UTILIZAREA CAMBIEI ȘI A BILETULUI LA ORDIN

1.3.1. Cambia

Cambia este un înscris prin care o persoană, denumită trăgator sau emitent, dă
dispoziție altei persoane, numită tras, să platească o sumă de bani, la vedere sau la o anumită
scadență, unei a treia persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.
Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezintă acest instrument de plată și
credit și ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul necondiționat de plată, numele
trasului, scadenta, locul plății, beneficiarul, data si locul emiterii, semnătura tragatorului) și
facultative (dobânda, domicilierea, mențiunea “nu la ordin” etc.).
Cambia îndeplinește în circuitul comercial mai multe funcții: de plată, de
creditare, de garantare.
Metoda de plată
O cambie poate fi utilizată pentru a stinge obligația unui emitent față de un beneficiar
și pentru a înlocui numerarul în circulație.
În loc ca trasul să-i plătească trasul, iar trasul să-și plătească datoria față de
beneficiar, trasul îl instruiește pe tras să plătească direct beneficiarului. Biletele la ordin, pe de
altă parte, pot fi folosite pentru a acoperi obligațiile de plată între participanții la un lanț de
avize, deoarece acestea pot fi trimise în cambii. Un beneficiar al unei cambii care are o
obligație față de un terț poate, așadar, să plătească cu cambie și să o vizeze pentru creditorul
care devine noul beneficiar al cambiei. Îl poate folosi la fel ca și cum își plătește datoriile.
Mijloace de garantare
Operațiunile de tranzacționare sunt caracterizate de un nivel ridicat de garanție oferit
de mecanismul valutar. În primul rând, trasul este obligat să accepte cambia prezentată (în caz
contrar se face un protest împotriva acceptării) iar din momentul acceptării devine debitorul
principal al obligației de plată. În al doilea rând, dacă debitorul nu plătește, un terț (garant)
poate garanta cambia prin obligarea la plată în numele debitorului. În sfârșit, în cazul neplatei
unei cambii, puteți contesta protestul de neplată. Pe de altă parte, cambiile, datorită securității
lor, pot fi utilizate ca mijloc de garanție în cadrul anumitor tehnici de plată nesigure (de
exemplu, colectarea documentelor) sau ca garanție pentru îndeplinirea obligațiilor
contractuale.
Fonduri de credit
Între momentul în care debitorul (importatorul) își asumă obligația de plată și
momentul în care debitorul (exportatorul) încasează valoarea creanței, se scurge o anumită
perioadă de timp, creând o relație de credit. Costurile îndatorării ar trebui, prin urmare, să se
reflecte și în valoarea cambiei, luând în considerare valoarea datoriei, ratele dobânzilor de pe
piață și zilele până la scadență.
O cambie este în primul rând o facilitate de creditare pe termen scurt al cărei termen
nu depășește, de obicei, un an, cea mai comună variantă fiind de 90 de zile.

1) Redactarea Cambiei
Cambia este alcatuită, în mod obligatoriu, din 8 zone ale căror amplasări și conținut
este:
Zona 1- alocată datelor de identificare și conținutului cambiei- este întotdeauna amplasată în
partea superioară centrală a cambiei.
Zona 2- este alocată datelor de identificare a trasului și este amplasată imediat sub zona1.
Zona 3- alocată codului IBAN al ultimului posesor al cambiei.
Zona 4- alocată acceptării la plata a cambiei de catre tras- este amplasată în partea dreaptă sus
a cambiei.
Zona 5- alocată datelor privind trăgatorul- este amplasata imediat sub zona 4.
Zona 6- alocata datelor privind avalizarea cambiei- este amplasata in coltul din stanga sus al
cambiei.
Zona 7- alocata pentru date privind girurile- este amplasata imediat sub zona 6 si este formata
din 3 spatii de dimensiuni egale, amplasate unele sub altele, separate de linii groase.
Zona 8- reprezinta banda alba. In aceasta zona nu vor fi facute nici un fel de mențiuni, cu
exceptia celor stabilite de Banca Nationala a Romaniei, iar fundalul cambiei nu va avea în
aceasta zona nici un fel de imprimari.

