Sunteți pe pagina 1din 33

CUPRINS

ARGUMENT ..pg.2 CAPITOLUL 1.CONTABILITATEA-COMPONENTA DE TEMELIE A EVIDENTEI ECONOMICE.....pg. 3 1.1.Continutul si particularitatile contabilitatii....pg.3 1.2.Sfera de aplicare,obiectul,metoda,principiile contabilitatii.1 1.2.1.Sfera de aplicare1 1.2.2.Obiectul contabilitatii2 CAPITOLUL II CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE..3 2.1.Imobilizarile necorporale..3 2.1.1.Cheltuieli de constituire..3 2.1.2.Cheltuieli de cercetare,dezvoltare..4 2.1.3.Contabilitatea fondului comercial............................................................................5 2.1.4.Alte imobilizarilor necorporale.................................................................................5 2.2.Imobilizari corporale............................................................................................................6 2.2.1.Contabilitatea terenurilor.........................................................................................6 2.2.2.Contabilitatea mijloacelor fixe................................................................................6 2.2.3.Contabilitatea imobilizarilor in curs de executie......................................................7 2.3.Imobilizari financiare..........................................................................................................7 2.4.Evaluarea imobilizarilor......................................................................................................8 2.5.Contabilitatea operatiilor privind amortizarile....................................................................10 2.5.1.Amortizarea in functie de durata normala de amortizare.........................................11 1.5.2.Inregistrarea contabila a amortizarii.......................................................................11 1.5.3.Amortizarea imobilizarilor.........................................................................12 2.6.Prezentarea activelor in standardele internationale de contabilitate.....................................12 Capitolul II 2.Active curente................................................................................................................................13 2.1.Recunoasterea activelor curente..............................................................................................14 2.1.1.Evaluarea activelor curente.....................................................................................................14 2.1.2.Structuri ale activelor curente.................................................................................................14 2.2.Stocuri....................................................................................................................................14 2.2.1.Structuri ale stocurilor.........................................................................................................14 2.2.2.Costul stocurilor..................................................................................................................16 2.3.Creante.................................................................................................................................19 2.4.Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt........................................................19 2.4.1.Functionare cont................................................................................................................20 2.5.Disponibilitatile banesti....................................................................................................

ARGUMENT
1

Obiectivul acestui capitol l constituie analiza contabilitatii activelor imobilizate,prezentarea diferentelor dintre activele necorporale, corporale si financiare,precum si a modalitatilor specifice de intrare si iesire din patrimoniu. Spre deosebire de entitatile economice, institutiile publice pot primi active imobilizate prin transfer de la alte institutii. Activele fixe reprezinta o componenta importanta a activului patrimonial si sunt detinute de catre institutiile publice n scopul utilizarii lor pe termen lung. n functie de continutul lor, activele fixe includ: activele fixe corporale; activele fixe necorporale; activele financiare.

Contabilitatea acestor categorii de active patrimoniale se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 2 Conturi de active fixe din Planul general de conturi pentru institutii publice, care sunt conturi sintetice de gradul I, formate din trei cifre si conturi sintetice de gradul II formate din patru cifre. Activele fixe necorporale sunt active fara substanta fizica, ce se utilizeaza pe o perioada mai mare de un an. Activele fixe necorporale se nregistreaza n contabilitatea institutiilor publice n momentul transferului dreptului de proprietate, daca sunt achizitionate cu titlu oneros sau n momentul ntocmirii documentelor, daca sunt construite sau produse de institutie, respectiv, primite cu titlu gratuit. Active fixe corporale sunt considerate obiectul sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si care ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au valoare de intrare mai mare dect limita stabilita prin hotarre a Guvernului; durata normala de utilizare mai mare de un an. Activele fixe corporale se nregistreaza n contabilitatea institutiilor publice la momentul transferului dreptului de proprietate, pentru cele achizitionate cu titlu oneros sau la data ntocmirii documentelor, pentru cele construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu gratuit, respectiv din donatii si sponsorizari. Activele fixe corporale si necorporale primite ca donatii, sponsorizari sau cu titlu gratuit se nregistreaza n contabilitate la valoarea justa. Activ financiar este orice activ care reprezinta: depozite; un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati; un drept contractual.

CAPITOLUL.1. CONTABILITATEA - COMPONENTA DE TEMELIE A EVIDENTEI ECONOMICE


1.1. Continutul si particularitatile contabilitatii

Contabilitatea in calitatea ei de componenta de baza a economiei,reflecta laturile activitatii economice patrimoniale din intreprinderi, care se exprima in etalon monetar sau valoric. Pentru realizarea activelor sale, contabilitatea trebue sa indeplineasca aceleasi conditii ca si evidenta economica, deosebindu-se de aceasta prin urmatoarele particularitati: inregistreaza numai operatii economice efectuate; inregistrarea operatiilor economice se face numai pe baza de documente; foloseste in exclusivitate numai etalon monetar,celelalte etaloane le foloseste numai complementar; are in obiect propriul program de cercetare,deosebit de celelalte stiinte; are o metoda proprie de activitate sau de cercetare a obiectului.

1.2.

Sfera de aplicare,obiectul,metoda principiile contabilitatii

1.2.1 Sfera de aplicare

Contabilitatea financiara se organizeaza si se conduce de catre unitati patrimoniale,organizate potrivit legii in regii autonome,societati comerciale si alte persoane juridice mentionate in art.1 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii.Din punct de vedere al legilor pe care se sprijina functionarea lor,pot fi: Regii autonome; Societati comerciale; Societati agricole; Societati ale cooperatiei mestesugaresti; Organizatii ale cooperatiei de consum si de credit; Asociatii cu scop productiv; Persoane fizice care presteaza activitati independente; Alte persoane fizice si juridice ce desfasoara o activiate economica sau comerciala. Aplicarea contabilitatii in aceste intreprinderi se face in mod diferentiat in functie de marimea lor. Intreprinderile care desfasoara activitati economice,din punct de vedere al marimii lor,se clasifica in: microintreprinderi; intreprinderi economice mici; intreprinderi economice mijlocii; intreprinderi economice mari.

