarile de bunuri i servicii prestate pe baza de factura
sau alte documente legale.
3. Creante in legatura cu personalul sunt creantele provenite din avansurile acordate in contul
salariilor, din lipsurile imputate salariatiilor, din ajutoarele material acordate i necuvenite
precum i din contravaloarea uniformelor i echipamentelor de lucru distribuite salariatiilor,
avansuri de trezorerie nedecontate, etc.
4. Creantele sociale i fiscale cuprind, in principal, creantele fata de institutiile statului sub
forma sumelor platite de intreprindere, dar necuvenite, cum sunt impozitele de natura salariilor
platite in plus, impozitul pe profit platit dar necuvenit, contributiile la asigurarile i protectia
sociala platite dar necuvenite, TVA de recuperat etc.
5. Creante asupra actionarilor/asociatiilor privind capitalul subscris nevarsat.
6. Alte creante inregistrate sub forma Debitori diversi, care cuprind acele creante ce nu se
regasesc in structurile mentionate anterior, cum sunt: creantele provenite din pagube materiale
III.

create de terti, din vanzarea imobilizarilor i a investitiilor pe termen scurt cedate etc.
INVESTITIILE PE TERMEN SCURT (numite i titluri de plasament sau valori de trezorerie)
reprezinta valorile financiare detinute de intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen
scurt. In structura acestora se includ: actiunile detinute la entitatile afiliate; obligatiunile emise i
rascumparate; obligatiunile achizitionate i alte valori imobiliare achizitionate in vederea
realizarii unui profit pe termen scurt. Profitul poate fi obtinut din dividende, dobanzi, dar mai
ales din diferenta dintre pretul de vanzare/revanzare i costul de achizitie (pretul de cumparare
sau valoarea stabilita potrivit contractelor.
IV.
CASA i CONTURILE LA BANCI
9

Casa i conturile la banci sunt activele cu cel mai inalt grad de lichiditate. Ele apar sub
forma: conturi la banci; casa; acreditive; avansuri de trezorerie i alte valori.
1. Conturile la banci sunt reprezentate de valorile de incasat cum sunt CEC-urile i
efectele comerciale primite de la clienti; conturile curente la banci sub forma
disponibilitatilor in lei i valuta aflate in conturi bancare; sumele in curs de decontare;
dobanzile de incasat.
2. Casa reprezinta disponibilitatile banesti sub forma numerarului in lei i valuta aflat in
casieria intreprinderii, a altor valori cum sunt: bonurile valorice, timbrele fiscale i
postale, biletele de tratament i odihna, tichetele i biletele de calatorie, tichetele de
masa i alte valori.
3. Acreditivele sunt sume rezervate intr-un cont special deschis la dispozitia unui
furnizor pentru a se efectua plati pe masura livrarilor de bunuri sau prestarilor de
servicii. Acreditivul are un singur beneficiar i un anumit termen de valabilitate.
4. Avansurile de trezorerie reprezinta sumele acordate de intreprindere salariatiilor in
scopul efectuarii de plati in numele acesteia, direct la casieria furnizorului sau sumele
acordate salariatiilor in scopul acoperirii cheltuielilor pentru deplasari, detasari,
transferari in interes de serviciu
C. CHELTUIELILE INREGISTRATE IN AVANS
Cheltuielile inregistrate in avans sunt valori contabilizate in cursul exercitiului curent, dar
se refera la servicii de care intreprinderea va beneficia in exercitiul urmator, cand vor fi
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei (de exemplu: sumele reprezentand abonamentele,
chiriile i alte cheltuieli efectuate anticipat).
STRUCTURA CONTABILA A CAPITALURILOR
Normele contabile romanesti prevad urmatoarea structura a capitalului bilantier
delimitate in patru categorii, in ordinea crescatoare a exigibilitatii acestora (termenul de
decontare al surselor de finantare): capital i rezerve, provizioane, datorii i venituri in avans.
A
CAPITALUL i REZERVELE
Capitalul i rezervele costituie capitalul propriu al intreprinderii. Capitalul propriu
reprezinta sursele de finantare a bunurilor delimitate ca active bilantiere pentru care
intreprinderea nu trebuie sa acorde un echivalent banesc sau sa efectueze o prestatie/serviciu. Ele
sunt asigurate de asociati/actionari sub forma aporturilor in natura i/sau numerar; prin
autofinantare; alte cai prevazute de lege.
In structura capitalului propriu se cuprind: capitalul social; primele de capital; rezerve
din reevaluare; rezerve; rezultatul reportat i rezultatul exercitiului.
10

I.

CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social reprezinta structura de capital propriu constituita la infiintarea unei

intreprinderi din aporturile in natura i/sau numerar aduse de actionari/asociati.


Marimea capitalului social este data de valoarea nominala a actiunilor sau partilor
sociale. Capitalul social se formeaz prin aportul n bani sau n bani i natur adus de acionari
(asociai).
Capitalul social se diferentiaza pe doua structuri i anume: capiatal subscris nevarsat i
capital subscris varsat.
Capitalul subscris nevarsat reprezinta promisiunea sau angajamentul investitorilor de a
plati la anumite termene sau la termenul prevazut, sau de a face transferuri la societate a unei
parti din resursele proprii.
Capitalul subscris varsat reprezinta partea din capitalul subscris care a fost depusa de
catre investitori la dispozitia intreprinderii (investitia de capital).
II.
PRIMELE DE CAPITAL
Reprezinta structuri de capitaluri proprii care se constituie, in principia, cu ocazia
majorarii capitalului social, prin emisiunea de actiuni noi la un pret superior valorii nominale a
acestora. Valoarea nominala reprezinta o fractiune de marime egala din capitalul social, o unitate
de drept de proprietate, inscrisa pe fiecare titlu de valoare. Primele de capital se delimiteaza pe
urmatoarele structuri contabile: prime de emisiune, prime de fuziune, prime de aport i prime de
conversie a obligatiunilor in actiuni.
III.
REZERVELE
Rezervele sunt structuri de capitaluri proprii constituite, in principal, din profitul realizat
de intreprindere. Ele se delimiteaza pe urmatoarele structuri contabile: rezerve legale, statutare
sau contractuale i alte rezerve.
1. Rezervele legale se constituie din profitul brut (profitul inaite de impozitare) prin
aplicarea cotei de 5% pana cand aceasta va atinge 20% din capitalul social.
2. Rezervele contarctuale sau statutare se constituie din profitul net (profit ramas dupa
impozitare) conform prevederilor din statutul i contractual de societate.
3. Alte rezerve se constituie din profitul net precum i din alte resurse prevazute de
lege in concordant cu hotararea adunarii generale a asociatiilor/actionarilor (AGA).
REZERVELE DIN REEVALUARE
Rezervele din reevaluare cuprind diferentele rezultate din reevaluarea in plus a activelor
imobilizate, in baza unor acte normative exprese i pot fi utilizate conform reglementarilor in
vigoare.
IV.

REZULTATUL REPORTAT
11

Rezultatul reportat poate fi pozitiv i reprezinta profitul net amanat la repartizare,