Fig.3. Redactarea cambiei

Dimensiunile zonelor cambiei:

 Fig.4. Dimensiunile zonelor cambiei

Pentru a permite preluarea automată a datelor, trebuie doar să introduceți informațiile

solicitate în câmpul număr și codul tras, iar înregistrarea va avea loc în câmpul sau câmpurile
corespunzătoare. Casetele goale rămân goale după ce introduceți informații și nu afișează o
bifă sau alt simbol. Nu este permisă tragerea unei cambii pentru o altă cambie sau notă de
credit
Cambia este emisa de un emitent. Emitentul este de obicei un debitor față de
beneficiar și un creditor față de tras. Între tras și beneficiar poate exista o relație directă, iar
într-o relație de cambie debitorul principal (creditorul) este un terț care nu este menționat în
mod expres pe cambie. Dacă adresa exactă a agentului plătitor nu este specificată, proprietarul
inițial al cambiei sau al biletului la ordin o poate prezenta în momentul plății.
- Oricare dintre locul de reședință al destinatarului;
- Oricare dintre adresele persoanelor responsabile menționate în mod explicit în titlu.
- Fie adresa destinatarului, fie o altă persoană numită expres pe documentul de plată
al destinatarului.
- Orice reședință „specificată ca fiind necesar”.

2)Tipuri de cambie
Deosebit de cambia standard prezentată mai înainte în practică se mai folosesc și alte
variante (tipuri) determinate de anumite situații specifice în care se pot trage cambii, după
cum urmează:
Cambia în alb este un titlu care la emitere conține în mod obligatoriu numai
semnătura tragătorului și opțional poate conține o parte din elementele obligatorii prezentate.
Dreptul de completare a cambiei trece de la posesor la posesor fară a mai fi necesară
intervenția tragătorului. Inainte de predarea cambiei, trăgatorul mentioneaza una din
urmatoarele formule: - “inaintea platii posesorul va completa cambia”, deci un drept nelimitat
de completare a cambiei in alb; - “inaintea platii posesorul va completa cambia, fara a
depasi....”, deci un drept limitat de completare. Completarea cambiei în alb se poate face într-
un interval de trei ani de la data emiterii, termen care nu mai poate fi prelungit prin convenții
dintre părți.
Contracambia. În situația în care o cambie nu este plătita la scadență și beneficiarul
dorește să intre cât mai repede în posesia banilor, acesta poate trage o contracambie (o cambie
noua) asupra unuia dintre giranți. Contracambia va cuprinde aceleași mențiuni ca și cambia
precedentă cu deosebirea că plata se va face la vedere, iar domiciliul cambiei va fi locul
persoanei asupra căreia s-a tras.
 Cambia financiară. Cambiile care se trag de bănci între ele sau alte instituții
financiare și au la bază tranzacții de natură financiar-bancară se numesc cambii financiare.
Cambia de complezanță sau de favoare. În situația în care o firmă este în
incapacitate temporară de plată și are o scadență imediată poate prin buna ințelegere cu o altă
firmă să tragă o cambie asupra acesteia fară să existe o tranzacție comercială sau o obligație
financiară. Trăgătorul poate folosi cambia pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramane
obligat fata de tras ca la scadență sa-i transfere fondurile primite.
3) Emiterea cambiei
Cambia se emite de tragător, cel care creditează debitorul pe perioada convenită
pâna la scadență. Cambia este un document formal, adică oficial și standardizat, care pentru a
fi valabil trebuie să foloseasca anumite formule consacrate care exprimă clauze cu valoare
juridică. În redactare, cambia trebuie să cuprindă o serie de mențiuni obligatorii care au rolul
de a satisface cerințele de informații, precum și cerințele de reflectare a obligațiilor cambiale
asumate de către parți. Lipsa oricărei mențiuni obligatorii determină nulitatea de drept a
cambiei. Redactarea cambiei se face după reguli precise care s-au confirmat în practică dupa o
îndelungată experiență și confruntarea cu numeroase aspecte de natură economica, bancară și
juridică.

