LUCRARE INDIVIDUALĂ

la disciplina
 „MONEDĂ ȘI CREDIT”
La tema:
“Cambia și operațiunile cambiale”

Elaborat: Alina MĂRGINEANU

Verificat: Mihail GÎRLEA

Chișinău, 2022
1
 CUPRINS:
Introducere………………………………………………………………..…3

1. Conceptul de cambie. Elemente obligatorii ale cambiei. Procesul

cambial………………………………………………………………..4
1.1. Caracteristicile cambiei…………………………………….….4
1.2. Tipuri de cambie……………………………………………….7
1.3. Emiterea cambiei………………………………..……………..8
2. Operatiuni asupra cambiei………………………………...………….9
2.1. Girarea cambiei………………………………………..………9
2.2. Acceptul cambiei………………………………………………9
2.3. Avalul(operaţiunea de avalizare)……………………………..10
2.4. Scontarea cambiei………………………………………...…..10
2.5. Plata cambiei………………………………………………….11
2.6. Procedura de recuperare silita a cambiei……………………..12
3. Procesul cambial în Republica Moldova………………………..…..14
* Regulament cu privire la condiţiile, modul de emisiune
şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor
bancare………………………………………………………….....14
* Regulament privind modul de efectuare de către bănci a
operaţiunilor cu cambii……………………………..……………..26

4. Bibliografie………………………………………………………….43

5. Concluzii…………………………………………………………….44

2
 INTRODUCERE:
Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plata folosit in activitatea
comerciala interna si internationala, care sub diverse forme si cu unele modificari
functionale se foloseste si astazi. Din punct de vedere istoric, cambia a aparut in
China prin anii 500 – 600, apoi s-a extins in Italia. Comertul dintre Extremul Orient
si Europa era mijlocit de arabi si italieni si cambiile au devenit un instrument de
plata international pentru comercianti. Perfectionarea cambiei a dus la aparitia
bancnotei de hartie prin anii 1600, care in principiu este tot o cambie, dar o
cambie bancara. In tara noastra, primele informatii scrise despre efectele
comerciale dateaza de la inceputul secolului al XVIII -lea, cambia fiind denumita
“polita”. Notiunea de cambie vine de la un cuvint de origine italiana, cambio, care
inseamna schimb. Acest aspect apare normal, intrucat Italia era in acea perioada
tara cu cea mai dezvoltata activitate comerciala si locul unde au aparut primele
banci comerciale. In tara noastra, modul de emisiune şi circulaţie a
certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare (în continuare
Regulament) este elaborat în temeiul Legii cu privire la Banca Naţională a
Moldovei nr.548 -XIII din 21 iulie 1995, Legii instituţiilor financiare nr.550-XIII
din 21 iulie 1995, Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr.199 - XIV din 18
noiembrie 1998, Legii cambiei nr.1527-XII din 22.06.1993 şi stabileşte condiţii
unice de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a
cambiilor bancare, care sînt instrumente ale pieţei monetare.

3
 1. Conceptul de cambie. Elemente obligatorii ale cambiei.
Procesul cambial.
In normele bancare, cambia este definita ca un instrument de plata ce exprima
obligatia asumata de un debitor de a plati la vedere sau la scadenta o suma de bani
in favoarea unui beneficiar. Intr-o acceptiune mai concreta, cambia se poate defini
ca un inscris formal, prin care tragatorul da o dipozitie neconditionata trasului de a
plati beneficiarului, la vedere sau la termen, o anumita suma de bani. Ambele
definitii reflecta esenta procesului cambial, cea de a doua facand insa referire si la
cele trei parti implicate in procesul cambial, caracteristica de baza a cambiei care o
deosebeste de alte instrumente de plata. Cambia este mai putin folosita ca
instrument de plata, ponderea acesteia, fiind in tarile dezvoltate din Europa de 1% -
3% din volumul platilor fara numerar iar in Romania sub 2% si se foloseste sub
anumite forme care difera de cea initiala.

Procesul cambial – reprezintă perioada din momentul emisiunii cambiei pînă la

momentul achitării ei.

Cambia – reprezintă un ordin dat unei persoane de a achita la o anumită dată

valoarea unui împrumut, deaceea cambia este un instrument sau titlu de credit.
Deosebim 2 tipuri de cambii:
1. Cambie simplă(bilet la ordin) – în care participă 2 părţi debitorul şi creditorul.
2. Trata – cambia la care participă 3 şi mai multe personae.

1.1.Caracteristicile cambiei
Cambia, ca instrument de plata are mai multe caracteristici principale, dupa cum
urmeaza:

Titlu de credit. Cambia este in primul rand un titlu de credit cu o anumita valoare
nominala. Furnizorul vinde marfa cu plata ulterioara, deci pe credit, urmand sa
incaseze la scadenta contravaloarea marfii si dobanda aferenta. In schimbul marfii,
cumparatorul accepta o cambie prin care se obliga sa achite la scadenta creditul
comercial si datoria atasata. Dupa cum se poate observa, cambia are la baza o
tranzactie reala intre doi parteneri care s-a transformat intr-o creanta exigibila.
Tranzactiile pot fi comerciale sau financiare, de unde si denumirea de cambii
comerciale sau cambii financiare, ambele fiind in esenta un titlu de credit.

Cesiunea de creanta. Caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte

4
instrumente de plata este transferabilitatea acesteia, adica posibilitatea de a se
schimba creditorul de mai multe ori, realizand astfel stingerea unor obligatii in lant
cu acelasi instrument. Astfel, creditorul initial care este in posesia unui document
de creanta asupra debitorului initial are la randul lui anumite obligatii de plata catre
un creditor pe care le poate stinge prin predarea, sub semnatura, a cambiei. Creanta
debitorului initial ramane valabila ca suma si termen, numai ca datoria se va plati
noului creditor. In continuare, pot avea loc mai multe circuite, deci cambia se
transfera de la un creditor la altul si implicit are loc transferul de creante sau
cesiunea de creante. Aceasta calitate de transfer a facut din cambie un instrument
deosebit de util in relatiile comerciale si financiare, in special internationale, si asa
se explica extinderea si longevitatea acesteia in conditiile in care au aparut si alte
instrumente de plata mai operative.

Negocierea. Cambia are o anumita valoare care este data de valoarea marfii
vandute si dobanda aferenta pana la data platii. Prin intrarea in circuitul comercial,
cambia stinge unele obligatii inainte de scadenta acesteia si ca urmare in fiecare
tranzactie are o anumita valoare care se poate negocia intre parti in functie de
perioada ramasa pana la scadenta, nivelul dobanzii pe piata care va fi altul decat
cel initial si alte criterii specifice tranzactiei comerciale si atitudinii partilor. De
regula, cambiile negociate inainte de scadenta au o valoare mai mica decat cea
nominala si cele negociate dupa scadenta o valoare mai mare, partile avand
latitudinea sa stabileasca un pret convenit de comun acord.

Raspunderea solidara. O particularitate a cambiei o constituie faptul ca toate

persoanele care au avut calitatea de posesori ai cambiei, deci beneficiari temporari
ai acesteia, raspund solidar in cazul neplatii cambiei la scadenta. Acesta este un
principiu din dreptul cambial care a fost preluat de legislatia internationala si
legislatiile nationale. Raspunderea solidara a determinat din partea participantilor
la procesul cambial cel putin doua reactii diferite: de incredere in cambie prin
participarea mai multor creditori care si-au asumat aceasta raspundere si de
prudentialitate in acceptarea noului creditor care intr -o situatie nedorita trebuie sa
aiba capacitatea de plata si dorinta de solutionare potrivit angajamentelor asumate.
Raspunderea solidara determina insa si numeroase rezerve ale creditorilor, intrucat
acestia nu se cunosc intre ei si mai ales nu cunosc platitorul. Pentru reducerea
riscului, se doreste ca in procesul cambial sa se implice o institutie bancara in
calitate de garant al platitorului, ceea ce da mai multa incredere creditorilor. Aceste
caracteristici definesc mai bine cambia ca instrument de plata intre parteneri. Din
punct de vedere economic, rolul principal al cambiei ramane acela de a contribui la
transferul fondurilor de la detinatori la utilizatori si la o utilizare mai eficienta a
capitalurilor disponibile.
5
In practica, cambia se intalneste sub doua forme: trata (cambia propriu zisa) si
biletul la ordin.

Trata este denumirea istorica a cambiei si in relatiile internationale de plati circula

sub aceasta forma; in legislatia noastra prin OG nr. 11/1993 s-a adoptat notiunea de
cambie care este similara cu trata.

Biletul la ordin este o forma mai simpla a cambiei care reflecta relatiile numai
dintre doi parteneri - beneficiar si platitor. Emitentul biletului la ordin este
platitorul care se angajeaza ferm sa platesca la scadenta suma inscrisa pe
document.

Cambia pune in legatura cel putin trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.
Tragatorul este persoana care emite (trage) cambia, respectiv creditorul care da
ordin trasului (debitorului) sa plateasca o suma fixa beneficiarului, fata de care
tragatorul are o anumita obligatie de plata.Trasul este debitorul, cel care va trebui
sa plateasca beneficiarului suma inscrisa pe cambie. Beneficiarul este persoana
care va primi banii.

Relatiile dintre participanti sunt urmatoarele:

1 beneficiarul are o creanta asupra tragatorului;

2 tragatorul trage o cambie asupra trasului in favoarea beneficiarului;
3 trasul plateste suma catre beneficiar si prin aceasta se sting obligatiile trasului
fata de tragator si ale tragatorului fata de beneficiar.

6
1.2.Tipuri de cambie
Deosebit de cambia standard prezentata mai inainte in practica se mai folosesc si
alte variante (tipuri) determinate de anumite situatii specifice in care se pot trage
cambii, dupa cum urmeaza:

Cambia in alb. Aceasta este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului si
o parte din mentiunile obligatorii, celelalte mentiuni urmand a fi completate de
posesorul acesteia inaintea prezentarii la plata. Dreptul de completare a cambiei
trece de la posesor la posesor fara a mai fi necesara interventia tragatorului. Inainte
de predarea cambiei, tragatorul mentioneaza una din urmatoarele formule:
- “inaintea platii posesorul va completa cambia”, deci un drept nelimitat de
completare a cambiei in alb;
- “inaintea platii posesorul va completa cambia, fara a depasi....”, deci un drept
limitat de completare. Completarea cambiei in alb se poate face intr-un interval de
trei ani de la data emiterii, termen care nu mai poate fi prelungit prin conventii
dintre parti.