1.2.2. Obiectul contabilitatii Obiectul contabilitatii il constitue patrimoniul intreprinderi,reflectate tuturor operatiilor economice de crestere .micsorare si transformare,care au loc in activul si pasivul bilantului si a rezultatelor miscarilor si transformarilor acestuia. Patrimoniul intreprinderii ramane aliat al contabilitaii financiare. Una din conditiile fundamentale care definesc intreprinderea ca persoana juridica este existenta unui patrimoniu,exprimat sub forma patrimoniului fizic,uman si financiar. Conceptul de patrimoniu in sens larg juridic, se defineste prin totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, precum si a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi, apartinatoare unei persoane fizice sau juridice . Aceste bunuri, ca elemente ale patrimoniului, trebuie sa poata fi evaluate in bani , iar raporturile parimoniale, in mod obilgatoriu, trebiue sa fie raporturi juridice cu continut economic .Termenul de patrimoniu este de natura juridica si isi are radacina in cuvantul francez patrimoine si in latina patrimonium. Patrimonilu este o unitate sintetica de structura,entitate autonom constituita,distincta,atat fata de persoana careia ii apartine,cat si fata de fiecare element ce il compune.Fiecare element component al patrimoniului are functie dubla si anume:cea de componenta a intregului si cea de entitate de sine statatoare.

In calitate de unitate sintetica din structura a intregului patrimonial are urmataorele trasaturi caracteristice: este o universitate juridico-economico-financiara; este personal,in sensul ca apartine unei anumite persoane; este distinct de persoana careia ii apartine si nu este inclus acesteia; este unic; este indivizibil. Continutul conceptului de patrimoniu ca entitate de sine-statatoare este dat de suma totala a urmatoarelor elemente: a) drepturile patrimoniale evaluabile pecuniar si a lucrurilor asupra carora acestea influenteaza; b) obligatiile patrimoniale evaluabile pecuniar si a lucrurilor asupra carora acestea influenteaza. Drepturile patrimoniale,respectiv drepturile de creante,sunt cele civile,care se nasc in raporturile juridice ale persoanei fizice sau juridice cu tertii,in calitate de subiect activ. Obligatiile patrimoniale sunt cele civile ,ce se nasc in raporturile juridice ale persoanei fizice sau juridice cu tertii,in calitate de subiect pasiv. Lucrurile(elemente patrimoniale)sunt asupra carora influenteaza drepturile si obligatiile patrimoniale sunt intruchipari ale existentei in obiecte unice,concrete,abstracte,reale sau ireale,adica in tot ceea ce exista inafara fiintei. Lucrurile,respectiv elementele patrimoniale sunt,pe de o parte,obiectul relatiilor economico-financiare ce se stabilesc intre operatorii economici,iar pe de alta parte,obiectul derivat al raporturilor juridice patrimoniale stabilite intre parti. In normele celei de a IV-a Directive europene se precizeaza:obiectul contabilitati unei intreprinderi este de a furniza documente de sinteza care sa ofere o imagine fidela a patrimoniului,situtiei financiare si rezultatului cu scopul de a furniza informatii utile ansamblului de utilizatori,atunci cand acestia iau decizii economice. Informatiile furnizate de contabilitatea financiara conducatorilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie oferite cu regularitate,in mod operativ si sa se incdreze in normele juridice si economice existente; b) sa fie exacte si sa rezulte din aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedeelor contabile. Componenta patrimoniului este reflectata in contabilitate cu ajutorul conturilor si a posturilor de bilant de activ,iar provenienta patrimoniului este reflectata cu ajutorul conturilor si posturilor de bilant de pasiv,asa cum se poate vedea(fig. nr. 1) din structura patrimoniului economic(active) si din structura patrimoniului juridic(pasi),trata in cele c e urmeaza.

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate sau fixe, denumite si active pe termen lung, imobilizari sau bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de 1 an. Activele imobilizate se diferentiaza in 3 grupe: 6

imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari financiare.

2.1. Imobilizari necorporale


Denumite si active intangibile cuprind toate acele valori economice de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. 2.1.1. Cheltuieli de constituire

Contul 201 Cheltuieli de constituire reprezinta acele cheltuieli ocazionate cu nfiintarea sau extinderea unitatii patrimoniale, cum sunt taxele, alte cheltuieli de nscriere si nmatriculare a firmei, precum si cheltuieli cu prospectarea pietei n momentul nfiintarii societatii. Aceste cheltuieli nu influenteaza rezultatul exercitiului dect n cota parte reprezentnd amortizarea respectiva. Contabilitatea se tine cu ajutorul contului 201 Cheltuieli de constituire este un cont cu functie contabila de activ. ncepe prin a se debita cu cheltuielile ocazionate de nfiintarea societatii prin creditul contului care arata plata 5121 Conturi la banci in lei cont de activ sau 5311 Casa in lei cont de activ sau care arata obligatia de plata prin creditul contului 404 Furnizori de imobilizari. Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral prin debitul contului 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire cont de Pasiv. Soldul contului este debitor si reflecta valoarea cheltuielilor de constituire existente.

2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor de cercetare, dezvoltare

Cuprind acele cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau proiecte care sa prezinte garantia eficientei scontate de pe urma lucrarilor sau proiectelor pentru societate. Contabilitatea se tine cu ajutorul contului 203 Cheltuieli de dezvoltare, cu functie contabila de activ,care ncepe prin a se debita. Se debiteaza cu: 7

cheltuielile de cercetare si dezvoltare achizitionate de la terti prin creditul contului 404 Furnizori de imobilizari ; efectuate prin forte proprii prin creditul contului 721 Venituri din productia de imobilizari n curs necorporale; prin creditul contului 230 Imobilizari n curs necorporale receptionate.

Se crediteaza cu: valoarea cheltuielilor de cercetare si dezvoltare amortizate integral prin debitul contului 2803 Amortizari cu cheltuielile de cercetare dezvoltare; prin debitul contului 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi similare; cu valoarea neta contabila trecuta pe cheltuieli a brevetelor sau licentelor vndute prin debitul contului 6583 Cheltuieli privind activele cedate.

Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea cheltuielilor de cercetare, dezvoltare existente la un moment dat. 2.1.3. Contabilitatea fondului comercial Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu este cuprinsa n celelalte elemente ale patrimoniului,dar care ajuta la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii cum sunt: clientela, vadul comercial, etc. Marimea fondului comercial se determina ca diferenta ntre valoarea de aport sau de achizitie, dupa caz, fondul de comert si valoarea elementelor de activ identificate. Fondul de comert adus ca aport sau achizitionat poate cuprinde marfuri, mobilier sau alte elemente dar care tin seama de vadul comercial si clientela. Contabilitatea se tine cu ajutorul contului 207 Fond comercial cu functie contabila de activ.Incepe sa functioneze prin a se debita cu valoarea fondului comercial achizitionat prin creditul contului 404 Furnizori de imobilizari sau adus ca aport la capitalul social prin creditul contului 456 Decontari cu actionarii/asociatii privin capitalul. Se crediteaza cu valoarea fondului comercial cedat prin debitul contului 6721 Cheltuieli privind activul cedat. Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea fondului comercial existent la un moment dat. Fondul comercial creat n societate nu se contabilizeaza separat, el rezultnd din activitatea societatii fara a fi necesare cheltuieli distincte.

2.1.4 . Alte imobilizari necorporale

208 Alte imobilizari necorporale evidentiaza n general nregistrarea programelor informatice create de societate sau achizitionate de la terti. 8

Are functia contabila de activ si: Se debiteaza cu valoarea altor imobilizari achizitionate prin creditul contului 404 Furnizori de imobilizari sau realizate prin productie proprie prin contul 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale, de asemenea aduse ca aport la capitalul social prin contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privin capitalul. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor scoase din functiune prin debitul contului 2508 Amortizarea altor imobilizari necorporale sau vndute prin debitul contului 6721 Cheltuieli privind activele predate cu valoare neamortizata. Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea altor imobilizari necorporale existente la un moment dat. 1. 201 Cheltuieli de constituire cuprind cheltuieli cu infiintarea, dezvoltarea si fuzionarea societatilor comerciale, cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei etc. 2. 203 Cheltuieli de cercetare aplicata si dezvoltare cheltuieli de cercetare si dezvoltare, pentru tehnologii noi, produse noi. 3. 205 Cheltuieli cu brevete, licente, marci cuprind toate cheltuieli efectuate pentru achizitonate drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu. 4. 207 Fondul comercial - reprezinta cheltuielile efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al intreprinderii.

2.2. Contabilitatea imobilizari corporale


Sunt denumite si active fixe tangibile si reprezinta bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intrep care au o structura materiala. Se gasesc sub forma de terenuri si mijloace fixe- cladiri, constructii, masini utileje, etc. Imobilizarile corporale reprezinta bunuri care au structuri materiale asupra carora agentii economici exercita un drept real. Contabilitatea lor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 21 Imobilizari corporale, dezvoltate pe doua sintetice de gradul I: 211 Terenuri si 212 Mijloace fixe. 2.2.1. Contabilitatea terenurilor Terenurile reprezinta acea parte a imobilizarilor corporale care prin natura lor sunt n totalitate imobile. Din punct de vedere contabil terenurile sunt structurate n doua sintetice de gardul II: 2111 Terenuri si 2112 Amenajari de terenuri. Terenurile sunt considerate ntinderi de pamnt bine delimitate care pot avea diverse destinatii. Evaluarea terenurilor se face la valoarea stabilita potrivit legii n functie de clasele de fertilitate, suprafata, amplasare, precum si alte criterii. 9

Intrarea terenurilor n contabilitate se face la costul de achizitie sau la valoarea de aport stabilita prin expertiza tehnica. Deoarece nu implica deprecieri ireversibile, terenurile nu se amortizeaza. Contabilitatea terenurilor se tine cu ajutorul contului 2111 Terenuri, care are functie contabila de activ si se debiteaza cu valoarea terenurilor intrate n patrimoniu si se crediteaza cu valoarea terenurilor iesite din patrimoniu. Soldul contului este debitor si reprezinta contravaloarea terenurilor detinute de agentii economici. 2112 Amenajari de teren are functie contabila de activ si se debiteaza cu valoarea amenajarilor de terenuri si se crediteaza cu valoarea amenajarilor de terenuri scoase din activul societatii, amortizate integral sau partial. Soldul contului este debitor si reprezinta costul efectiv al amenajarilor existente. 2.2.2.Contabilitatea mijloacelor fixe Se tine cu ajutorul contului 212 Constructii desfasurat pe sintetice, toate sunt cu functie contabila de activ si ncep prin a se debita cu contravaloarea mijloacelor fixe intrate n societate prin achizitie, productie sau primite cu titlu gratuit. Se crediteaza cu iesirea mijloacelor fixe n urma vnzarii sau n momentul amortizarii integrale a acestora. Soldul contului este debitor si reprezinta mijloacele fixe existente n societate la valoarea de intrare. n general intrarea imobilizarilor corporale si necorporale se poate realiza prin aport n natura adus de catre asociati la constituire sau prin productie proprie, prin achizitie, prin obtinerea cu titlu gratuit, prin asociere sau fuziune.

2.2.3.Contabilitatea imobilizarilor n curs

Se refera la acele lucrari de realizare a imobilizarilor necorporale si corporale care la sfrsitul lunii nu sunt terminate pentru a putea fi receptionate. Contabilitatea lor se tine cu ajutorul grupei 23 desfasurata pe 2 sintetice de gradul I: 230 Imobilizari necorporale n curs 231 Imobilizari corporale n curs.

Amndoua sunt conturi cu functie contabila de activ si ncep prin a se debita cu realizarile efectuate esalonat si se crediteaza n urma definitivarii investitiilor si trecerii acestora la imobilizari corporale sau necorporale. 10

Soldul contului este debitor si reprezinta imobilizarile corporale sau necorporale n curs de executie existente la un moment dat.