provenit din anii precedenti sau negativ i reprezinta pierderea neacoperita provenita din anii
precedenti.
V.
REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
Rezulatatul exercitiului financiar se stabileste ca diferenta intre veniturile realizate in
cursul unui exercitiu financiar i cheltuielile angajate pentru obtinerea acestor venituri. Cand
veniturile sunt mai mari decat cheltuielile rezultatul este PROFIT, iar cand veniturile sunt mai
mici decat cheltuielile rezulatul este PIERDERE.
B
PROVIZIOANELE
Provizioanele sunt asimilate datoriilor, dar nu sunt incadrate in categoria acestora ca
urmare a caracterului lor incert din punct de vedere al marimii sau scadentei. Ele se delimiteaza
pe urmatoarele structuri: provizioane pentru litigii; provizioane pentru garantii acordate
clientilor; provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale i alte actiuni similare legate de
acestea; provizioane pentru restructurare; provizioane pentru pensii i obligatii similare;
provizioane pentru impozite; alte provizioane.
C
DATORIILE (sau capitalul strin)
Datoriile sunt obligatii ale intreprinderii fata de persoanele fizice i juridice generate de
bunuri i servicii primite pentru care urmeaza sa dea un echivalent (o suma de bani, un bun sau
serviciu). In sfera datoriilor sunt incluse i obligatiile fata de terti fara a se primii un echivalent
valoric sau prestatie ca de exemplu datoriile fata de bugetul statului privind diferitele impozite,
taxe i alte varsaminte asimilate.
Din punct de vedere al naturii, datoriile se delimiteaza in urmatoarele structuri:
Datorii financiare generate de imprumuturile i datoriile asimilate cum sunt
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, creditele bancare pe termen lung i curente primite
de la bancii i alte institutii financiare, inclusiv dobanzile aferente.
mprumuturile din emisiuni de obligaiuni (creditele obligatare) au la baz obligaiunile emise de
ntreprindere i vndute terilor, n scopul obinerii mprumutului (creditorii pot fi societi pe
aciuni, companii sau populaia).
Datoriile comerciale reprezint datorii ale ntreprinderii create n cadrul relaiilor de
decontare cu furnizorii pentru achiziionri de bunuri, executri de lucrri i prestri de servicii.
n categoria datoriilor comerciale se includ:

furnizorii i

efectele de pltit
12

Furnizorii reprezint datoriile echivalente valorii bunurilor materiale, lucrrilor i serviciilor


primite de la teri.
Efectele de pltit reprezint titlurile de valoare care atest obligaia de plat a ntreprinderii n
cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii.
Datorii in legatura cu personalul sunt datoriile intreprinderii fata de salariati privind
drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din salarii, idemnizatiile pentru concediile de
odihna etc.
Datorii sociale i fiscale cuprind, in principal, datoriile fata de institutiile statului sub
forma contributiilor sociale i fiscale: contributia la asigurarile sociale, contributia la asigurarile
sociale de sanatate i constituirea fondului pentru ajutorul de somaj. In cadrul datoriilor fiscale
se curpind impozitul pe profit/venit, TVA-ul, impozitul pe venitul de natura salariilor, alte
impozite taxe i varsaminte asimilate.
Datorii fata de actionari/asociati privind dividendele cuvenite acestora precum i
capitalul de rambursat.
Datoriile inregistrate sub forma creditorii diversi cuprind acele datorii care nu se regasesc in
structurile mentionate anterior, cum sunt: datoriile fata de persoanele fizice sau juridice de la
care s-au achizitionat investitii pe termen scurt, sume incasate i necuvenite etc.
Tinand cont de gradul lor de exigibilitate, datoriile se grupeaza in bilant in datorii pe
termen scurt care reprezinta sumele ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an i datorii
pe termen lung, ce reprezinta sumele ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an.
O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita i datorie curenta,
atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;

sau
b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate in datorii pe termen lung.
VENITURILE IN AVANS
Veniturile in avans sunt valori contabilizate in cursul exercitiului in contul unor servicii

care vor fi presatate in cursul exercitiului viitor, cand vor fi recunoscuteca venituri ale perioadei.
(de exemplu chirii, abonmente incasate anticipat).
E
ELEMENTELE RECTIFICATIVE
Structurilor bilantiere prezentate anterior li se asociaza elementele rectificative ca
structuri (elemente) create cu scopul de a corecta valoric prin adunare sau scadere celelalte
structuri pentru stabilirea valorii nete contabile (valoarea contabila sau valoarea recunoscuta in

13

bilant). Asemena elemente se refera la amortizari, ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare i diferente de pret.
Amortizarea este pierderea de valoare cu caracter definitiv al activelor imobilizate.
Ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reprezinta pierderi de valoare cu
caracter temporar (reversibil).
Diferentele de pret rectifica valoarea activelor de natura stocurilor in plus sau in minus.
Cu rol rectificativ apar in cadrul capitalurilor proprii: primele privind rambursarea
obligatiunilor, calculate ca diferenta intre valoarea de emisiune i valoarea de rambursare a
obligatiunilor i care corecteaza valoarea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni;
repartizarea profitului care corecteaza rezultatul exercitiului cu profitul repartizat in cursul
exercitiului.