Contracambia. In situatia in care o cambie nu este platita la scadenta si

beneficiarul doreste sa intre cat mai repede in posesia banilor, acesta poate trage o
contracambie (o cambie noua) asupra unuia dintre giranti. Contracambia va
cuprinde aceleasi mentiun i ca si cambia precedenta cu deosebirea ca plata se va
face la vedere, iar domiciliul cambiei va fi locul persoanei asupra careia s-a tras.

Cambia financiara. Cambiile care se trag de banci intre ele sau alte institutii
financiare si au la baza tranzactii de natura financiar-bancara se numesc cambii
financiare.

Cambia de complezenta sau de favoare . In situatia in care o firma este in

incapacitate temporara de plata si are o scadenta imediata poate prin buna
intelegere cu o alta firma sa traga o cambie asupra acesteia fara sa existe o
tranzactie comerciala sau o obligatie financiara. Tragatorul poate folosi cambia
pentru stingerea obligatiei scadente, dar ramane obligat fata de tras ca la scadenta
sa -i transfere fondurile primite.

7
1.3.Emiterea cambiei
Cambia se emite de tragator, cel care crediteaza debitorul pe perioada convenita
pana la scadenta. Cambia este un document formal, adica oficial si standardizat,
care pentru a fi valabil trebuie sa foloseasca anumite formule consacrate care
exprima clauze cu valoare juridica. In redactare, cambia trebuie sa cuprinda o serie
de mentiuni obligatorii care au rolul de a satisface cerintele de informatii, precum
si cerintele de reflectare a obligatiilor cambiale asumate de catre parti. Lipsa
oricarei mentiuni obligatorii determina nulitatea de drept a cambiei. Redactarea
cambiei se face dupa reguli precise care s-au confirmat in practica dupa o
indelungata experienta si confruntarea cu numeroase aspecte de natura economica,
bancara si juridica.

8
 2. Operatiuni asupra cambiei
2.1.Girarea cambiei
Girul – este operaţiunea prin care beneficiarul unei cambii cedează dreptul său la
încasarea creanţelor în favoarea altei persoane. Persoana care cedează este numită
girant, iar cea care devine succesorul său drept devine giratar.

Deosebim mai multe tipuri de gir:

1. Girul cu întoarcere – giratantul poate fi una din părţile (trăgător sau tras).
2. Girul cumulativ – în care giratanţi apar mai multe persoane. Pentru al ceda
altor persoane giratarul trebuie să dea acordul.
3. Gir în alb – nu este indicate numele persoanei în folosul căreea s-a efectuat
girul.
4. Gir deplin – sunt implicate toate cerinţele specifice girului. Girul se palică pe
verso-ul cambiei indicîndu-se numele girantului, obligatoriu semnătura şi data.

2.2.Acceptul cambiei
De cele mai multe ori trasul nu este cunoscut cu existenţa cambiei, de aceea
beneficiarul poate avea dubii referitor la achitarea ei. În aceste cazuri pentru
veridicitatea operaţiunii se efectuiază operaţiunea de accept.

Acceptul – constă în semnarea cambiei de către tras, în acest caz se certifică faptul
că trasul este cunoscut cu condiţiile cambiei şi îşi asumă responsabilitatea de a
plăti.

Semnătura trasului poate apărea:

1. Pe partea din faţă a cambiei – acceptul se rezumă la contrasemnarea.

2. Pe verso – e nevoie de numele trasului, data şi semnătura.

Acceptul cambiei are 2 caracteristici:

1. Este o procedură obligatorie din partea trasului(nu are dreptul de a nu efectua

plata), cu excepţia cînd el este insolvabil sau i s -a prezentat spre accept o cambie
expirată.
2. Este legată de elementele cambiei : - Locul, trasul este obligat să indice locul
unde se va efectua plata, altfel se consideră locul de emitere stipulat pe partea din
faţă. - Scadenţa, trasul nu indică data cînd va achita contravaloarea cambiei, ea se
consideră element la vedere.

9
2.3. Avalul(operaţiunea de avalizare)
Avalul – operaţiunea prin care o persoana străină procesului cambial iniţiat
garantează plata sumei cambiei în caz de îndeplinire a unor factori.

De noţiunea de aval sunt legate subiectele:

Avalist – persoana care acordă avalul

Avalizatul – cel pentru care se acordă avalul

Caracteristicele avalului:

1. Avalistul poate garanta plata oricărei din participanţi la procesul cambial.

2. Deobicei avalistul este o persoană care are nişte relaţii mai personale cu
avalizatul sau poate fi o banca, atunci este oval bancar, idiferent de condiţii
deobicei se plăteşte un comision.
3. Avalistul poate garanta numai o parte a sumei.
4. Mai poate exista coavalul – participă mai mulţi avalişti. Pe verso avalistul
inidică numele sau semnează, indică data, suma, şi pentru ce persoană avalizează
cambia.

2.4.Scontarea cambiei
Scontarea cambiei – de obicei se efectuează de către băncile comerciale. La
operaţiunea de scontare se ţine cont de taxa scontului, numărul de zile pînă la
scadenţă şi valoarea nominală a cambiei.

Scontul poate fi determinat: S=(N*d*ts)/360*100

N – valoarea nominală a cambiei;

d – durata pînă la scadenţă;

ts – taxa scontului, (sau rata dobînzii care este o valoare anuală

360 – în cazul metodei de calcul de 360 de zile în an.

Atunci valoarea efectivă a cambiei este egală cu diferenţa dintre valoarea

nominală a cambiei şi scontul. Cu cît ne apropiem mai mult de scadenţă valoarea
este mai mare şi invers.

10
De anoţiunea de scont este legată scadenţa :

1. scadenţa la vedere – nu est indicată nici o dată, se subînţelege că scadenţa va

fi la momentul întîlnirii beneficiarului cu trasul;
2. scadenţa la un termen de la vedere – se indică preventiv o dată a scadenţei
care poate fi schimbată de giranţi în funcţie de necesitate (poate fi apropiată
sau îndepărtată);
3. scadenţa la un anumit termen – se indică de obicei în zile, luni sau chiar ani;
4. scadenţa la o dată fixă – semnifică data, luna, anul poate chiar şi ora (se va
ţine cont de orarul bancar).

2.5. Plata cambiei

Plata cambiei – în momentul scadenţei, beneficiarul sau posesorul cambiei se
prezintă la locul indicat sau în următoareale 2 zile de la ziua scadenţei, la unul din
locurile:

- la locul indicat de tras;

- la locul beneficiarului;
- în alt loc indicat în cambie (la locul emiterii cambiei).

Trasul poate achita plata cambiei în prealabil dacă doreşte sau la scadenţă,
deasemenea, plata cambiei poate avea loc în sumă totală sau în rate.
Beneficiarul este obligat să accepte în caz în care trasul nu poate achita suma
totală, corespunzător achită dobînda pentru zilele în plus şi pentru suma neachitată
la timp. Pentru restul sumei se emite o cambie nouă, indicîndu-se noua scadenţă,
suma şi obligaţia de a plăti a trasului; cambia veche nu este valabilă şi întoarce
trasului, rămînînd valabilă doar cambia nouă.

În cazul în care trasul achită suma totală la scadenţă atunci beneficiarul trebuie să
indice pe cambie cuvîntul „achitat”, data şi semnătura. În cazul în care trăgătorul a
emis cambia în valută, trasul este obligat să achite la scadenţă contravaloarea
cambiei în monedă naţională chiar dacă nu-i convine cursul deoarece trăgătorul are
2 alternative:
- indică cursul la care va fi schimbată valoarea cambiei;
- indică textul la cursul zilei.

În cazul în care trasul nu poate plăti la scadenţă, atunci sunt 3 posibilităţi:

11
1. se emit cambii cu diferite termene de scadenţă, fiecare cambie însemnînd o rată
de achitare a datoriei;
2. se emite o cambie nouă avînd o nouă scadenţă care circulă în baza cambiilor
existente pînă la moment;
3. se determină o scadenţă medie pentru cambiile emise, astfel trasul cîştigă din
amînarea plăţilor pentru combiile ce termene/scadenţe mai mici decît termenul
mediu.

2.6.Procedura de recuperare silita a cambiei

Recuperarea silită – în cazul în care cambia se prezintă trasului pentru accept sau
plată şi ultimul nu doreşte efectuarea operaţiunii date, posesorul de cambie are
dreptul de a parcurge următoarele proceduri:

1. protestul – este stabilit de executorul judecătoresc în prezenţa trasului, ceea ce

poartă denumirea de „protest confirmat”, sau fără prezenţa trasului – „ protest în
vînt”. Protestul se stabileşte fie la adresa trasului fie în instanţa judecătorească.

Protestul se oformează fie pe cambie fie pe o foaie anexă care circulă împreună cu
cambia. În protest se indică:

- numele persoanei căruia i sa acordat protestul,

- numele persoanei care nu a acceptat plata sau acceptul,

- data,

- locul,

- suma,

- scadenţa,

- motivaţia de refuz,

- semnătura persoanei de la judecată.

2. cererea de plată de la persoana cu obligaţii directe privind cambia – dacă trasul

nu poate efectua plata, beneficiarul poate solicita plata de la trăgător.

3. înaintarea operaţiunii de regres – regresul – se poate efectua în direcţia oricărei

persoane participante la cambie deoarece toţi participanţii la cambie răspund
solidar. Cedînd cambia – nu este cedat de obligaţii. În caz în care cambia este
achitată prin operaţiunea de regres, persoana somată este obligată să plătească:
- suma cambiei;
12
- dobînda;
- cheltuielile legate de regres.