2.3. Contabilitatea imobilizari financiare


Sunt denumite si investitii financiare sau de portofoliu. Cuprind valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de participare, altor titluri financiare imobilizate, creantelor atasate participatiilor, imprumuturilor acordate pe termen lung. a. titluri de participare = titluri de valoare sub forma de actiuni sau parti sociale investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati comerciale.

Amortizarea participatiilor se realizeaza sub forma dividendelor distribuite din beneficiile obtinute de societatea comerciala emitatoare de titluri de participare. b. creante atasate participatiilor = sunt drepturile generate de operatiile de acordare de imprumuturi pe termen lung sau termen mediu intreprinerilor asociate sau societatii comerciale de grup cu care intreprinderea are o relatie de participare. c. alte imobilizari financiare = cuprind in special depozite pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturi bancare sau la alte institutii financiare si sub forma disponibilitatilor acumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute pentru perioadele urmatoare tranzactiei pentru creantele imobilizate. Contabilitatea analitica a activelor imobilizate se diferentiaza in functie de felul imobilizarilor: imobilizari corporale, imobilizari necorporale, imobilizari financiare. Contabilitatea portofoliului de titluri Portofolliul de titluri al unei intreprinderi este structurat astfel: titluri de participare,a caror detinere permite exercitarea unei influente asupra societatii emitente; titluri imobilizate,achizitionate in vederea obtinerii unor venituri financiare si pe care societatea nu are intentia sa le vanda; titluri de plasament,care se achizitioneaza in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt.

Conturile folosite pentru inregistrarea acestor titluri sunt cuprinse in grupa 26 Imobilizari financiare cu urmatoarele conturi analitice: 261 Titluri de participare; 11

262 Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu; 263 Alte titluri imobilizate; 267 Creante imobilizate; 269 Varsaminte de efectuat pt imobilizari financiare.

Aceste conturi sunt de activ si functioneaza astfel: D valoarea titlurilor de valoare investite in capitalul altor intreprinderi C iesirile de imobilizari prin vanzare

Sold Final Creditor=evidentiaza activele imobilizate aflate in inventarul societatii

Contabilitatea Provizioanelor pentru Deprecierea Imobilizarilor Daca in momentul inventarierii valoarea actuala a activelor imobilizate este inferioara valorii de inregistrare din contabilitate, atunci avem de-a face cu o depreciere de valoare a acestora cu caracter ireversibil. In aceasta situatie se constituie provizioane pentru deprecierea lor, destinate sa acopere un risc posibil sa se produca intr-un viitor previzibil. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor se constituie pe seama cheltuielilor la sfarsitul unui exercitiu financiar si se majoreaza, se diminueaza sau se anuleaza in exercitiul viitor. La sfarsitul exercitiilor urmatoare, cu ocazia inventarierii anuale, daca se constata ca provizioanele de depreciere constituite anterior sunt fara obiect atunci provizionul se anuleaza prin virarea la venituri. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 29 Provizioane pt deprecierea imobilizarilor. Principalele operatiuni contabile privind constituirea si utilizarea provizioanelor sunt: constituirea provizioanelor pt deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale si a celor in curs 6813 = 290/291/293

12

o 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor o 290 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale o 291 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale o 293 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor n curs de executie constituirea provizioanelor pt deprecierea imobilizarilor financiare 6863 = 296

o 6863 Cheltuieli financiare privind ajustrile pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare o 296 Ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare

diminuarea provizioanelor pentru deprecieri: 290/291/293 = 7813

o o o o

290 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale 291 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale 293 Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor n curs de executie 7813 Venituri din ajustri pentru deprecierea imobilizrilor

diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor financiare 296 = 7863

o 296 Ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare o 7863 Venituri financiare din ajustri pentru pierderea de valoare a imobilizrilor financiare

2.4.Evaluarea imobilizarilor

Imobilizarile fiecarei societati se evalueaza la urmatoarele 4 categorii de valori: 1. Valoarea de intrare n patrimoniu; 2. Valoarea de inventar; 3. Valoarea bilantiera sau de nchidere a exercitiului; 13

4. Valoarea de iesire din patrimoniu. (1) Valoarea de intrare sau contabila, se stabileste n momentul achizitionarii, producerii sau intrarii imobilizarii n patrimoniu sau prin alte modalitati. Aceasta valoare se determina avndu-se n vedere provenienta imobilizarilor, astfel: Pentru imobilizarile procurate prin achizitionarea de la furnizori, sau cu titlu oneros, se evalueaza la cost de achizitie format din pretul de cumparare plus cheltuielile de transport plus alte cheltuieli care se efectueaza pentru punerea imobilizarilor n stare de functionare (instalare, probe etc.). Pentru titlurile de participare n costul de achizitie se include numai pretul de cumparare, celelalte cheltuieli se nregistreaza direct n cheltuieli de exploatare. Pentru imobilizarile obtinute din productie proprie evaluarea se face la costul de productie care se determina prin nsumarea costului de achizitie al materiilor prime si al materialelor consumabile precum si a cheltuielilor directe si indirecte de productie la care se mai iau n calcul dobnzile,dar numai n cazul n care ciclul de fabricatie este lung. Pentru imobilizarile intrate n patrimoniu cu prilejul asocierii sau fuziunii se face evaluarea la valoarea de utilitate denumita si valoarea de aport care se stabileste cu acordul partilor, asa cum se convine ntre reprezentantii societatilor comerciale. Pentru imobilizarile care se obtin cu titlu gratuit sau prin donatie se face evaluarea la valoarea actuala facndu-se estimarea acestora n functie de imobilizarile cu caracteristici similare sau apropiate. (2) Valoarea de inventar este denumita n mod curent valoare actuala a fiecarui element patrimonial. Aceasta valoare se stabileste n functie de utilitatea bunului n societate, precum si de pretul pietei la data efectuarii inventarierii, operatiune obligatorie cel putin o data pe an, naintea nchiderii exercitiului financiar. (3) Valoarea bilantiera se determina n vederea nscrierii imobilizarilor n bilantul contabil anual. Pentru stabilirea acestei valori se compara valoarea de intrare (contabila) cu valoarea de inventar astfel putnd rezulta mai multe situatii: plusuri de valoare cnd valoarea de inventar este mai mare dect valoarea de intrare. Aceste plusuri nu se nregistreaza n contabilitate, imobilizarile respective ramnnd reflectate n contabilitate la valoarea de intrare. minusuri de valoare cnd valoarea de inventar este mai mare dect valoarea de intrare datorita deprecierii. Aceste minusuri se gasesc reflectate n contabilitate sub forma amortizarii.