4) Operațiunile cambiale
Girul este operațiunea prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei
persoane, numită giratar, odată cu preluarea titlului toate drepturile decurgând din acesta.
Cambia pe care tragătorul stipuleaza sau nu mențiunea “la ordin” este transmisibilă
prin gir. Dacă tragatorul a înscris pe cambie mențiunea “nu la ordin” titlul este transmisibil
numai în forma și cu efectele unei cesiuni de creanță ordinare.
Girul trebuie sa fie necondiționat, orice gir parțial fiind nul.
Transmiterea cambiei prin gir nu implică și transmiterea raporturilor materiale care
au dat naștere raporturilor cambiale.
Girarea cambiei către o instituție de credit poartă denumirea de scontare și constituie
o modalitate prin care posesorul cambiei își poate procura bani înainte de scadență.
Ca urmare, posesorul unei cambii poate intra în relație cu institutia de credit astfel:
a) prin girarea cambiei in favoarea institutiei de credit cu mentiunea “în garantie”,
“valoare în gaj” sau “valoare în garantie”, prin aceasta posesorul putând sa garanteze o alta
obligatie (imprumut) catre banca, iar banca sa-si asigure o creanta a sa fata de posesorul
cambiei.
b) prin girarea propriu-zisa a cambiei catre o institutie de credit (scontare) în cazul
în care posesorul poate sa-și procure bani mai înainte de scadență.
Pentru ca detinatorul unei cambii sa fie socutit posesorul legitim al titlului este necesar sa
existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cambie.
Girul în alb permite atât darea în gaj (în garantie) a cambiei cât și prezentarea la scont.
In cazul in care posesorul legal al cambiei (beneficiarul sau ultimul giratar intr-un sir
neintrerupt de giruri) doreste incasarea banilor mai inainte de scadenta, acesta poate gira titlul
catre o societate bancara, operatiune ce poarta denumirea de scontare.
Acceptarea este operațiunea prin care trasul, către care sa adresat trăgatorul pentru
plata prin emiterea titlului, se obligă să platească, la scadență, suma înscrisa pe cambie,
posesorului legitim al titlului. In vederea acceptării cambia trebuie prezentată de posesor
trasului sau indicatului la nevoie, daca exista o mentiune expresa în legatura cu aceasta. Prin
acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadență, el devenind obligatul principal în lanțul
obligațiunilor cambiale. Obligația trasului de a plăti cambia asumata prin acceptare este
valabilă și în situatia în care trăgătorul este declarat în stare de faliment, chiar daca
acceptantul nu a cunoscut acest lucru în momentul acceptării.
 Acceptarea trebuie scrisa pe fata cambiei și este obligatoriu să poarte semnatura
trasului și trebuie sa se exprime prin cuvântul “acceptat” sau expresiile “voi plati”, “voi
onora”. Semnaturile acceptantului trebuie sa fie identica cu cea a trasului, cu exceptia cazului
în care se apeleaza la un indicat la nevoie.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
a) obligatorie când trăgătorul sau unul din giranți prevad in mod expres aceasta
sau cand cambia este platibila la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentarii
la acceptare curge termenul pentru scadență
b) interzisa, cand tragatorul mentioneaza expres acest lucru, cambia devenind
