Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Specializarea: Inginerie Economica

Medicină Veterinară - Bucureşti

Departamentul de Studii pentru Student:


Învăţământ la Distanţă

Anul II

CONSTRUCȚII AGRICOLE
Construcţii pentru taurine

Sisteme de intretinere
•Intretinere in stabulatie fixa
–Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur
animal
•Intretinere in stabulatie libera
–Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele
ca stari fiziologice si randament
Stabulatia fixa
Elementul tehnologic principal - standul
In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬
•Stand lung
•Stand scurt
•Stand mijlociu
Stand lung
•se adopta in cazul unei legări lungi
•depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat
•lungimi de
2,40 …3,00 m pentru vaci si
2,50 …3.50 m pentru tauri adulti
•animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala)
•dezavantaj: suprafete construite mari
Stand mijlociu
•un pat egal cu lungimea animalului culcat.
•această soluţie se adoptă numai pentru perioada pre şi postnatală din maternităţi sau în clinici
veterinare, deoarece oferă un confort mărit faţă de standul scurt.
•dezavantaje: necesită 3 ... 5 kg aşternut păios/animal adult şi nu poate fi evitată murdărirea
standului, ceea ce necesită o curăţire manuală a acestuia.
Stand scurt
•permite mişcări minime ale animalului
•Avantaje importante în producţia industrială intensivă din punctul de vedere
–al consumului de aşternut păios (1...2 kg/animal adult),
–al suprafeţei construite şi
–al evacuării gunoiului şi dejecţiilor (se folosesc soluţii moderne de evacuare mecanică sau
hidraulică).

1
•Pentru a compensa dezavantajul imobilizării prelungite a vacilor pentru lapte, se pot
prevedea padocuri exterioare (spaţii pentru mişcarea animalelor, amplasate de obicei lângă
adăposturi şi în directă legătură cu acestea) sau mişcarea la păşune pe timp favorabil.
Lăţimea standurilor
•rezultă din spaţiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului.
–1,00 ...1,30 m la vaci pentru lapte
–1,60 ... 2,00 m la tauri adulţi
–50 ... 90 cm la tineret femel
–0,60. . . 1,20 m la tineret mascul
Organizarea interioară a adăposturilor
 alei de circulaţie
 standuri,
 iesle de furajare
 alei de furajare
 alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului
Stabulatie fixa – Sectiuni transversale
Soluţia curent utilizată este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal
–soluţia cu 1 rând de standuri → suprafeţe mari construite/animal
–soluţia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creşte lăţimea construcţiei → apar probleme
cu privire la asigurarea ventilaţiei şi a iluminării naturale.
Şirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legătură, pentru a grupa la o uşă
de evacuare, numărul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor.
Stabulaţia liberă
•Reprezintă sistemul de întreţinere a animalelor nelegate, adoptandu-se tehnologii de grup,
adică formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stări fiziologice şi randament
în producţie, întreţinute în spaţii denumite boxe.
•Stabulaţia liberă oferă animalelor mişcarea în voie, în cadrul adăpostului sau între adăpost şi
padocul alăturat, cu consecinţe favorabile asupra dezvoltării tineretului de reproducţie şi chiar
asupra producţiei de lapte.
Stabulaţia liberă poate fi (funcţie de tehnologia adoptată):
•în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuă
necesită aşternut pe întreaga suprafaţă şi schimbarea frecventă a acestuia (tineret de
reproducţie, între 0,5 . . . 3,0 luni);
•în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseala,
soluţie eficientă din punct de vedere tehnic şi economic, (tineret taurin la îngrăşat şi tineret
femel de reproducţie);
•diferenţiată în zona de furajare-circulaţie şi zone de odihnă,
–în adăposturi închise, cu regim termic de minim +3˚C sau
–în adăposturi deschise, în care zona de odihnă se organizează în construcţii cu trei pereţi
orientaţi spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri, sub protecţia unor
şoproane deschise.
•în boxe individuale,
organizate cu zona de furajare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care animalele stau
nelegate (vitei de la 1-15 zile, vitei de la 15 - 90 zile pentru ingrasat etc.)
Alegerea tipului de pardoseală - funcţie de zona utilizată
•Zona de odihnă
•Zona de depunere a dejecţiilor
•Zona de circulaţie

2
Cerinte:
 Cerinţe de planeitate
 Cerinţe de rezistenţă
 Cerinţe de elasticitate
 Rezistenţa la coroziune
 Neagresivitate chimică
 Durabilitate
 Suprafaţa pardoselii trebuie să fie netedă şi nealunecoasă
 Întreţinere uşoară
 Condiţii termotehnice
Sistemul de furajare
 Taurinele se hrănesc, în general, cu furaje grosiere de volum mare, la care se adaugă,
în funcţie de vârsta şi destinaţia nimalelor, nutreţuri combinate, lapte de vacă artificial,
furaje concentrate însilozate.
 Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle, a căror formă şi dimensiuni
depind de categoria şi vârsta animalelor cazate, tipul de stand şi sistemul de legare,
modul de administrare a furajelor.
 Ieslele trebuie astfel concepute încât să permită o descărcare uşoară a furajelor, să
asigure o capacitate corespunzătoare preluării volumului necesar, să permită
consumarea fără efort a furajelor fără a fi risipite pe pardoseală.