(4) Valoarea de iesire din patrimoniu se foloseste pentru nregistrarea n contabilitate a diminuarilor care se produc n masa imobilizarilor ca urmare a vnzarii, scoaterii din functiune, distrugerii sau lipsei n gestiune. Valoarea de iesire din patrimoniu este valoarea de intrare n patrimoniu sau valoarea care se stabileste ulterior cu prilejul reevaluarii efectuate conform 14

dispozitiilor legale, denumita si valoare contabila existenta n evidenta contabila la data iesirii din patrimoniu.

2.5.Contabilitatea operatiilor privind amortizarile


Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa de utilizare previzionata. In literatura de specialitate prin amortizare se intelege constatarea contabila a scaderii unui element de activ ca rezultat al trecerii timpului, progresului tehnic sau alta cauza. Potrivit surselor de drept contabil din Romania constituie obiect al amortizarii toate imobilizarile corporale si necorporale cu exceptie: lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii, precum si terenurile cu exceptie terenurile cu destinatie economica obtinute prin acte. Pentru evaluarea amortizarii se pot folosi mai multe criterii cum sunt: durata normala de functionare in cazul mijloacelor fixe, durata de amortizare limitativa stabilita prin lege in cazul imobilizarilor necorporale,cheltuieli de cercetare dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani. Pentru evaluarea amortizarii se pot folosi mai multe criterii cum ar fi: durata normala de functionare in cazul mijloacelor fixe; durata de amortizare limitativa in cazul imobilizarilor necorporale ca de exemplu cheltuieli de cercetare dezvoltare de cel mult 5 ani; volumul activitatii obtinute; rata dobanzii;

2.5.1 Amortizarea in functie de durata normala de amortizare 15

Duratele normale de functionare a mijloacelor fixe sunt stabilite in mod centralizat prin Hotarare de Guvern, fiind revizuite periodic, dar nu mai tarziu de 5 ani. Intreprinderile sunt obligate sa amortizeze imobilizarile corporale si necorporale utilizand una din metodele: amortizare liniara, amortizare degresiva, amortizare accelerata. 1. Amortizarea liniara consta in calcularea si alocarea uniforma a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toata durata normala de functionare exprimata in ani. Amortizarea anuala = Valoarea contabila de intrare X Rata anuala a amortizarii% 2. Amortizarea degresiva consta in multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din coeficienti: 1,5 daca durata normala de amortizare intre 2-5 ani 2,00 daca durata normala de amortizare intre 5-10 2,5 daca durata normala de amortizare mai mare de 10 ani

3. Amortizarea accelerata consta in calcularea si includerea in primul an de functionare in cheltuielile de exploatare a unei amortizari anuale de 50% din valoarea contabila de intrare a mijlocului fix. Amortizarea pentru exercitiile financiare urmatoare este calculata la valoarea ramasa de amortizat, dupa metoda liniara prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasa.

2.5.2.Inregistrarea contabila a amortizarii

In categoria conturilor de active imobilizate se includ si conturile de amortizari privind imobilizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor cum sunt conturile din grupa 28 Amortizari privind imobilizarile care are functie contabila de pasiv,astfel: amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale se inregistreaza pe baza planului de amortizare, regasit in practica prin fisa mijlocului fix; amortizarea se inregistreaza pe seama cheltuielilor.

Principalele conturi analitice care inregistreaza amortizarea sunt urmatoarele: 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale; 16

281 Amortizari privind imobilizari corporale. Aceste conturi functioneaza astfel:

2.5.3 Amortizarea imobilizarilor D Amortizarea aferenta imobilizarilor vandute Se inreg amortizarea sau scoase din activ cheltuielilor Sold Final Debitor = amortizarea calculata asupra activelor imobilizate transferata C asupra

Amortizarea aferenta se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii si obiecte de evidenta ale activelor imobilizate. Valoarea luata in calculul amortizarii este de regula valoarea contabila de intrare bazata pe costul istoric al imobilizarii respective.

2.6. Prezentarea activelor in standardele internationale de contabilitate

Imobilizarile necorporale sunt tratate detaliat in Standardul International de contabilitate 38. Activul necorporal reprezinta o sursa nemonetara, fara suport material, care este detinuta de intreprindere si de pe urma careia se asteapta a fi obtinute beneficii viitoare ca urmare a utilizarii in procesul de productie fie ca urmare a inchirierii acestuia. Activele necorporale sunt supuse amortizarii, iar durata de viata utila este reprezentata fie de perioada de timp in care va fi utilizat acel activ, fie de numarul de produse sau unitati similare ce se pot obtine prin folosirea acelui activ. Activele corporale pentru a fi recunoscute trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: o sa genereze beneficii viitoare catre intreprindere; o costul activului sa poata fi evaluat in mod credibil. Estimarea costului unui activ corporal se face utilizand aceleasi componente mentionate si in contabilitatea romaneasca si anume: o pretul de cumparare; o taxe vamale; 17

o alte taxe nerecuperabile; o cheltuieli legate de punerea in functiune a activului. Apare un element de cost pe care nu il intalnim in legislatia contabila in vigoare si anume costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, precum si costurile de restaurare a amplasamentului in conditiile in care este recunoscut ca un provizion in conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii si active contingente. Conform acestui stande in costul initial al mijloacelor fixe se includ si costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului la sfarsitul duratei de viata a activului. Acest cost va fi reflectat prin constituirea unui provizion. Un aspect semnificativ este reprezentat de reevaluarea imobilizarilor corporale. Valoarea justa a terenurilor si a cladirilor este de obicei valoarea lor de piata.Aceasta valoare este determinata pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati.La data reevaluarii amortizarea acumulata este fie recalculata proportional cu scimbarea in valoarea contabila bruta a activului, iar valoarea neta este recalculata la valoarea reevaluata a activului.Cand un element de natura imobilizarilor corporale este reevaluat atunci intreaga clasa careia ii apartine elementul respectiv trebuie reevaluata. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta atunci aceasta se trateaza ca : crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acestui activ; un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterioara acelasi element de activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete atunci aceasta cheltuiala se trateaza astfel: cheltuiala cu intreaga valoare depreciata, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoare descresterii iar diferenta ramasa neacoperita.