astfel, neacceptabila. Nu pot fi neacceptabile cambiile platibile la un tert, platibile in alta
localitate decat aceea a domiciliului trasului sau cambiile platibile la un anume timp de la
vedere.
c) facultativa, daca nu exista o indicatie expresa in sens contrar in text.
Acceptarea trebuie sa fie datată cuprinzând anul, luna, ziua, pentru cambiile platibile
la un anumit termen de la vedere si pentru acele cambii in care tragatorul sau girantul
stabilesc un termen de prezentare la acceptare.
Avalul este o garanție personală prin care o persoană, denumita avalist, adică acela
care da avalul, garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali, directi sau pe cale de
regres, numit avalizat, pentru suma totala mentionata pe titlu sau pentru o parte din ea.
Aceeasi persoana poate beneficia de mai multe avaluri.
Avalul se da pe fata cambiei utilizandu-se una din expresiile “aval”, “pentru aval”,
“pentru garantie” ori alta expresie echivalenta, urmata de semnatura olografa a avalistului.
Scadența unei cambii poate fi:
-la vedere, caz în care cambia este platibilă la cerere, la prezentare, în interiorul termenului
legal de un an de la dată emiterii sale, sau în termenul convențional stabilit de tragator, termen
ce poate fi modificat de tragator (in sensul reducerii sau prelungirii) ori de giranti (numai in
sensul reducerii).
-la un anumit termen de la vedere, indicat în unitati de timp (zile, saptamani, luni sau ani) de
la “vedere” adica de la prezentarea pentru acceptare, sau în cazul neacceptarii de la data
protestului pentru neacceptare sau nedatare.
-la un anumit timp de la data emiterii, situatie în care calculul termenului incepe cu ziua
urmatoare a datei emiterii, acesta fiind exprimat în zile, saptamani, luni sau ani de la data
emiterii
-la o data fixa (an, luna, zi) fiind posibila scrierea cu litere sau cu cifre, prescurtarile uzuale
sunt acceptate.
Posesorul cambiei va prezenta, de regula, titlul de plata la data scadentei direct la locul
și adresa indicata pentru plata, dar va putea prezenta titlul de plata și prin intermediul băncii
care îl deservește.
Protestul este un act public si solemn, dresat la cererea posesorului cambiei, de către
executorul judecatoresc de la judecatoria în a cărei raza teritorială se gaseste locul acesteia,
prin care se constata refuzul de acceptare sau de plata, dupa caz, din partea obligatului
principal.
Protestul poate fi:
-de nedatare, dresat în cazul în care trasul refuză acceptarea cambiei;
-de neplata, dresat în cazul în care trasul acceptat sau indicatul la nevoie refuza plata cambiei;
-de neacceptare, dresat în cazul în care trasul sau indicatul la nevoie refuză plata cambiei.
Prin alterarea unei cambii se intelege stergerea sau modificarea unor cuvinte, date ori
mentiuni care fac parte din textul titlului, fara ca aceasta sa conduca la nulitatea cambiei.
O cambie pierduta, sustrasa sau distrusa poate fi anulata prin procedura de amortizare
care consta in solicitarea anularii cambiei la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul
si adresa de plata a cambiei. Cererea de anulare trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii ale
cambiei si se formeaza de posesorul cambiei pierdute, sustrase sau distruse si se adreseaza
Presedintelui Judecatoriei competente.