Din acest considerent deosebim cambii cu regres şi cambii fără regres (fără
cheltuieli). În acest caz se minimizează cheltuielile persoanei care va achita
cambia. În cazul în care achită cambia, plătitorul trebuie să obţină de la posesorul
cambiei:
- cambia;
- actul de protest;
- foaia cu calcularea cheltuielilor de judecată.
De multe ori posesorul cambiei avînd actul de protest poate emite o contra-cambie.

4. recuperarea executorie silită – în cazul în care cambia nu presupune acţiunea de

regres, atunci trasul în baza actului de protest înaintează documentele în instanţa
judecătorească. Pentru aceasta se parcurg etapele: - se cere acordul judecăţii
referitor la executarea silită;

- judecata prin procesul de judecată instituie de obicei organul care se va ocupa cu

recuperarea silită a valorii cambiei (de obicei aceste organe sunt băncile).

13
 3. Procesul cambial în Republica Moldova.
Regulament cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie
a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare
I. Dispoziţii generale

1. Regulamentul cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a

certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare (în continuare
Regulament) este elaborat în temeiul Legii cu privire la Banca Naţională a
Moldovei nr.548 -XIII din 21 iulie 1995, Legii instituţiilor financiare nr.550-
XIII din 21 iulie 1995, Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr.199 - XIV
din 18 noiembrie 1998, Legii cambiei nr.1527-XII din 22.06.1993 şi stabileşte
condiţii unice de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi
a cambiilor bancare, care sînt instrumente ale pieţei monetare.

2. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:

Certificat bancar de depozit este o valoare mobiliară care atestă depunerea

mijloacelor băneşti într -o bancă şi dreptul deţinătorului certificatului de
primire, la expirarea termenului stabilit, a sumei depunerii şi a dobînzii aferente.

Certificat bancar de depozit cu scont este un certificat bancar de depozit în care

nu este stipulată condiţia de calculare a dobînzii, care se vinde iniţial la un preţ
mai mic decît valoarea nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea
nominală.

Certificat bancar de depozit cu dobîndă este un certificat bancar de depozit în

care este stipulată condiţia de calculare a dobînzii la valoarea nominală.

Cambie bancară este o valoare mobiliară emisă de bancă, conţinînd obligaţia

băncii de a plăti o sumă anumită prezentatorului cambiei, persoanei indicate în
cambie, ori aceluia pe care ea îl va indica, după o perioadă stabilită sau la cerere.

Cambie bancară cu dobîndă este o cambie bancară în care este stipulată

condiţia de calculare a dobînzii la valoarea nominală.

Cambie bancară cu scont este o cambie bancară în care nu este stipulată

condiţia de calculare a dobînzii la valoarea nominală, care se vinde iniţial la un
preţ mai mic decît valoarea nominală şi se răscumpără la scadenţă la valoarea
nominală.

Termen de circulaţie este termenul de la data emisiunii certificatului

14
bancar de depozit/cambiei bancare pînă la data scadenţei.

Data emisiunii este data înscrierii în contul băncii a mijloacelor băneşti pentru
procurarea certificatului bancar de depozit/cambiei bancare.

3. Certificatele bancare de depozit (în continuare "Certificate de depozit") şi

cambiile bancare (în continuare "Cambii") pot fi nominative şi la purtător.

4. Certificatele de depozit/cambiile nu pot fi plasate în scopul de a constitui, de

a întregi sau de a majora capitalul social al băncii.

II. Emisiunea şi înregistrarea certificatelor de depozit/cambiilor

5. Băncile sînt în drept să emită certificate de depozit/cambii de diferite tipuri,

reieşind din necesitatea de atragere a resurselor, condiţiile pieţei şi cerinţele
investitorilor.

6. Certificatele de depozit/cambiile se emit numai în moneda naţională a

Republicii Moldova.

7. Certificatele de depozit/cambiile pot fi emise cu diferite valori nominale,

stabilite în Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de
depozit/cambiilor bancare (în continuare "Condiţiile").

8. Certificatele de depozit nominative se emit în formă materializată sau

dematerializată, iar cele la purtător se emit în forma materializată.

Cambiile bancare se emit numai în forma materializată cu menţiunea "cambie

bancară".

9. Certificatele de depozit se emit numai la termen. Termenul de circulaţie a

certificatelor de depozit nu poate depăşi 1 an.

Certificatele de depozit se emit cu dobîndă şi cu scont.

10. Cambiile cu dobîndă se emit cu următoarele scadenţe:

- "la vedere";

- "la un anumit termen de la vedere".

Cambiile bancare cu scont se emit pe un termen de pînă la un an, cu

următoarele scadenţe:

- "la un anumit termen de la data emisiunii";

- "la o zi fixă".
15
 11. Certificatele de depozit cu dobîndă pot fi emise cu rată fixă sau flotantă, iar
cambiile cu dobîndă numai cu rată fixă.

La emisiunea certificatelor de depozit cu rată flotantă a dobînzii banca va

stabili nivelul minim al ratei dobînzii, va determina condiţiile în care rata
dobînzii poate fi modificată şi va informa despre aceasta publicul printr-un
comunicat în organul de presă indicat în Condiţ ii.

12. Sînt în drept să emită certificate de depozit/cambii băncile autorizate, care

corespund următoarelor condiţii:

a) desfăşoară activitate financiară nu mai puţin de un an;

b) faţă de care nu sînt aplicate de către Banca Naţională a Moldovei măsuri de

remediere prin care se interzice atragerea depozitelor.

13. Banca este în drept să emită şi să plaseze certificate de depozit/cambii

numai după înregistrarea Condiţiilor privind emisiunea şi circulaţia certificatelor
bancare de depozit/cambiilor bancare la Banca Naţională a Moldovei.

14. Pentru înregistrarea Condiţiilor banca trebuie să prezinte la Banca

Naţională a Moldovei în termen de 30 de zile de la data luării hotărîrii privind
emisiunea următoarele documente:

a) procesul-verbal (extrasul din procesul-verbal) al şedinţei organului

împuternicit care a aprobat hotărîrea privind emisiunea certificatelor de
depozit/cambiilor;

b) Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de

depozit/cambiilor bancare, care vor conţine informaţia conform anexei nr.1;

Condiţiile se semnează de preşedintele băncii. Paginile Condiţiilor se

numerotează, se şnuruiesc şi se sigilează cu ştampila băncii;

c) modelul formularului certificatului de depozit - în cazul emisiunii

certificatelor de depozit în forma materializată conform anexei nr.2;

d) modelul formularului cambiei - în cazul emisiunii cambiilor conform

anexei nr.3.

15. Banca Naţională examinează documentele prezentate în termen de 15 zile

şi în cazul respectării prevederilor prezentului Regulament înştiinţează banca
emitentă printr -un aviz despre înregistrarea Condiţiilor. Datele privind
Condiţiile înregistrate se trec în Registrul Condiţiilor ţinut de Banca Naţională, în
16
care se indică denumirea băncii emitente, data înregistrării Condiţiilor la Banca
Naţională a Mold ovei, tipurile certificatelor de depozit/cambiilor care urmează a
fi emise şi altă informaţie.

16. Banca emitentă prezintă la Banca Naţională a Moldovei modificările

şi completările la Condiţii în termen de 5 zile de la data aprobării lor.

Banca Naţională examinează modificările şi completările la Condiţii în termen

de 15 zile şi înştiinţează banca emitentă printr -un aviz despre înregistrarea sau
refuzul de înregistrare a modificărilor.

17. Banca emitentă publică în mijloacele de informare în masă Condiţiile,

precum şi modificările şi completările la ele după înregistrarea lor la Banca
Naţională.

18. Banca Naţională a Moldovei poate suspenda emisiunea ulterioară a

certificatelor de depozit/cambiilor în cazul în care:

a) Banca Naţională a aplicat băncii măsuri de remediere prin care i s-a interzis
atragerea depozitelor şi echivalente ale acestora;

b) în procesul de emisiune şi circulaţie a certificatelor de depozit/cambiilor

banca încalcă prevederile legislaţiei în vigoare, prezentul Regulament, precum
şi Condiţiile privind emisiunea şi circulaţia certificatelor bancare de
depozit/cambiilor bancare;

c) valoarea activelor nete ale băncii este mai mică decît mărimea capitalului ei
social;

d) banca include în publicitatea certificatelor de depozit/cambiilor informaţie

neautentică sau eronată despre activitatea sa şi despre certificatele de
depozit/cambiile prezentate spre vînzare;

e) banca nu a informat Banca Naţională în termenul stabilit despre operarea

modificărilor şi completărilor în Condiţii sau a inclus prevederi ce contravin
legislaţiei în vigoare şi prezentului Regulament.

19. Banca trebuie să asigure accesul investitorilor potenţiali la informaţia

cuprinsă în Condiţii.

20. Banca ţine evidenţa certificatelor de depozit/cambiilor emise într-un

registru, indicînd tipul, volumul emisiunilor, scadenţa, precum şi altă informaţie.

Pentru certificatele de depozit materializate /cambii se va indica de asemenea

17
seria şi/sau numărul formularelor eliberate.

21. Banca emitentă va prezenta lunar Băncii Naţionale pe suport de hîrtie şi

pe suport magnetic, cel mai tîrziu la data de 15 a lunii următoare după
perioada gestionară, rapoartele privind emisiunea certificatelor de
depozit/cambiilor bancare (anexele nr.4-7).

III. Cerinţe faţă de formularul certificatului de depozit/cambiei

22. În cazul emisiunii în forma materializată formularul certificatului de

depozit va conţine următoarele prevederi obligatorii (anexa nr.2):

a) denumirea "Certificat bancar de depozit";

b) datele de identificare ale băncii emitente (denumirea, adresa juridică,

numărul de identificare de stat - codul fiscal, contul LORO al băncii deschis la
Banca Naţională);

c) seria şi numărul acordat de banca emitentă;

d) date privind deţinătorul - în cazul emisiunii certificatelor de depozit

nominative. Pentru persoana juridică se indică denumirea deplină, numărul de
identificare de stat - codul fiscal, adresa juridică, datele bancare. Pentru
persoana fizică se indică numele, prenumele, datele din actul de identitate,
domiciliul;

stipulaţia "La purtător" - în cazul emisiunii certificatelor de depozit la

purtător;

e) data emisiunii certificatului de depozit. Data se indică în cifre, luna în

litere, anul complet în cifre;

f) valoarea nominală în cifre şi în litere;

g) obligaţiunea necondiţionată a băncii de a achita valoarea nominală şi

dobînda aferentă - în cazul emisiunii certificatelor de depozit cu dobîndă sau
valoarea nominală - în cazul emisiunii certificatelor de depozit cu scont (în
cifre şi în litere);

h) scadenţa;

i) rata dobînzii (pentru certificatele de depozit cu dobîndă); în cazul ratei

flotante a dobînzii se indică clauza că banca are dreptul să modifice unilateral rata
dobînzii;

18
 j) semnăturile (facsimilele semnăturilor) conducătorului băncii şi contabilului
şef;

k) ştampila băncii;

l) spaţiu pentru reflectarea achitării dobînzii, semnăturile persoanelor

împuternicite şi locul ştampilei.