18

CAPITOLUL III ACTIVE CURENTE (CIRCULANTE)

Un activ este clasificat ca activ curent (circulant) atunci cand: este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata. Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp cuprinsa intre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

19

3.1. Recunoasterea activelor curente


Un activ curent trebuie sa fie recunoscut in bilant atunci cand: se estimeaza ca acesta va genera beneficii economice viitoare pentru entitate; costul sau valoarea atribuita activului poate fi evaluata in mod credibil. 3.1.1. Evaluarea activelor curente

Activele curente trebuie sa fie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie , dupa caz. Eventualele ajustari de valoare ale activelor curente sunt efectuate in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau la o alta valoare minima atribuita acestora, in circumstante speciale, la data bilantului. Evaluarea efectuata nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Astfel, in situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie sa fie reluata corespunzator la venituri. Daca activele curente fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie sa fie prezentate in continutul notelor explicative.

3.1.2. Structuri ale activelor curente

In categoria activelor curente sunt incluse: stocurile (inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura); creantele; investitiile financiare pe termen scurt; 20

casa si conturile la banci.

3.2. Stocuri

Stocurile sunt activele curente: detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; in curs de executie (fabricatie) in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. 3.2.1. Structuri ale stocurilor

Stocurile sunt reprezentate de: 1. Marfuri sunt bunurile pe care entitatea le achizitioneaza in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii; 2. Materii prime pot participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata; 3. Materiale consumabile pot participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit: materiale auxiliare; combustibili; materiale pentru ambalat; piese de schimb; seminte si materiale de plantat; furaje; alte materiale consumabile.

4. Materiale de natura obiectelor de inventar; 5. Produse care sunt :

21

semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intro sectie (faza de fabrication) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabrication) sau se livreaza tertilor; produsele finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitati, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor; produsele reziduale care sunt rebuturile, materialele recuperabile si deseurile. 6. Animale si pasari: animalele obtinute din fatari si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie; animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate; coloniile de albine; animalele pentru productie (lana, lapte si blana). 7. Ambalaje sunt ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte; 8. Productia in curs de executie productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate. Elementele de stocuri includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care sunt inregistrate in contabilitate in mod distinct pe categorii de stocuri. Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale si efectuarea de operatiuni economice cu acestea, fara ca ele sa fie inregistrate in contabilitate, constituie operatiuni interzise. Entitatile trebuie sa procedeze in asa fel incat sa se asigure: A. Receptionarea tuturor valorilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare (bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si se inregistreaza distinct ca intrari in gestiune, in conturi in afara bilantului); B. In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel: bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare; bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrari in gestiune.

C. In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor , acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, ne mai fiind considerate in proprietatea entitatii, astfel:

22

bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in con- tabilitate in conturi in afara bilantului; bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune.

D. Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

3.2.2. Costul stocurilor

Costul stocurilor cuprinde toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent. Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde: 1. Cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe; energie consumata in scopuri tehnologice; manopera directa; alte cheltuieli directe de productie. 2. Cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv cele aferente personalului folosit pentru supraveghere, precum si regiile corespunzatoare. Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie sa fie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele. Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Identificarea specifica nu poate fi folosit in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt, de regula, fungibile. In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard sau metoda pretului cu amanuntul. Potrivit metodei costului standard, la determinarea costului se iau in considerare 23

nivelurile normale ale consumurilor materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie sa fie revizuite si ajustate periodic, in functie de conditiile existente la un moment dat. Diferentele de pret obtinute fata de costul de achizitie sau de productie trebuie sa fie inregistrate distinct in contabilitate, acestea fiind recunoscute in costul activului. Repartizarea diferentelor de pret constatate in costurile aferente valorii bunurilor iesite si asupra valorii bunurilor din stoc se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se determina astfel: Soldul initial + Diferente de pret aferente intrarilor in cursul al diferentelor perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului Coeficient de pret financiar pana la finele perioadei de referinta derepartizare= ------------------------------------------------------------------------------ x100 Soldul inital Valoarea intrarilor in cursul perioadei, la pret stocurilor + de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiului (la pret de financiar pana la finele perioadei de referinta inregistrare) Coeficientul obtinut se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune evaluate la costul de iesire, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare de cheltuieli in care au fost inregistrate valorile bunurilor iesite.

Atentie! La determinarea procentului mediu de adaos comercial, trebuie sa aveti in


vedere faptul ca soldul initial al contului de marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu includ TVA neexigibila. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi determinati pe grupe sau categorii de stocuri. In bilant, soldurile conturilor de stocuri evaluate la valoarea de inregistrare se ajusteaza cu soldurile conturilor de diferente, astfel incat conturile de stocuri sa reflecte valoarea acestora la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc. In comertul cu amanuntul, poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul. Potrivit metodei, pentru a determina costul stocurilor este necesara deducerea din pretul de vanzare cu amanuntul a unei marje brute corespunzatoare elementelor de stocuri. Orice modificare a pretului de vanzare cu amanuntul presupune si recalcularea marjei brute. Repartizarea sumei marjei brute asupra valorii marfurilor vandute si asupra valorii marfurilor aflate in stoc presupune utilizarea unui coeficient de repartizare care se determina dupa formula:

24

Soldul initial + Diferente de pret aferente intrarilor in cursul al diferentelor perioadei, cumulat de la inceputulexercitiului Coeficient de pret financiar pana la finele perioadei de referinta derepartizare= -------------------------------------------------------------------------------- x100 Soldul inital Valoarea intrarilor in cursul perioadei, la pret stocurilor + de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiului (exclusiv financiar pana la finele perioadei de referinta TVA neexigibila) (exclusiv TVA neexigibila) La iesirea din gestiune a stocurilor, costul de iesire al acestora se determina si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia dintre urmatoarele metode: metoda primul intrat primul iesit (FIFO); metoda costului mediu ponderat (CMP); metoda ultimul intrat primul iesit (LIFO). Potrivit metodei FIFO, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordinea cronologica a intrarii acestora. Metoda CMP presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi determinata periodic sau dupa fiecare intrare. Potrivit metodei LIFO, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordinea invers cronologica a intrarii acestora. Metoda aleasa trebuie sa fie utilizata cu consecventa, de la un exercitiu financiar la altul, pentru elemente similare de natura stocurilor. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri, entitatea trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii: motivul schimbarii metodei ; efectele schimbarii metodei asupra rezultatului.

Potrivit principiului permanentei metodelor, entitatea trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.

25

Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie. Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau a inventarului intermitent. In conditiile folosirii metodei inventarului permanent, in conturile de stocuri toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric. Metoda inventarului intermitent are in vedere inregistrarea in conturile de stocuri a sumelor care reprezinta nivelul stocurilor constatat ca urmare a inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

Iesiri de stocuri = Stoc initial + Intrari Stoc final

Activele de natura stocurilor nu trebuie sa fie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor, denumita valoare realizabila neta. In aceasta situatie, valoarea stocurilor va fi diminuata pana la nivelul valorii realizabile nete, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.

3.3. Creantele
Creantele constitue o componenta importanta a activului patrimonial economic,subiect al raporturilor juridice patrimoniale. In raport de modul lor de constituire,creantele pot fi: a) Creante imobilizate,legate de imprumuturi,participatii si alte tipuri de creante; b) Furnizori-debitori: avansuri acordate furnizorilor; creante din ambalaje si materiale de restituit; c) Clientii: 1. Avansuri acordate furnizorilor; 2. Clienti; 3. Clienti cu plata in rate; 4. Efecte de primit(trata,cambia,billet la ordin,CEC); 26

d) e) f) g) h) i)

5. Clienti incerti; 6. Clienti-facturi de intocmit; Avansuri acordate personalului; Alte creante in legatura cu personalul; Creante sociale; Creante in legatura cu statul; Creante in legatura cu grupul de intreprinderi; Debitori diversi.

3.4. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt


Investitiile pe termen scurt sunt concretizate n hrtii de valoare, cumparate n scopuri comerciale, n vederea realizarii unui cstig n urma vnzarii acestora la un pret mai mare dect cel de cumparare. n categoria investitiilor pe termen scurt se includ: actiuni emise de catre societati din cadrul grupului sau din afara acestuia; obligatiuni proprii; obligatiuni emise de alte entitati; alte investitii pe termen scurt si creante asimilate; varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt. Evidenta elementelor patrimoniale mentionate se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 50 Investitii pe termen scurt si anume: contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate; contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate; contul 506 Obligatiuni; contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate; contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt. 3.4.1. Functionarea conturilor privind investitiile pe termen scurt

a) Agentii economici pot cumpara actiuni emise de alte societati n scopul revnzarii lor la o valoare de decontare mai mare, n vederea obtinerii de venituri financiare ntr-un termen scurt. Acestea pot fi cotate sau necotate la bursa. Contabilitatea sintetica a acestor actiuni se realizeaza cu ajutorul contului 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate, care are functia contabila de activ. 27

Soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor cumparate detinute la entitatile afiliate. Operatii economice privind actiunile detinute la entitatile afiliate : cumpararea de actiuni, cu achitarea integrala n lei, din casierie si din contul de la banca; cumpararea de actiuni cu achitarea ulterioara a contravalorii acestora, n cazul n care cumpararea se efectueaza de catre o unitate intermediara, atunci comisionul datorat se reflecta; comisioanele percepute de banca si nscrise n nota de contabilitate a acesteia si n extrasul de cont se evidentiaza; vnzarea de actiuni la un pret mai mare dect cel de nregistrare cu ncasarea imediata n numerar; vnzarea de actiuni la un pret mai mic dect cel de nregistrare cu ncasarea imediata n numerar. n situatia n care pretul de vnzare este egal cu pretul de cumparare atunci se debiteza contul 5311 Casa n lei prin creditul contului 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate. n cazul n care actiunile detinute pe termen scurt la entitatile afiliate sunt cedate cu ncasarea ulterioara a contravalorii lor atunci n locul conturilor de trezorerie se utilizeaza contul 461 Debitori diversi. c) Obligatiunile emise de o unitate economica si vndute tertilor n scopul obtinerii de disponibilitati banesti temporare, trebuie rascumparate la scadenta si ulterior anulate

Contabilitatea sintetica a acestora se realizeaza cu ajutorul contului 505 Obligatiuni emise si rascumparate, care are functia contabila de activ.

Soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate. 28

Operatii economice privind obligatiunile emise si rascumparate: achitarea partiala din contul de la banca n lei si din casierie a contravalorii obligatiunilor rascumparate; anularea obligatiunilor emise si rascumparate n cazul n care costul de achizitie este mai mic dect valoarea de rambursare (anulare); anularea obligatiunilor rascumparate n situatia n care costul de achizitie este mai mare dect valoarea de rambursare; n cazul n care costul de achizitie este egal cu valoarea de rambursare, anularea obligatiunilor rascumparate se evidentiaza. c) Agentii economici pot cumpara obligatiuni emise de alte societati comerciale n vederea utilizarii disponibilitatilor temporare de trezorerie, pentru a obtine venituri financiare sub forma de dobnda sau a unei plusvalori prin revnzarea acestora la preturi superioare. Contabilitatea sintetica a acestor titluri de plasament se realizeaza cu ajutorul contului 506 Obligatiuni, care are functia contabila de activ. Soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor existente. Operatii economice privind obligatiunile: cumpararea de obligatiuni cu achitarea partiala n lei prin contul de disponibil si prin casierie; vnzarea de obligatiuni la un pret mai mare dect cel de cumparare, cu ncasarea prin casierie; vnzarea de obligatiuni la un pret mai mic dect pretul de cumparare, cu ncasarea prin contul de la banca n lei; vnzarea de obligatiuni la un pret egal cu pretul de cumparare, cu ncasarea prin contul de la banca n lei. n cazul n care obligatiunile sunt vndute catre terti cu ncasarea ulterioara atunci n locul contului 5121 Conturi la banci n lei se utilizeaza contul 461 Debitori diversi. d) n categoria altor titluri de plasament pot fi cuprinse: bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile participative, drepturile de tragere si alte titluri de creante. Acestea sunt achizitionate pentru a realiza venituri financiare sub forma de dobnzi, diferente de pret favorabile, cresteri de valoare etc. Contabilitatea sintetica a titlurilor de plasament pentru a caror evidenta nu exista conturi adecvate se realizeaza cu ajutorul contului 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate, care are functia contabila de activ. Soldul debitor reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate existente. 29

Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate se detaliaza n doua conturi sintetice operationale de gradul al doilea si anume: contul 5081 Alte titluri de plasament; contul 5088 Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament. Ambele conturi au functia contabila de activ.

Atentie!!!
Operatiile economice referitoare la contul 5081 Alte titluri de plasament sunt similare cu cele prezentate la contabilitatea obligatiunilor, cu deosebirea ca n locul contului 506 Obligatiuni se utilizeaza contul 5081 Alte titluri de plasament. Pentru investitiile financiare pe termen scurt si alte creante asimilate cu exprimare n devize este necesara evaluarea acestora la finele exercitiului financiar pe baza cursului valutar comunicat de catre Banca Nationala a Romniei. n functie de evolutia cursului valutar ntre data nregistrarii n contabilitate a titlurilor de plasament si finele anului pot sa apara diferente de curs valutar, ce se reflecta astfel: diferentele favorabile: diferentele nefavorabile: Contul 5088 Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament , se debiteaza cu dobnzile ce urmeaza a se ncasa pentru obligatiunile si titlurile de plasament detinute temporar de unitate si se crediteaza la ncasarea dobnzilor respective. Soldul debitor reprezinta dobnzile aferente obligatiunilor si titlurilor de plasament ce urmeaza a fi ncasate. Operatiile economice referitoare la contul 5088 Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament sunt urmatoarele: reflectarea dreptului de creanta aferent dobnzilor la obligatiuni si titluri de plasament; ncasarea prin banca si casierie a dobnzilor aferente obligatiunilor si titlurilor de plasament. e) n cazul investitiilor financiare pe termen scurt, cu plata ulterioara , obligatia de plata se reflecta cu ajutorul contului 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt, care are functia contabila de pasiv. n creditul contului se nregistreaza: valoarea datorata pentru investitiile pe termen scurt cumparate. n debitul contului se evidentiaza: valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate. 30

Soldul creditor reprezinta valoarea datorata pentru titlurile de plasament cumparate. Contul se detaliaza n doua conturi sintetice operationale de gradul al doilea, respectiv: contul 5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate; contul 5092 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt. Operatii economice privind varsamintele de efectuat pentru titluri de plasament : achizitionarea titlurilor de plasament a caror valoare nu s-a achitat; achitarea titlurilor de plasament cumparate anterior din contul de disponibil de la banca n lei.

3.5. Disponibilitatile banesti

n lei si n devize se delimiteaza sub forma numerarului din casieria ntreprinderii, depozitelor la banca n conturile curente sau de disponibil si prin alte valori financiare care datorita naturii lor sunt convertibile imediat n disponibilitati banesti. n aceasta ultima situatie se afla valorile de ncasat sub forma cecurilor, efectelor comerciale si cupoanelor primite de la platitori si depuse la banca spre ncasare. Motivatia ncadrarii acestor titluri sau documente de valori n activitatea de trezorerie si nu n categoria creantelor, este aceea ca ele devin lichidabile (disponibile) ntr-un termen foarte scurt. Disponibilitatile sau depozitele create n conturile de banca pot functiona la vedere sau la termen. Daca nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit. Prin acest cont se nregistreaza toate operatiile banesti ntre ntreprindere si banca. n situatia n care ncasarile sunt mai mari dect platile, soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti, iar daca ncasarile sunt mai mici dect platile, soldul exprima creditele acordate de banca. Depozitele la termen n banca reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pna la un an,fara a fi transferabile sau utilizate nainte de termenul final. Procednd astfel, dobnda este mai mare dect n cazul disponibilitatilor banesti la vedere, care lipseste sau este foarte mica. Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie. 31

Prin pozitia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane mputernicite de ntreprindere n vederea efectuarii unor plati n favoarea ntreprinderii. La aceasta pozitie se includ si avansurile acordate salariatilor pentru efectuarea de cumparari. Acreditivul reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca ntr-un cont distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii. Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie, biletelor de tratament si odihna si alte valori. Concursurile bancare se delimiteaza sub forma creditelor de trezorerie (soldul creditor al contului curent), creditelor bancare pe termen scurt, acordate prin cont separat pentru nevoi temporare si creditelor de scont (credit acordat de banca posesorului de credit pentru scontare nainte de scadenta).

Bibliografie

1. Legea contabilitatii nr. 82,din 24.12.1991, promulgate prin Decretul nr. 123 din 2. 3. 4. 5. 6.

24.12.1991 si publicata in M.O. partea I, din 27.12.1991; Hotararea guvernului nr. 704, din 14.12.1993, pentru aplicarea Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii; Reglementari contabile pentru agentii economici, Ed. Economica, Bucuresti, 2002; Catalogul formulelor cu regim special privind activitatea financiara si contabila, modele si norme de intocmire si utilizare, Ed. Economica, Bucuresti, 2001; Ghid de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, partea I, Ed. Economica, Bucuresti 2001; Standardele Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2000;
32

33