1.3.2. Biletul la ordin

Un bilet la ordin este un document în care o persoană, numită emitent sau abonat,
promite să plătească o sumă de bani către sau în numele unei alte persoane, numită beneficiar,
atunci când va veni momentul. Spre deosebire de cambie, utilizarea unui bilet la ordin ca
mijloc de plată implică două persoane: emitentul și beneficiarul plății. Creat de emitent ca
debitor, acesta este obligat să plătească o sumă unui beneficiar cu statut de creditor la o dată
specificată sau specificată.
Din punct de vedere juridic, un bilet la ordin, precum o cambie, este considerat un
instrument de debit și este astfel decontat și facturat conform Regulamentelor BNR (Nr.
10/1994). Evidența națională a biletelor la ordin este organizată la nivelul Centrului de Cazuri
de Plăți.
După cum puteți vedea, o cambie este un raport juridic între doar două persoane, spre
deosebire de o cambie, care are o relație juridică între trei persoane (emitent, tras și
beneficiar).
Un bilet la ordin este ca o recunoaștere a unei obligații de la un debitor către un
creditor.
Astfel, un bilet la ordin este o garanție comercială sau o obligație personală și
necondiționată a unei persoane, denumită emitent sau abonat (debitor), de a plăti un bilet la
ordin unei alte persoane, numită beneficiar (creditor).Poate fi definit ca un document acceptat.
), o anumită sumă la o oră fixă, cunoscută sub numele de scadență, și la un loc precis
specificat.
Alături de cec și cambie, biletul la ordin face parte din categoria instrumentelor de
debit. Acestea prezintă niște caracteristici comune:
 nu presupun debitarea contului cu suma de plată în momentul emiterii;
 necesită existența unor elemente obligatorii;
 ca tituri de credit pot fi girate și sau/ avalizate;
 sunt procesate prin trunchiere sau prezentare la plată în original;
 pot fi refuzate din diferite motive, situație care în majoritatea cazurilor presupune;
 înscrierea la Centrala Incidentelor de Plăți;
 în present sunt înseriate și pot fi emise doar de bănci;
 trebuie personalizate la eliberarea către client;
 eliberarea către clienți este facută de bănci doar în urma unei analize de risc;
 pot fi emise “in alb”.
De asemenea, biletul la ordin și cambia prezintă și anumite aspect specifice, cum ar fi:
• instrumente de plată la vedere sau la scadență;
• necesită existența disponibilului în cont la banca trasă în momentul prezentării la plată;
• trebuie prezentat în maxim 2 zile de la data scadenței;
•sunt utilizate ca instrumente de garantare atât de clienți cât și de bănci / societăți de leasing.
Obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și
cele rezultând dintr-o cambie, însa acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece
emitentul are aceleași obligații ca și cel care acceptă o cambie.
Incidentele ce pot să apară în circuitul biletului la ordin sunt următoarele:
a) Refuzuri la plată;
• Majoritatea intervin ca efect al lipsei de disponibil (peste 80% din situații);
 •Sunt tot mai dese în contextul crizei curente (popriri / insolvențe);
•Istoricul de refuzuri la plată adduce condiționări în activitatea curentă;
•Necunoașterea reglementărilor legale;
b)Solicitări de anulare a incidentelor de plată la Centrala Incidențelor de Plăți;
c)Refuzuri de acceptare;
d)Refuzuri tehnice;
e)Lipsa elementelor obligatorii – instrumente nule;
f)Inștiințări de completare abuzivă;
g)Solicitări de retragere de la plată a unor instrumente de debit;
h)Refuzuri / condiționări la acordarea de noi instrumente de debit.

Fig.5. Zonele biletului la ordin

Dimensiunile zonelor biletului la ordin:

Fig.6. Dimensiunile zonelor biletului la ordin

 1.3.3. ANALIZA EVOLUȚIEI UTILIZĂRII CAMBIEI ȘI BILETULUI LA
ORDIN PE PIAȚA DIN ROMÂNIA

1) Cambia
Plata prin trată nu este una ,,perfectă’’ pentru ca acest instrument nu reprezintă bani
efectivi. Obligațiile sunt stinse prin trată numai temporar, sub rezerva încasării cambiei la
scadență de către ultimul beneficiar.
De regulă, emiterea unei cambii are la bază existenţa unor raporturi juridice anterioare
între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. În temeiul acestor raporturi
juridice, numite raporturi fundamentale, fiecare persoană are calitatea de creditor sau debitor
în raporturile juridice la care participă. Prin emiterea cambiei şi efectuarea plăţii se execută
obligaţiile din raporturile juridice preexistente.
Model de completare a cambiei:

Fig.7 completarea cambiei

În momentul prezentării la plată, absența următoarelor elemente atrage nulitatea
cambiei:
- denumirea de cambie;
- numele sau denumirea celui care trebuie să plătească (trasul), numele trasului este
indicat prin numele și prenumele persoanei fizice, așa cum se află acestea înscrise în
actul de identitate, sau prin denumirea persoanei juridice, așa cum se află aceasta
inscrisă în registrul comerțului;
- ordinul necondiționat și imperativ “plătiți” care nu poate comporta nici o condiție
suspectivă sau rezolutorie;
- beneficiarul;
- numele sau denumirea clară a celui care emite cambia (trăgatorul), precum și
semnătura acestuia care trebuie să fie olografa și redactată cu pixul sau stiloul cu
cerneală de culoare neagră ori albastră, în spațiul destinat acesteia.
Pe titlurile cambiale semnătura olografă a reprezentantului autorizat al persoanei juridice
nu va fi insoțită de ștampila persoanei juridice.
Pot lipsi de pe cambie, fara a atrage nulitatea acesteia urmatoarele elemente:
- mențiunea privind scadența, în cazul în care cambia este platită la vedere.
- mențiunea privind locul plății, în cazul în care acesta va fi cel înscris lângă numele
trasului, respectiv adresa acestuia.
 - mențiunea privind locul de emitere a cambiei, în cazul în care acesta va fi cel indicat
lângă numele tragatorului.

2) Biletul la ordin
În calitate de instrument de plată a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizat
mai ales de marile întreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cu întârziere în
vederea mobilizării creditelor, beneficiarii lor prefer să se deconteze cu clienții prin
intermediul cambiilor.
Emiterea biletului la ordin este determinată de existenţa între părţi a unui raport juridic
(raportul fundamental). Specificul raporturilor juridice care se nasc din emiterea biletului la
ordin determină şi particularităţile acestui titlu de credit.
Model completare bilet la ordin1:

Fig.8. Completarea biletului la ordin

La completarea biletului la ordin trebuie respectate urmatoarele aspecte:

 să se folosească doar majuscule (se accept litere mici numai la suma în litere);
 să nu se depășească spațiul afferent fiecărei rubrici;
 să se folosească pix sau stilou, de culoare albastră sau neagră;
 să nu se deterioreze, îndoaie sau păteze biletul la ordin;
 să nu se modifice/steargă mențiunile înscrise pe biletul la ordin;
 în cazul unui instrument de debit emis în valută, emitentul va înscrie în mod
obligatoriu la sfârțitul sumei în litere sintagma "plătibil în RON". Plata se va face în
lei la cursul BNR din data prezentării la decontare;
 să se completeze rubrica "IBAN Posesor" cu IBAN-ul ultimului beneficiar care
depune instrumentul la banca spre încasare.
Spre deosebire de cambie, în biletul la ordin nu figurează numele trasului, deoarece
trăgatorul și trasul se identifică cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care
este creată la inițiativa creditorului, biletul la ordin este creat la inițiativa debitorului.
Biletul la ordin este o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. Poate fi transmis prin gir
și
poate fi garantat prin aval.

1
http://www.librabank.ro/instrumente_de_debit
 Pentru a putea face o analiză a gradului de utilizare a cambiei și biletului la ordin am
apelat la datele din anuarele statistice predispuse de către BNR, în ceea ce privește
participarea instrumentelor respective la plăți și decontări pe piața din România.

Tabelul 10. Număr tranzacţii prin alte servicii de plată (bilete la ordin si cambii)
(milioane) perioada 2017-2021

Țara 2017 2018 2019 2020 2021

România 3,87 3,70 3,51 2,93 2,65
Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor de pe https://bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx

Analizând tabelul de mai sus, putem afirma ca numărul de tranzacții prin serviciile de
plată cambii și bilete la ordin în perioada 2017-2021 au fost într-o continuă descrestere din an
în an.
Tabelul 11. Valoare tranzacţii prin alte servicii de plată (bilete la ordin si cambii)
(milioane lei) perioada 2017-2021

Țara 2017 2018 2019 2020 2021

Români 44836,62 46730,82 49153,09 44066,04 44694,47
a
Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor de pe https://bnr.ro/Raport

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor prin cambii și bilete la ordin în perioada

2017-2021 în România, putem afirma că aceasta a avut atât creșteri (anii 2017-2019) cât și
descresteri. Cel mai mult s-a înregistrat în anul 2019 și anume, 49153.09 mil lei și cel mai
puțin în anul 2020, 44066.04 mil lei.