În caz de necesitate băncile emitente pot include în certificatul de depozit

condiţii şi date suplimentare, care nu contravin legislaţiei în vigoare şi prezentului
Regulament.

23. Cambia bancară cuprinde următoarele prevederi obligatorii:

a) denumirea "Cambie bancară";

b) datele de identificare ale băncii emitente (denumirea, adresa juridică,

numărul de identificare de stat - codul fiscal, contul LORO al băncii deschis la
Banca Naţională);

c) numărul formularului cambiei acordat de banca emitentă;

d) promisiunea simplă şi necondiţionată de a plăti valoarea nominală şi dobînda

aferentă - în cazul emisiunii cambiilor cu dobîndă sau valoarea nominală - în
cazul emisiunii cambiilor cu scont. Valoarea nominală trebuie să fie indicată cert
în cifre şi în litere. În cazul divergenţelor la indicarea sumei în litere şi în cifre,
valabilă se consideră suma scrisă în litere;

e) rata dobînzii - în cazul cambiilor cu dobîndă;

f) scadenţa;

g) locul plăţii. Se indică denumirea băncii emitente. De asemenea, pot fi

indicate numerele de telefon la care posesorii cambiilor pot obţine informaţia
necesară privind modul de circulaţie şi achitare a cambiilor;

h) numele acelui căruia sau la ordinul căruia va fi efectuată plata - pentru

cambiile nominative. Pentru persoana juridică se indică denumirea deplină,
numărul de identificare de stat - codul fiscal, adresa juridică, datele bancare.
Pentru persoana fizică se indică numele, prenumele, datele din actul de identitate,
domiciliul;

i) data emisiunii. Data se indică în cifre, luna în litere, anul complet în cifre;

j) locul emisiunii;
19
 k) semnăturile conducătorului băncii şi contabilului -şef, autentificate
prin ştampila băncii.

24. Formularele certificatelor de depozit/cambiilor pot fi imprimate numai de

către întreprinderile autorizate şi trebuie să conţină cel puţin 10 trepte de
protecţie contra falsificării, autentificate de Laboratorul Central de Cercetări
Ştiinţifice în domeniul Expertizei Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiţiei al
Republicii Moldova.

25. La completarea formularului certificatului de depozit/cambiei nu se admit

corectări şi ştersături.

În cambii girurile şterse se consideră nescrise, dacă anularea lor este

autentificată de către girant.

26. Formularul certificatului de depozit/cambiei bancare care nu conţine

prevederile obligatorii indicate la punctele 22 şi 23 respectiv se consideră
nevalabil.

IV. Circulaţia certificatelor de depozit/cambiilor şi evidenţa deţinătorilor lor

27. Certificatele de depozit şi cambiile se tranzacţionează pe piaţa secundară.

Certificatele de depozit nu pot servi ca mijloc de plată pentru mărfurile

vîndute sau serviciile prestate.

28. În scopul menţinerii la zi a unei evidenţe stricte şi exacte a drepturilor de

proprietate asupra certificatelor de depozit nominative, banca emitentă este
obligată să ţină registrul deţinătorilor certificatelor de depozit.

Registrul deţinătorilor certificatelor de depozit trebuie să cuprindă:

a) datele principale privind banca emitentă;

b) numărul şi suma valorii nominale a certificatelor de depozit în circulaţie pe

fiecare tip şi scadenţă;

c) conturile personale deschise pe numele fiecărei persoane înregistrate în

ordine cronologică (deţinătorilor);

Conturile personale vor conţine:

- numărul contului personal;

- datele de identificare ale deţinătorilor :

20
 pentru persoanele fizice: numele, prenumele, seria şi numărul actului de
identitate, data şi locul eliberării lui, numărul de identificare personal,
domiciliul;

pentru persoanele juridice: denumirea, adresa juridică, numărul de telefon, fax,

numărul de identificare de stat - codul fiscal; numele, prenumele reprezentantului
legal, seria şi numărul actului de identitate, data şi locul eliberării lui;

- numărul şi suma valorii nominale a certificatelor de depozit înscrise pe

numele persoanei înregistrate, caracteristica acestora;

- informaţia cu privire la dobînzile aferente;

- înscrieri privind transmiterea dreptului de proprietate asupra certificatelor de

depozit;

- date privind grevarea cu obligaţii;

- altă informaţie;

d) alte înscrieri.

29. Registrul se ţine în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În cazul în care registrul se ţine pe suport electronic banca trebuie:

- să creeze zilnic fişiere de rezervă;

- să asigure în cazul deteriorării utilajului sau fişierelor posibilitatea

restabilirii imediate a informaţiei din registru.

30. Dreptul de proprietate asupra certificatelor de depozit nominative trece

de la o persoană la alta prin intermediul dispoziţiei de transmitere semnată de
către persoana înregistrată în registrul deţinătorilor certificatelor de depozit
sau de către persoana

împuternicită de aceasta să transmită certificatele de depozit (anexa nr.8).

Perfectarea dispoziţiei de transmitere se efectuează doar în incinta băncii în

prezenţa persoanei responsabile de ţinerea registrului. Dispoziţia de
transmitere trebuie să fie semnată de persoana înregistrată, care efectuează
transmiterea certificatelor de depozit sau de către reprezentantul ei legal.
Semnăturile persoanei care transmite şi a persoanei pe numele căreia se transmit
certificatele de depozit vor fi autentificate de către persoana responsabilă a băncii.

31. Banca este obligată să efectueze înscrierile respective în registru şi să

21
elibereze extrasul din registru în ziua transmiterii dreptului de proprietate asupra
certificatului de depozit.

Extrasul din registru va cuprinde:

a) denumirea băncii emitente, sediul ei;

b) denumirea documentului - "Extras din registrul deţinătorilor certificatelor

bancare de depozit";

c) numărul de ordine al extrasului;

d) numărul contului personal al deţinătorului;

e) numele, prenumele, seria şi numărul actului de identitate al deţinătorului,

numărul de identificare personal - pentru persoană fizică; denumirea, numărul
de identificare de stat - codul fiscal al deţinătorului - pentru persoană juridică;

f) sediul deţinătorului - pentru persoanele juridice;

g) numărul şi valoarea nominală a certificatelor de depozit deţinute;

h) caracteristicile certificatelor de depozit deţinute (tipul, scadenţa,

periodicitatea plăţii dobînzii etc.);

i) grevarea cu obligaţii a certificatelor de depozit;

j) data, ora eliberării extrasului şi semnătura persoanei care l-a eliberat;

k) ştampila băncii.

32. Certificatele de depozit la purtător şi cambiile se înregistrează doar

în registrul emisiunilor efectuate, indicat la p.20 din prezentul Regulament.

33. Certificatul de depozit/cambia la purtător este un document fără indicarea

numelui deţinătorului care poate fi cedat în orice moment unui terţ. Deţinătorul
certificatului de depozit/cambiei este considerat a fi proprietarul.

La cererea proprietarului un certificat de depozit la purtător poate fi oricînd

transformat în unul nominativ cu înscrierea datelor despre deţinător în registru,
dacă Condiţiile stipulează o astfel de posibilitate.

Deţinătorul cambiei la purtător poate oricînd să transforme cambia în una

nominativă, completînd-o cu propriul său nume sau cu numele altei persoane.

34. Cambia nominativă poate fi girată (transmisă) de către deţinătorul

cambiei unui nou deţinător printr-o înscriere de transmitere (gir) pe versoul
22
cambiei.

Cambia se girează în suma cambială totală (girul parţial este nul).

Gajarea fără deposedarea cambiei se face prin încheierea unui acord între
deţinător şi creditorul gajist. Pe versoul cambiei este aplicată menţiunea privind
gajarea cambiei.

35. Restabilirea drepturilor asupra certificatelor de depozit la purtător şi

asupra cambiilor pierdute se efectuează prin hotărîrea instanţei de judecată în
modul stabilit de legislaţia în vigoare.

V. Răscumpărarea certificatelor de depozit/cambiilor

36. Cambia cu scadenţa "la vedere" este plătibilă la prezentare. Ea trebuie să fie
prezentată spre plată în termen de un an de la data emisiunii sau în alt termen mai
mic sau mai mare stabilit de bancă.

37. Cambiile cu scadenţele "la un anumit termen de la vedere" sau "la un

anumit termen de la data emisiunii" sau "la o zi fixă" trebuie să fie prezentate spre
plată fie în ziua scadenţei, fie în următoarele două zile lucrătoare.

38. La scadenţa certificatului de depozit cu dobîndă, banca achită valoarea

nominală şi dobînda aferentă persoanei indicate în registru (în cazul certificatelor
de depozit nominative) sau deţinătorului acestuia (în cazul certificatelor de depozit
la purtător).

La scadenţa cambiei cu dobîndă, banca achită valoarea nominală şi dobînda

aferentă la prezentarea cambiei de către deţinătorul acesteia.

Certificatele de depozit/cambiile cu scont se achită la scadenţă de către bancă la

valoarea nominală.

39. După expirarea termenului de circulaţie a certificatului de

depozit/cambiei dobînda nu se calculează, iar banca este obligată să achite
valoarea nominală şi dobînzile aferente la prima cerere a deţinătorului.

40. Banca este în drept să răscumpere certificatele de depozit/cambiile

înainte de data scadenţei, la valoarea cotaţiei din ziua respectivă, dacă clauza dată
a fost prevăzută în Condiţii.