Sisteme de adapare
Numarul adapatorilor se determina astfel incat sa asigure necesarul de apa.
Adapatoare cu
- nivel constant
- automate alimentate de la o retea interioara de apa potabila.
Pozitionarea lor trebuie sa permita accesul animalelor direct si usor la sursa de apa.
Sisteme de evacuare a dejectiilor
Dejecţiile se pot evacua:
•mecanic odată cu aşternutul permanent; se utilizează tractor cu lamă buldozer fiind necesare
uşi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curăţire
•cu rigolă mecanizată (deschise sau acoperite cu grătare spre limita standurilor la aleea de
intreţinere) se utilizează sistemul de racleţi
•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare.
Sisteme de recoltare a laptelui
Soluţia se stabileşte in funcţie de sistemul de întreţinere a animalelor, astfel:
–Recoltare in grajd, care se aplică în cazul stabulaţiei fixe se realizează cu aparate de muls
racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transportă
spre o încăpere amplasată la capătul adăpostului sau spre o construcţie specială (lăptărie);
–Recoltare centralizată, aplicată în cazul stabulaţiei libere a vacilor, se realizează în
construcţii special amenajate, denumite grupuri de muls, care pot fi rezolvate în diverse
sisteme.
Alei de serviciu
În adăposturile pentru taurine se mai prevăd:
•alei de circulaţie, cu lăţimea minima de
1,10 m, când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri, şi de
1,40 m, când sunt situate între două rânduri de standuri;

3
•alei de control, prevăzute între două linii de iesle sau deasupra acestora, pentru
supravegherea funcţionării utilajelor staţionare de furajare, precum şi a comportării animalelor
la iesle;
•alei transversale de circulatie a animalelor spre uşile de evacuare.
Organizarea adăposturilor pentru taurine
•Adăposturile pentru întreţinerea taurinelor se diferenţiază in funcţie de
–tipul complexului (pentru lapte sau carne),
–sistemul de intreţinere adoptat (stabulaţie liberă sau fixă),
–vârsta animalelor (taurine adulte, tineret supus îngrăşării, tineret de reproducţie).
•În cadrul complexelor apar şi adăposturi cu destinaţie specială, ca: maternităţi, creşe,
profilactorii.
Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie legată
•Se organizează, de regulă, prin dispunerea cap la cap a şirurilor de animale, de o parte şi de
alta a unei linii de furajare mecanizată.
Daca se asigura iluminarea şi ventilarea construcţiilor prin luminatoare de acoperiş sau
prin acoperişuri de tip şed, se utilizează construcţii de lăţime mare (18,0 - 21,0 m), în care se
grupează mai multe linii tehnologice paralele, (adăposturi cu patru rânduri de standuri,
grupate în două linii tehnologice).
•Pe lîngă spaţiul de cazare, în construcţiile pentru stabulaţia legată a vacilor de lapte se includ
camere pentru: depozitarea furajelor concentrate, întreţinerea şi păstrarea aparaturii de
recoltare a laptelui, pompa de vid etc.
•Suprafaţa construită pe animal cazat variază la adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie
legată între 6,0 - 9,0 m2, în funcţie de soluţia adoptată pentru mecanizare furajării.
Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă
Se realizează cu boxe colective sau cuşete individuale, dispuse de o parte şi de alta a unei
alei centrale de furajare. Numărul rândurilor de cuşete se stabileşte astfel încît, prin rotaţie,
animalele să circule spre ele, pentru furajare, şi spre sala de muls.
Dejecţiile sunt evacuate, din zona de odihnă a animalelor şi de pe aleile de circulaţie,
hidraulic sau cu plug raclor. În acest caz, suprafaţa construită pe animal cazat variază între 6,2
şi 9,9 m2.
Adăposturile pentru tineretul femel de reproducţie
•sunt organizate în sistem de stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă pe grătare şi alee centrală de
furajare.
•Pentru zonele cu frecvenţă redusă de viscole, creşterea tineretului taurin pentru reproducţie
se poate realiza în adăposturi prevăzute numai cu zonă de odihnă şi de circulaţie, iar furajarea
se face la exterior, în iesle dispuse la limita padocurilor şi acoperite cu şoproane, pentru
protejarea animalelor în zilele cu ploaie şi ninsoare.
Adăposturile pentru îngrăşarea intensivă a tineretului taurin
•Sunt diferenţiate in funcţie de vârstă şi de greutatea corporală a animalelor:
–adăposturi pentru faza I
•organizate cu boxe individuale, în care sunt întreţinuţi viţei cu vârsta între 15 şi 45 zile;
–adăposturi pentru faza a II-a
•organizate cu boxe colective pentru un număr redus de animale (20 ... 25) şi zonă de odihnă
pe grătare sunt întreţinuţi viţeii pînă ajung la vârsta de 105 sau 110 zile şi la greutatea
corporală de 110 ... 115 kg;
–adăposturi pentru faze avansate de creştere (a III-a şi cea de-a IV-a pentru finisare),
•organizate cu întreţinere în stabulaţie liberă pe grătare sau în boxe diferenţiate cu zonă de
odihnă pe aşternut permanent. În aceste adăposturi animalele sunt întreţinute până la livrare,
respectiv la vîrsta de 17 .. . 18 luni şi la greutatea corporală de 480 ...530 kg.
4