Problema.
O ntreprindere are n patrimoniu, la un moment dat, urmtoarele elemente structurale: cheltuieli
de constituire 12.000 lei, rezultatul exerciiului (profit) 250.000 lei, clieni 35.000 lei, furnizori
50.000 lei, numerar 5.000 lei, cheltuieli nregistrate n avans 18.000 lei, capital subscris vrsat
500.000 lei, cldiri 400.000 lei, provizioane reglementate 15.000 lei, mrfuri 80.000 lei,
mprumuturi la bnci 100.000 lei, maini, utilaje, mijloace de transport 70.000 lei, venituri
nregistrate n avans 15.000 lei, terenuri 130.000 lei, disponibil n cont bancar 250.000 lei,
rezerve 70.000 lei.
Se cere:
separai A, Dat si CP pe baza criteriilor specifice de apartenen a valorilor la patrimoniu;
determinai prin calcul masele patrimoniale reprezentative (active imobilizate, active
circulante, conturi de regularizate i asimilate, capitaluri proprii, provizioane, datorii).
verificai prin calcul relaia de echilibru patrimonial proprie dublei reprezentri.

14

CONTUL DE PROFIT I PIERDERE - PERFORMANA NTREPRINDERII


1. DEFINITII
Performanta ntreprinderii se msoar prin rezultatul obinut (R) pe parcursul unei
perioade de timp, calculate ca diferen intre veniturile realizate (V) i cheltuielile angajate (Ch)
pentru obinerea veniturilor respective, conform relaiei: Rezultat = Venituri Cheltuieli.
Rezultatul poate fi pozitiv, daca veniturile sunt mai mari dect cheltuielile, i mbrac
forma de Profit, sau negative, daca veniturile sunt mai mici dect cheltuielile i mbrac forma de
Pierdere. Rezulta ca elementele care descriu performanta ntreprinderii sunt veniturile i
cheltuielile, iar modelul utilizat pentru msurarea ei este Contul de Profit i Pierdere.
Contul de profit i pierdere este a doua componenta de baza alaturi de bilantul contabil, a
structurii situatiilor financiare, care clasifica i concentreaza veniturile realizate i cheltuielile
angajate pentru realizarea lor, explicand in final rezultatul sub forma profitului sau pierderii
inregistrate de o intreprindere pe parcursul unei perioade contabile.
Veniturile constiuie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau reduceri ale datoriilor, care se
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezulatate din contributii ale
actionarilor.
Un venit va fi recunoscut in Contul de profit i pierdere daca satisface doua conditii: a
avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente majorarii unui activ, sau diminuari
ale unei datorii, si acestea sa poata fi evaluate credibil.
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregsitrate pe parcursul unei
perioade contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
distribuirea acestora catre actionari.
O cheltuiala este recunoscuta in Contul de profit i pierdere daca satisface doua conditii:
a avut loc o reducere a beneficiilor viitoare aferenta diminuarii unui active, sau cresterii unei
datorii, si aceasta reducere poate fi evaluata credibil.
Putem concluziona c atat cheltuielile cat i veniturile sunt definite prin prisma efectelor
pe care tranzactiile i alte evenimente din viata intreprinderii le au asupra activelor, respectiv
datoriilor.

2. MODELE DE PREZENTARE A CONTULUI DE PROFIT SI


PIERDERE
15

Schema Contului de profit si pierdere avand la baza clasificarea


cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor:
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
LA DATA DE 31.12. N
SPECIFICATIE

SUMA

I. Venituri din exploatare


II. Cheltuieli din exploatare
III. Rezultatul din exploatare
IV. Venituri financiare
V. Cheltuieli financiare
VI. Rezultat financiar
VII.

Rezultat curent

VIII.