VI. Modul de calculare a venitului certificatului de depozit/cambiei

23
 41. Veniturile posesorului certificatului de depozit/cambiei cu dobîndă se
formează din dobînzile calculate la valoarea nominală.

Dobînda la cambiile bancare se achită la scadenţă.

Periodicitatea plăţii dobînzilor la certificatele de depozit se stabileşte de

bancă.

42. La calcularea sumei dobînzii (S) se utilizează următoarea formulă:

N*T*R

S = -------------, unde

100*365

N - valoarea nominală;

T - termenul de la data emisiunii certificatului de depozit/cambiei pînă la data

răscumpărării (numărul de zile calendaristice). Pentru cambie "T" nu poate
depăşi termenul de prezentare a ei spre plată indicat la punctul 36 din prezentul
Regulament;

R - rata dobînzii (anuală), indicată în certificatul de depozit/cambie.

43. Veniturile posesorului certificatului de depozit/cambiei cu scont se

formează din diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul de vînzare.

44. La calcularea preţului de vînzare (P) a certificatului de depozit/cambiei

cu scont se utilizează următoarea formulă:

P = -------------, unde

T*R

1 + --------

365*100

N - valoarea nominală a certificatului de depozit/cambiei;

T - termenul de la data emisiunii certificatului de depozit/cambiei pînă la data

scadenţei certificatului de depozit/cambiei (numărul de zile calendaristice);

R - rata dobînzii (anuală).

24
 VII. Dispoziţii finale

45. După intrarea în vigoare a prezentului Regulament băncile nu sînt în drept

să emită certificate de depozit/cambii în baza Condiţiilor înregistrate anterior.

Onorarea tuturor obligaţiunilor faţă de deţinătorii certificatelor de

depozit/cambiilor emise pînă la intrarea în vigoare a prezentului Regulament se
va efectua în baza Condiţiilor înregistrate anterior.

25
 REGULAMENT PRIVIND MODUL DE EFECTUARE DE CĂTRE
BĂNCI A OPERAŢIUNILOR CU CAMBII
Titlul I. Operaţiunile cu cambii…………………………………………………26
1. Încasso cambiei………………………………………………………………26
2. Domicilierea cambiilor……………………………………………………….28
3. Cauţiunea cambială bancară………………………………………………….28
4. Scontarea cambiilor………………………………………………………….29
5. Credite cambial-gajate……………………………………………………….29
6. Analiza posibilităţii de scontare şi gajare a cambiilor……………………….31
7. Întocmirea registrelor cambiilor şi ale documentelor prezentate în bancă la
scontarea cambiilor, calcularea ratei scontului şi sumei creditului…………….31
8. Plata cambiei…………………………………………………………………36

Titlul II. Evidenţa operaţiunilor cu cambii în bănci……………………………36

Titlul III. Operaţiunile Băncii Naţionale cu cambii……………………………40

Titlul IV. Protestul cambiilor………………………………………………….40

TITLUL I. OPARAŢIUNILE CU CAMBII

1. Incasso cambiei

1.1.1. Incasso-ul cambiei este procedura de prezentare a cambiei de către bancă

spre plată şi primirea sumei cambiale la data scadenţei.

Incasso-ul cambiei se aplică în baza prevederilor contractului privind

incasso-ul cambiei, prin care posesorul cambiei încredinţează băncii primirea
sumei cambiale la termenul scadenţei şi, în caz de necesitate, înaintarea cambiei
pentru întocmirea protestului de neplată.

La îndeplinirea prevederilor contractului privind incasso-ul cambiei, banca

este persoana împuternicită a posesorului cambiei.

Contractul privind incasso-ul cambiei prevede următoarel e: suma care trebuie

primită de la plătitorul cambiei, înaintarea cambiei pentru întocmirea protestului
de neplată etc.

Banca îşi asumă responsabilitatea pentru prezentarea cambiei către plată la data
scadenţei şi primirea sumei cambiale cuvenite, precum şi pentru consecinţele
neglijării protestului.

1.1.2. Pentru incasso se primeşte cambia în care la rubrica locul plăţii este
26
indicată o localitate cu instituţii bancare.

Cambia transmisă băncii la incasso prin gir trebuie să cuprindă stipulaţia

"pentru incasso", "ca împuternicit".

Stipulaţiile "pentru incasso", "ca împuternicit" nu înseamnă cesiunea

dreptului de posesie a cambiei. Banca împuternicită să realizeze procedura de
incasso a cambiei poate s-o gireze numai la ordinul girantului (girul de procură).

După verificarea autenticităţii cambiei şi succesiunea girurilor conform

prevederilor actelor normative în vigoare, banca înregistrează cambia luată la
incasso într-un registru special (anexa nr. 9). Suma cambiei se înregistrează la
intrări în evidenţa contabilă numai după primirea plăţii cambiei.

Banca este obligată să expedieze în timp util cambiile luate la incasso la

locul plaţii şi să comunice plătitorului despre primirea documentelor la incasso.
După primirea plăţii cambiei banca transferă suma primită beneficiarului
cambiei restituind cambia plătită plătitorului. Banca aplică pe cambia plătită
menţiunea "pe această cambie s -a primit suma totală ".

Pornind de la condiţiile contractului privind incasso-ul cambiei banca, în caz

de neplată a cambiei sau de plată parţială, înaintează cambia în numele
posesorului cambiei pentru întocmirea protestului de neplată.

Conform condiţiilor contractului privind incasso-ul cambiei documentele

neachitate se restituie posesorului cambiei.

1.1.3. Pentru îndeplinirea prevederilor contractului privind incassoul

cambiei, indiferent de suma cambială primită, banca are dreptul la
compensarea tuturor cheltuielilor legate de incasso-ul cambiei şi a cheltuielilor
de efectuare a protestului cambiei, precum şi la retribuţia stipulată în contractul
privind incasso -ul cambiei.

1.1.4. Banca nu poartă răspundere pentru neglijenţa comisă de notar în

procesul întocmirii protestului de neplată, nici pentru circumstanţele
inconvenabile posesorului care au survenit în procesul executării prevederilor
contractului privind incasso-ul cambiei, nu din voinţa băncii .

27
2. Domicilierea cambiilor

1.2.1. Din ordinul trăgătorului sau trasului (persoanelor obligate prin cambie)
banca efectuează plata cambiei în termenul stabilit. În acest caz banca nu exercită
funcţia de beneficiar, ci de plătitor.

Desemnarea oricărei terţe persoane în calitate de plătitor al cambiei se

numeşte domiciliere, iar această cambie se numeşte cambie domiciliată, pe care
sub semnătura plătitorului se aplică menţiunea "plata la" indicînd denumirea
băncii care va efectua plata cambiei.

1.2.2. Domicilierii se supun cambiile, în care locul plăţii este indicat altul,
decît sediul posesorului cambiei.

1.2.3. Fiind în calitate de domiciliat, banca nu-şi asumă nici un risc, deoarece
ea plăteşte cambia numai în cazul în care plătitorul a transferat suma cambială mai
înainte sau plătitorul are la această bancă în contul bancar mijloace băneşti
suficiente şi a împuternicit banca să deconteze din contul lui mijloacele necesare
pentru plata cambiei. În caz contrar banca refuză de a efectua plata.

1.2.4. Pentru efectuarea plăţii banca de domiciliere încasează comisioane, iar

cambiile plătite se expediază trăgătorului.

3. Cauţiunea cambială bancară

1.3.1. Avalul cambiilor de către bănci este o garanţie sigură a plăţilor.

Avalul este o cauţiune cambială în privinţa căreia se aplică dreptul cambial. El

poate fi oferit la toată sau la o parte din suma cambială.

Această cauţiune înseamnă garantarea de către bancă a plăţii pe cambie, dacă

debitorul nu a executat la scadenţă obligaţiunile cambiale, şi se întocmeşte după
formularul stabilit.

1.3.2. Avalistul poartă răspundere la fel ca şi persoanele obligate prin cambie.

Plătind cambia avalistul dobîndeşte drepturile reieşind din cambie faţă de acel
pentru care el a dat avalul, precum şi faţă de acei care în temeiul dreptului cambial
sînt obligaţi faţă de acesta de la urmă.

1.3.3. Avalul cambial se oferă, ţinînd cont de toate obligaţiunile băncii,

reieşind din mijloacele proprii care asigură lichiditatea bilanţului băncii.

28
4. Scontarea cambiilor

1.4.1. Scontarea cambiei este cumpărarea de către bancă a cambiei de la posesor

pînă la expirarea termenului de plată.

La scontarea cambiilor banca plăteşte posesorului cambiei pînă la scadenţă

suma la care a fost eliberată cambia cu reţinerea dobînzii (scontului).

Scontul este plata percepută de către bănci pentru acordarea mijloacelor

băneşti prin cumpărarea (scontarea) cambiilor pînă la scadenţă.

1.4.2. La scontarea cambiei banca devine creditor - posesor al cambiei, şi

primeşte plata asupra cambiei în termenul stabilit în modul general în baza girului
(menţiunii de transfer al cambiei sau pe alonjă, care autentifică transmiterea
drepturilor asupra cambiei pe numele băncii).

1.4.3. Modul efectuării operaţiunilor de scontare a cambiilor în suma

coordonată cu banca şi în mărimea resurselor creditoare disponibile,
precum şi responsabilitatea părţilor se prevede în contractul între client,
posesorul cambiei şi bancă.

1.4.4. La scontare pot fi primite atît cambii simple, cît şi trate, în privinţa cărora
există certitudinea deplină asupra achitării lor.

1.4.5. Băncile hotărăsc de sine stătător posibilitatea scontării cambiei,

analizînd minuţios calitatea ei, solicitînd de la posesorul cambiei documentele
care confirmă caracterul de marfă al cambiei.

1.4.6. La scontarea cambiei banca poate cere de la posesorul cambiei avalarea

cambiei sau acceptul cambiei scontate de către banca plătitorului.

1.4.7. La calcularea discontului se află la început numerele procentuale

prin înmulţirea numărului de zile de pînă la scadenţa cambiei cu suma ei şi se
împarte la 100. Numerele procentuale primite la diferite cambii scontate la o zi
anumită se adună şi suma se împarte la cîtul obţinut la împărţirea lui 365 la rata
scontării.

5. Creditele cambial-gajate

1.5.1. Spre deosebire de operaţiunile băncii de scontare a cambiilor, cînd

banca dobîndeşte toate drepturile reieşind din posesia cambiei, la gajarea
cambiei dreptul de proprietate asupra ei îl are prezentatorul acesteia.

În privinţa cambiilor primite ca garanţie se înaintează aceleaşi cerinţe ca şi la

29
cele scontate (estimarea calităţii cambiei, verificarea girului, verificarea
caracterului de marfă al operaţiunilor etc.).

1.5.2. Creditarea prin gajarea cambiilor se efectuează în modul stabilit în

baza contractului de credit şi/sau contractului de gaj.

În contract poate fi prevăzut deosebit modul de obţinere de către bancă a

dreptului de proprietate asupra cambiilor gajate în cazul încălcării depline sau
parţiale a condiţiilor lui din partea trăgătorului.

1.5.3. Cambiile pot garanta un credit, dacă sînt asigurate cu două sau mai
multe semnături cunoscute băncii şi dacă corespund cerinţelor înaintate către
cambiile primite la scontare.

Cambiile se primesc, de regulă, ca o garanţie a sumei creditului şi a dobînzii

aferente, cu un discont în funcţie de solvabilitatea clientului şi de calitatea
cambiilor prezentate de el.

1.5.4. Creditul eliberat se perfectează pe un termen, la cerere, ceea ce acordă

băncii dreptul de a cere în orice moment restituirea deplină a creditului şi a
dobînzii aferente, precum şi dreptul de a solicita garanţii suplimentare.

1.5.5. La acordarea unui credit garantat prin cambii, banca convine cu clientul
asupra condiţiilor de gajare a cambiilor, care se perfectează întrun contract
de gaj sau, la convenirea părţilor, stipulaţiile despre gaj pot fi incluse în
contractul de credit, conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.

1.5.6. Achitarea creditului şi a dobînzii aferente garantate prin cambii se

efectuează ţinînd cont de prevederile Regulamentului privind decontările fără
numerar în Republica Moldova.

1.5.7. Dacă în contul de împrumut se formează un sold creditor din contul

mijloacelor încasate, banca calculează dobînda la această sumă în mărimea stabilită
pentru păstrarea mijloacelor în conturi de depozit.

1.5.8. La acordarea unui credit cambial-gajat banca este în drept să ceară de la

posesorul cambiei avalul deplin sau parţial al cambiilor efectuat de banca care îl
deserveşte.

1.5.9. Cambiile gajate se consemnează la bancă, pe blancheta cambiei făcîndu -

se menţiunea despre gaj.

1.5.10. Trecerea dreptului de proprietate prin cambii gajate nu implică băncii

nici un fel de obligaţiuni patrimoniale, cu excepţia celor prevăzute în contractul
30
de credit sau în contractul de gaj. La apariţia dreptului de proprietate banca
dobîndeşte toate drepturile care reies din posesia cambiei.

6. Analiza posibilităţii de scontare şi gajare a cambiilor

1.6.1. Banca decide de sine stătător, în fiecare caz concret, referitor la

posibilitatea scontării sau gajării cambiei, ţinînd cont de politica şi procedurile de
creditare promovate de bancă.

În acest scop banca evaluează solvabilitatea clientului, nelimitîndu-se la

examinarea documentaţiei de credit stipulată în Legea cu privire la instituţiile
financiare.

1.6.2. În perioada agravării stării financiare a unităţii economice este posibilă

reexaminarea mărimii creditului în vigoare în direcţia micşorării sau suspendării
lui depline, la decizia administraţiei băncii.

1.6.3. Cambiile protestate nu se gajează şi nu se scontează.

7. Întocmirea registrelor cambiilor şi a documentelor prezentate la bancă la

scontarea cambiilor, calcularea ratei scontului şi a sumei creditului

1.7.1. Cambiile se prezintă pentru scontare la bancă cu anexarea registrului,

care se întocmeşte în 3 exemplare, conform modelului stabilit (anexa 1). Pe
versoul cambiei prezentatorul face giruri în alb (girantul nu se indică, se aplică
numai semnăturile prezentatorului legalizate cu ştampila, indicînd data).

1.7.2. Prezentatorul întocmeşte registrul în modul următor:

Se completează alineatul "denumirea completă a prezentatorului", după care

în baza cambiilor supuse scontării, în coloanele 1 -4, 6, 8 ale registrului se înscriu
datele necesare pe fiecare cambie aparte. Astfel, în coloana 4 se indică locul
plăţii, în cazul lipsei lui - adresa trăgătorului, denumirea băncii ce îl deserveşte
şi numărul contului.

Însemnările în registru se fac în ordinea cronologică a scadenţelor pe cambii,

începînd cu cea mai apropiată.

1.7.3. După efectuarea tuturor înscrierilor, sub acestea se trage o linie, se

deduce totalul pe coloana 6, care, cu semnătura prezentatorului, se
înregistrează în alineatul:

"Conform acestui registru au fost prezentate la scontare ____ cambii în valoare

de____________________ lei
31
 (în cifre)

(fără dobîndă)".

1.7.4. Pînă la verificarea cambiilor prezentate pentru scontare, colaboratorul

băncii, în baza cărţii conturilor personale ale clienţilor (anexa nr.4), verifică soldul
datoriei neachitate la scadenţă, cambiile prezentate de curînd pot să nu fie
acceptate scontării. În lipsa datoriei restante în partea centrală de sus a
registrului sub rubrica "Notă" se indică suma datoriei la data prezentării
registrului cu semnătura lucrătorului băncii, iar la rubrica "inclusiv datoria restantă
____________ lei" se trage o linie. În cazul unei datorii restante, cambiile se
acceptă scontării numai la decizia administraţiei băncii. Astfel în rîndul "inclusiv
datoria restantă __________lei" se indică suma.

1.7.5. Cambiile prezentate pentru scontare sînt verificate minuţios de către

lucrătorul băncii în modul următor:

1. Cambiile prezentate se examinează, în primul rînd, din punctul de vedere al

calităţii hîrtiei cambiei.

2. Se efectuează controlul completării corecte a datelor obligatorii ale cambiei,

precum şi al condiţiilor suplimentare (dobîndă, gajul). În acelaşi timp e necesar de
a lua în consideraţie următoarele:

a) cambia trebuie să fie completată lizibil, prioritar cu cerneală neagră şi fără

corectări;

b) suma cambială trebuie să fie indicată de două ori: în cifre alături de

denumirea documentului "cambie" şi în litere în textul cambiei;

c) denumirea trăgătorului şi a primului posesor al cambiei trebuie să fie

completă (nu se admit abrevieri);

d) numele, prenumele, precum şi funcţiile persoanelor ce au semnat cambia în

numele trăgătorului trebuie să fie complete;

e) semnăturile de pe cambie trebuie să fie originale, descifrabile şi legalizate

cu ştampila trăgătorului, reproducerea mecanică a semnăturilor (cu ştampilă,
prin metoda tipografică etc.) nu se admite;

f) pe versoul cambiei se verifică completarea corectă a girurilor (inclusiv a

girului în alb), continuitatea lor, şi anume: persoana (giratul) în numele căreia a

32
fost girată cambia trebuie să fie girant în următorul gir.

3. Verificarea cambiei prevede:

a) primirea la scontare, de regulă, numai a cambiilor, al căror trăgător este

clientul băncii sau o organizaţie, solvabilitatea căreia poate fi stabilită la banca în
care aceasta se deserveşte. La scontare pot fi primite şi cambiile al căror
trăgător, deşi nu este clientul băncii, unul din giranţi, care a pus girul lipsit de
stipulaţia "fără acţiune asupra mea" este clientul băncii;

b) în scopul simplificării procedurii de cerere asupra cambiei la menţiunea

"locul plăţii" trebuie să fie indicată banca, care poate fi însărcinată de a primi
plata cambiei, precum şi de a efectua protestul şi de a percepe prin acesta plata
cambiei, în caz de neplată;

c) dacă trăgătorul este clientul băncii, semnăturile persoanelor, care au

semnat cambia în numele lui, se confruntă cu specimenele de semnături ale
clienţilor băncii, care se află în bancă. În cazul unor divergenţe dintre semnăturile
din cambie şi specimene, cambia nu se acceptă spre scontare.

1.7.6. Cambiile neacceptate spre scontare se radiază din registru, menţionînd

la rubrica 13 din registru cauzele (defectul formei, imposibilitatea de a
verifica solvabilitatea trăgătorului etc.). Datele indicate în cambiile acceptate
scontării se verifică cu înscrierile din registru. În cazul unor divergenţe
prezentatorul este obligat de a reperfecta registrul.

1.7.7. În cazul existenţei unor cambii radiate din registru, lucrătorul băncii
taie cu o linie totalul la coloana 6 şi deduce unul nou, excluzînd sumele cambiilor
neacceptate scontării.

După aceasta, se completează coloana 7 pe fiecare cambie aparte.

În cazul cambiilor în care lipsesc condiţiile despre dobîndă sau ele sînt, dar nu
sînt legale (cambiile cu scadenţă la o zi fixă sau "la un anumit termen de la data
emiterii") în coloana 5 se înscrie suma indicată în coloana 6.

Dacă cambia este eliberată cu scadenţa "la vedere" sau "la un anumit termen de
la vedere" cu condiţia despre dobîndă, în coloana 7 a registrului se înscrie
dobînda calculată la suma cambială după formula:

Suma = suma x numărul zilelor x rata dobînzii

33
dobînzii cambi- asupra cărora se la cambie

calculate ală calculează do -

bînda

___________________________________________________

365 x 100

Numărul zilelor pentru care se calculează dobînda se determină începînd cu

ziua, ce urmează după ziua stipulată în cambie, incluzînd ziua prezentării cambiei
la scontare.