Rezultatul brut al exercitiului

IX. Cheltuieli cu impozitul pe profit


X. Rezultatul net al exercitiului

Schema Contului de profit si pierdere avand la baza clasificarea cheltuielilor si


veniturilor dupa destiantia lor:
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
LA DATA DE 31.12. N
SPECIFICATIE

SUMA

cifra de afaceri
- costul bunurilor vandute
= MARJA BRUTA
-

+ Alte venituri din exploatare


Alte cheltuieli din exploatare
cheltuieli de desfacere
cheltuieli administrative
alte cheltuieli de exploatare
=REZULTATUL EXPLOATARII

16

REZULTAT FINANCIAR
= REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI
-

CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

= REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

Relaia de calcul a Contului de profit i pierdere este :


REZULTAT = VENITURI CHELTUIELI

3. STRUCTURA ELEMENTELOR CARE COMPUN CONTUL DE PROFIT I


PIERDERE
Veniturile i cheltuielile sunt delimitate in Contul de profit i pierdere in functie de natura
activitatilor generatoare, pe urmatoarele structuri:
a) Venituri i cheltuieli aferente activitatii de exploatare, care sunt constituite din:
a1)cheltuieli i venituri ocazionate de obtinerea productiei. In procesul de productie apar
cheltuieli generate de consumul celor trei factori de productie (munca, capital, natura), iar
rezultatul procesului de productie este fie un stoc, fie un activ imobilizat, care prin utilitatea lui
va aduce beneficii economice viitoare (un venit);
a2) cheltuieli i venituri ocazionate de vanzarea de stocuri sau active imobilzate (cu exceptia
imobilizarilor financiare);
a3) cheltuieli i venituri din lucrari executate i servicii prestate. Lucrarile i serviciile primite
de la terti sunt inregistrate in cheltuieli de exploatare, deoarece vor antrena o iesire de active, iar
cele executate tertilor vor fi inregistrate ca venituri, deoarece antreneaza o intrare de active;
a4) alte cheltuieli i venituri din exploatare. Acestea apar sub forma despagubirilor, amenzilor i
penalitatilor platite/incasate, donatiilor acordate/primte, cheltuielilor i veniturilor privind
activele imobilizate, cedate etc.
b) Venituri i cheltuieli aferente activitatii financiare. Acestea sunt constituite din dobanzi
platite/incasate, din imobilizari financiare din investitii financiare pe termen scurt, din diferente
de curs valutar, din sconturi acordate/obtinute.
17

Activitatile de exploatare i financiare constituie activitatile curente ale intreprinderii.


Activitatile curente reprezinta activitatile desfasurate de intreprindere, ca parte integranta a
afacerilor sale, precum i activitatile conexe in care aceasta se angajeaza i care sunt o continuare
a activitatilor de exploatare i financiare, sau care rezulta din acestea.
Principalii indicatori furnizati de Contul de profit i pierdere utilizati in aprecierea performantei
intreprinderii sunt:

a) Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse i furnizarea de
servicii, care se inscriu in activitatea curenta a intreprinderii, dupa deducerea reducerilor
comerciale i a TVA, precum i a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
b) Profitul sau Pierderea din exploatare
c) Profitul sau Pierderea financiar/a
d) Profitul sau Pierderea current/a (b+c)
e) Impozitul pe profit
f) Profitul sau Pierderea net/a a exercitiului financiar

Exerciii;
1.Alegei varianta corect:
Veniturile reprezint:
a) creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
form de ieiri sau descreteri ale activelor sau creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n
scderi ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea ctre acionari
b) diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
form de ieiri sau scderi ale activelor sau creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri
ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari.

18

c) creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub


form de intrri sau creteri ale activelor sau descreteri ale datoriilor, care se concretizeaz n
creteri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din aporturi noi ale acionarilor
2.Alegei varianta corect:
Cheltuielile reprezint:
a) diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n
reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea capitalului ctre
acionari.
b) diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
form de intrri sau creteri ale valorii activelor sau descreteri ale datoriilor, care se
concretizeaz n creteri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din contribuii ale
acionarilor.
c) creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub
form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n
reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea capitalului ctre
acionari.

19

S-ar putea să vă placă și