1.7.8. Sumele indicate în coloanele 6 şi 7 se totalizează pe fiecare rînd şi se

înscriu în coloana 5, după ce se fac totalurile pe coloanele 5 şi 7 din registru; suma
totalurilor coloanelor 6 şi 7 în sumă trebuie să corespundă totalului coloanei 5.

1.7.9. La finele verificării documentelor prezentate, lucrătorul băncii, pe

baza totalurilor coloanelor 5 şi 7 din registru face următoarea menţiune, pe
care o semnează:

"Conform prezentului registru la scontare au fost primite ____________

cambii în sumă de _________ lei,

(numărul)

inclusiv dobînda calculată sumă de ____________ lei".

(în cifre)

Cambiile, radiate din registru sînt restituite prezentatorului cambiei, pe bază

de semnătură cu înscrierea:_____________ cambii în sumă

(numărul)

sumă de (fără dobîndă)______________ lei mi -au fost restituite.

(în cifre)

Registrului i se atribuie număr şi dată, iar cambiile anexate se numerotează în

ordinea înscrierii lor în registru.

Calcularea sumei dobînzii la scontare şi a sumei creditului

1.7.10. Calcularea sumei dobînzii la scontare se efectuează în coloanele 9-11

34
din registru.

Pe fiecare cambie primită la scontare, lucrătorul băncii înscrie în coloana 9

numărul zilelor, pentru care se reţine dobînda de scontare.

În coloana 10 se indică mărimea dobînzii la scontare. Folosind datele

coloanelor 5, 9, 10 după formula (2) se determină suma dobînzii la scontare,
reţinută de către bancă ce se înscrie în coloana 11 a registrului.

Suma = suma cambi- x numărul zilelor x rata dobînzii

dobînzii ei incluzînd pentru care se la scontare

la scon- dobînda cal- reţine dobînda

tare culată la scontare

_____________________________________________________

365 x 100

1.7.11. Suma creditului acordat la scontarea cambiilor se determină prin

diferenţa dintre coloana 5 şi coloana 11 şi se înscrie în coloana 12 a registrului.
După aceasta se fac totalurile coloanelor 11 şi 12, suma cărora trebuie să
corespundă totalului coloanei 5.

1.7.12. Rezultatele calculului sumei creditului acordat şi al sumei dobînzii la

scontare se înscriu în colţul drept de sus al registrului cu semnătura lucrătorului
băncii sub titlul "Calculul".

1.7.13. Registrul controlat, cu calculul sumei creditului acordat şi al sumei ratei

scontării se semnează de către şeful subdiviziunii respective a băncii (sau
şeful -adjunct) în colţul stîng de sus al registrului, indicînd numărul cambiilor
primite spre scontare şi sumele (inclusiv dobînzile) aferente. După aceasta, al 3-
lea exemplar al registrului se restituie prezentatorului de cambii care completează
pe versoul cambiilor scontate girul în alb cu indicaţia: "Plătiţi...", adică girul în
alb se reperfectează într -un gir nominativ în numele băncii (anexa nr.2).

Tot în această zi, după finisarea lucrului cu clienţii colaboratorul băncii prezintă
preşedintelui (vicepreşedintelui) băncii spre aprobare exemplarele unu şi doi ale
registrelor primite în cursul zilei, anexînd cambiile scontate. Registrele aprobate
se semnează de contabilul-şef (contabilul şef adjunct), exemplarul doi al
registrului şi cambiile scontate rămîn în contabilitate, iar exemplarul unu se
transmite subdiviziunii respective a băncii.
35
8. Plata cambiei 1.8.1. Plata cambiei este exigibilă la scadenţă.

În conformitate cu prevederile consemnate în cambie referitor la data

scadenţei posesorul cambiei sau banca care efectuează incasso-ul cambiei la o zi
fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau la vedere trebuie să ceară
debitorului sa -şi onoreze obligaţiile cambiale, prezentînd cambia spre plată, fie în
ziua scadenţei, fie pe parcursul celor două zile lucrătoare care urmează după ziua
scadenţei.

1.8.2. Posesorul cambiei sau banca care exercită procedura de incasso a

cambiei prezintă pentru plată cambia la data scadenţei la locul cu adresa
indicată în cambie. Dacă în cambie nu este indicată adresa, posesorul ei trebuie
să o prezinte trasului sau persoanei indicate în cambie să plătească pentru tras.

1.8.3. La efectuarea plăţii cambiei trasul este obligat să verifice identitatea

cambiei, identitatea posesorului cambiei, succesiunea girurilor şi să
efectueze plata cambiei, conform prevederilor Regulamentului nr.25/11-02
privind decontările fără numerar în Republica Moldova, prin cec din carnetul de
cecuri cu limită de sumă, prin dispoziţie de plată sau prin cerere -dispoziţie de
plată.

TITLUL II. EVIDENŢA OPERAŢIUNILOR CU CAMBII ÎN BĂNCI

2.1. În baza exemplarului unu al registrului cambiilor prezentate pentru

scontare se fac înregistrări în cărţile de evidenţă ale băncii.

Bancile ţin următoarele registre de evidenţă a cambiilor: catalogul registrelor

(anexa nr.3), cartea conturilor personale ale clienţilor care primesc credite prin
scontarea cambiilor (anexa nr.4) şi cartea cambiilor scadente (anexa nr.5).

Înregistrarea datelor din cambiile prezentate la scontare (anexa nr.1) se face

simultan în toate registrele menţionate mai sus.

2.2. Registrele de evidenţă a cambiilor se perfectează anual. Registrele

deschise pentru un an nou se şnuruiesc, se numerotează, se legalizează prin
semnăturile preşedintelui, şefului subdiviziunii respective a băncii, se autentifică
cu ştampila băncii.

La deschiderea pentru un nou an a cărţii conturilor personale ale clienţilor

care primesc credite prin scontarea cambiilor, din conturile personale ale clienţilor
se trec soldurile de sume creditoare şi datorii restante din anul precedent.

2.3. Catalogul registrelor se foloseşte pentru evidenţa cronologică a registrelor

36
(anexa nr.1) depuse de clienţi în cursul anului.

Totalurile din catalog se deduc lunar la coloanele 3-6 cumulativ de la începutul

anului. Acest catalog oferă informaţie despre numărul total al cambiilor primite
pentru scontare de la începutul anului, volumul operaţiunilor bancare ce ţin de
acordarea creditelor prin scontarea cambiilor, precum şi suma dobînzii la
scontare.

2.4. În cartea conturilor personale ale clienţilor care primesc credite prin
scontarea cambiilor se deschide un cont personal distinct pentru fiecare
prezentator, în care se reflectă datele din registrele depuse de clienţi pentru
scontarea cambiilor (anexa nr.1) sub un titlu comun "Scontat" (coloanele 1-9),
datele din documentele de plată privind plata cambiilor sub titlul "Plătit" (col. 11
-13), informaţia privind dobînzile calculate la suma cambială din ziua scontării
cambiei pînă în ziua prezentării ei spre plată (col.10), se deduc soldurile datoriilor
(col.14).

Coloanele 1-9 din cartea conturilor personale se completează în baza registrelor

(anexa nr.1) aprobate de preşedintele (vicepreşedintele) băncii.

Coloana 10 a cărţii se completează concomitent cu prezentarea către trăgător a

cererii dispoziţie de plată a sumei cambiei numai la cambiile "la vedere" sau "la un
anumit termen de la vedere" în care este înscrisă condiţia despre dobîndă. Dobînda
se calculează la suma cambială (col.6 a registrului) începînd cu ziua primirii
cambiei pentru scontare (se omite la calcularea numărului de zile) pînă în ziua
prezentării ei pentru plată (ziua scadenţei se consideră data cererii -dispoziţie de
plată) inclusiv.

Suma cambială, inclusiv dobînda calculată pînă la acceptarea scontării,

precum şi cea din ziua primirii pentru scontare pînă în ziua prezentării spre plată
constituie suma cererii către plătitor şi se indică în cererea -dispoziţie de plată.

Coloanele 11-13 se completează în baza cererilor de plată achitate şi a altor

documente care adeveresc plata cambiei.

În coloana 14 "Soldul datoriei" se înscrie suma coloanelor 7 şi 10, excluzînd

suma din coloana 13.

În cazul în care cambia este achitată integral, în coloana 14 se efectuează

remarca respectivă, iar în coloana 15 se înscrie "Achitat integral". În cazul
apariţiei unui sold de datorie se clarifică motivele neplăţii, iar cambia se
protestează în modul stabilit, după ce în coloana 16 se înscrie: "Protest" la data

37
de "___" __________20__".

În cartea conturilor personale totalurile se încheie cumulativ de la începutul

anului o dată la 10 zile.

Cu ajutorul acestei cărţi se verifică dinamica decontărilor la creditele

acordate prin scontarea cambiilor în grupare pe fiecare purtător la orice dată.
Existenţa unei datorii restante poate sta la baza refuzului de a accepta scontări noi
de cambii (vezi p.1.7.4.).

2.5. După ce vor fi făcute înscrieri în cartea conturilor personale ale clienţilor
care primesc credite prin scontarea cambiilor, datele din registrul cambiilor
scontate (anexa nr.1) se trec în cartea cambiilor scadente. Această carte se
utilizează pentru controlul operativ asupra achitării la timp a cambiilor scontate.

În cartea cambiilor scadente pentru fiecare dată calendaristică se repartizează o

pagină separată.

Datele din registrele cambiilor scontate se înregistrează în cartea cambiilor

scadente (coloanele (2-4)) la ziua scadenţei.

Datele din cambiile cu termenul "la vedere" sau "la un anumit termen de la
vedere" se înregistrează în carte în ziua care urmează după ziua depunerii cambiei
pentru scontare, în coloana 12 se face înscrierea "la vedere" sau "peste _____ luni
şi (sau) ____ zile de la vedere".

Concomitent cu înscrierea în cartea cambiilor scadente trăgătorului cambiei i se

comunică despre primirea spre scontare a cambiei emise de el şi în coloana 6 a
cărţii se înscrie: "Informat".

Trăgătorului i se comunică cu 6 zile pînă la scadenţa cambiilor plătibile în

alt oraş şi cu 3 zile pînă la scadenţa cambiilor plătibile în locul de reşedinţă al
băncii care a primit cambia pentru scontare, despre sosirea termenului scadenţei şi
în coloana 7 a cărţii cambiilor scadente se înscrie: "Informat"
"___"____________20__".

În ziua prezentării trăgătorului a cererii -dispoziţie, în coloana 8 se indică

numărul şi data acestui document.

Înscrierile în coloanele 9-11 se efectuează concomitent cu înscrierile în

coloanele 14-16 ale cărţii conturilor personale ale clienţilor care primesc credite
prin scontare, în modul expus la punctul 2.4., în coloana 9, menţionînd "Plătit
parţial".

38
 În această carte nu se fac totaluri, doar se încheie fiecare pagină aparte în cazul
cînd cambiile scadente în ziua dată sînt plătite integral.

Pe fiecare pagină se trage o linie de totalizare, sub care se face înscrierea:

"Cambii neachitate la timp nu sunt", legalizată cu semnătura lucrătorului băncii.

2.6. Totalurile la coloanele 7, 10, 13 şi 14 din cartea conturilor personale ale

clienţilor care primesc credite prin scontarea cambiilor se verifică o dată la 10
zile cu totalurile corespunzătoare din conturile personale de creditare ale
prezentatorilor, ţinute în contabilitatea băncii. Discordanţele existente se înlătură.

În afară de aceasta, totalurile la ultima decadă a fiecărei luni, la coloanele 79

din cartea conturilor personale ale clienţilor care primesc credite prin
scontarea cambiilor se verifică cu totalurile coloanelor 4-6 din catalogul
registrelor. Discordanţele existente se înlătură.

2.7. Cu o zi pînă la sosirea termenului de plată, în baza cărţii cambiilor

scadente, lucrătorul băncii informează în scris contabilitatea despre cambiile
scadente pentru a-i prezenta trăgătorului cambiei în ziua următoare (altei
persoane delegate prin cambie) cererea -dispoziţie de plată. Informaţia conţine
următoarele date: numărul cambiei şi data perfectării ei; denumirea completă a
trăgătorului cambiei (altor persoane delegate prin cambie), sediul acestuia cu
indicarea denumirii băncii care îl deserveşte şi a numărului contului; suma plăţii
(din coloana 5 a cărţii cambiilor scadente).

2.8. Evidenţa operaţiunilor cu cambii poate fi ţinută în mod computerizat,

respectînd cerinţele Titlului II.

2.9. Evidenţa contabilă a operaţiunilor băncilor cu cambiile se efectuează în

conformitate cu Planul de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii
financiare din Republica Moldova.

TITLUL III. OPERAŢIUNILE EFECTUATE DE BANCA NAŢIONALĂ CU

CAMBII

3.1. Banca Naţională acordă credite băncilor garantate cu cambii.

Amanetarea cambiilor se efectuează în conformitate cu prevederile

39
Regulamentului nr.38/0801 cu privire la modul de garantare a creditelor acordate
băncilor de către Banca Naţională a Moldovei.

3.2. Cambiile transmise ca gaj trebuie să fie asigurate cu girul de gaj sub formă
de gir nominativ cu menţiunea "gaj".

Pentru primirea creditului garantat cu cambii, banca prezintă Băncii Naţionale

cambiile cu un registru (anexa nr.6.), întocmit în trei exemplare. Colaboratorii
Băncii Naţionale a Moldovei evaluează calitatea cambiilor prezentate (vezi
punctul 7, titlul I) şi calculează suma primită ca garantare a creditului şi a
dobînzii aferente, despre care se fac notele corespunzătoare în registru.

Un exemplar de registru prezentat de către bancă cu notele

corespunzătoare şi ştampila cu antet a Băncii Naţionale se restituie băncii
împreună cu extrasul din contul personal.

După achitarea integrală a creditului şi a dobînzii aferente, cambiile se

restituie băncii împreună cu registrul (anexa nr.7). Registrul se întocmeşte
exemplare, unul dintre care rămîne în Departamentul credite şi operaţiuni de
piaţă, celălalt se coasă la documentele zilei ale Băncii Naţionale a Moldovei.

Pentru evidenţa garanţiei creditului asigurat cu cambii, Banca Naţională a

Moldovei gestionează un cont personal (anexa nr.8). La intrare în contul
personal sînt trecute sumele cambiilor prezentate Băncii Naţionale a Moldovei ca
gaj, iar la ieşire - sumele excluse din gaj.

În cazul în care banca nu asigură achitarea creditului şi a dobînzii aferente în

termen, Banca Naţională prezintă cambiile primite ca gaj spre plată în modul
stabilit, folosind dreptul de gaj.

TITLUL IV. PROTESTUL

4.1. Protestul de neplată a cambiei reprezintă un document autentic prin care

se constată neacceptarea sau neplata cambiei la termenul de scadenţă.

4.2. Protestul de neplată a cambiei se întocmeşte de către notar.

4.3. În scopul asigurării perceperii silite a plăţ ii cambiei, posesorul cambiei

sau banca care exercită procedura de incasso a cambiei prezintă cambia neplătită
la termenul scadenţei notarului pentru întocmirea protestului de neplată a
cambiei.

Termenul de prezentare a cambiei pentru întocmirea protestului de neplată

este de două zile lucrătoare ce urmează după ziua scadenţei.
40
Această cerinţă este categorică: nici într -un caz cambia nu poate fi transmisă
spre protestare înainte sau în ziua scadenţei. Pe de altă parte după expirarea
termenului normativ de prezentare a cambiei pentru întocmirea protestului de
neplată, este imposibilă întocmirea protestului.

Dacă termenul de transmitere a cambiei pentru protest va coincide cu o zi de

odihnă, acest termen se va amîna pînă la prima zi lucrătoare.

4.4. Pentru întocmirea protestului de neplată a sumei cambiale notarului i se

prezintă cambia şi alăturat următoarea informaţie:

a) denumirea completă şi sediul trăgătorului cambiei;

b) data scadenţei cambie i;

c) suma cambiei;

d) denumirea completă a tuturor persoanelor obligate prin cambie şi adresele

lor;

e) motivul neplăţii cambiei;

f) denumirea băncii în numele căreia se efectuează protestul.

Cambia se transmite notarului contra unei chitanţe întocmite în forma

stabilită.

4.5. Banca care exercită procedura de incasso a cambiei poate primi plata
cambiei expediată notarului pentru întocmirea protestului de neplată, dar încă
nerestituită băncii. Primind suma cuvenită banca remite plătitorului cambiei o
scrisoare pentru notar, în care se menţionează eliberarea gratuită a cambiei
persoanei care a prezentat scrisoarea. La cererea plătitorului banca menţionează
pe cambie numele şi prenumele persoanei care a plătit cambia.

4.6. Posesorul cambiei avizează toate persoanele obligate prin cambie

despre neplată sau neacceptare în decurs de patru zile lucrătoare, care
urmează după ziua protestului sau în caz de stipulare "circulaţia fără cheltuieli",
"fără protest" după ziua prezentării.

4.7. Protestul de neplată a cambiei întocmit de către notar împreună cu cambia

se prezintă de către posesorul cambiei oricărei persoane obligate prin cambie
pentru executare în cel mai scurt timp. Cambia protestată prezentată spre plată
împreună cu cererea -dispoziţie de plată semnată de către persoana obligată prin
cambie se execută de către banca plătitoare în mod incontestabil.
41
 4.8. Banca plătitoare în cazul insuficienţei de mijloace băneşti la contul curent
al plătitorului, înregistrează cererea -dispoziţie de plată împreună cu cambia în
Registrul documentelor de decontare percepute în mod incontestabil prezentate la
bancă. Ulterior, plata cambiei se va efectua conform prevederilor p. 43/5-
43/9 din capitolul III "Particularităţile achitării cambiei" din Regulamentul
nr.25/11-02 privind decontările fără numerar în Republica Moldova.

42
 Bibliografie:
1. Banca Nationala a Moldovei (BNM) www.bnm.md
HOTĂRÎRE Nr. 94 
din  31.03.2005

privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile, 

modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de 
depozit şi a cambiilor bancare

HOTĂRÎRE Nr. 156 
din  02.06.2000

Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de

             efectuare de către bănci a operaţiunilor cu cambii

2. P.V. Pătrăşcanu, Drept comercial, Cambia, biletul la ordin, Editura All,

Bucureşti, 1994
3. Ion T. Gutu- Republica Moldova: Economia in tranzitie, Chisinu 1998
4. Radu Motica, Vasile Popa, „Drept comercial Român şi drept bancar”, Ed.
LuminaLex, Bucureşti, 2005
5. Vasile Luha ,”Titluri de credit.Cambia”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001

43
 Concluzii:
In Moldova cambia are o utilizare mai redusa. Situatia se poate schimba în viitor
tinând seama de cele trei functii ale cambiei (de instrument de schimb valutar, de
instrument de credit si de instrument de plata), ca si de existenta formelor
simplificate ale cambiei care diminueaza cheltuielile bancilor si prezinta deosebite
avantaje pentru întreprinderile mici (încasatoare) pe care le scuteste de un costisitor
aparat propriu.

Manipularea efectelor de comert ajunse în mare majoritate în circuitul bancar

necesita o activitate sârguincioasa  si reprezinta pentru banci costuri foarte mari, în
conditiile în care peste 170 milioane de cambii se emit, de exemplu, anual în
Franta. Circulatia cambiei de la tragator la banca de scont sau de la banca
mandatata sa o încaseze la banca la care este domiciliata ar impune un volum urias
de manipulari: înregistrari contabile, înscrieri în borderouri, clasificari, semnaturi
etc., al caror cost ar reprezenta circa 40% din cheltuielile generale ale bancii si a
caror efectuare ar ocupa o parte considerabila a personalului, scumpind substantial
creditul.

44
45
46
Dupa cum rezulta din schema de mai sus, circuitul biletului la ordin are mai

multe faze, astfel:

1 intre subscriitor si beneficiar s-a incheiat un contract si are loc transferul

unor active;

2 subscriitorul emite un bilet la ordin pe care il transmite beneficiarului;

3 beneficiarul gireaza biletul la ordin si il transmite catre giratar;

4 giratarul remite biletul la ordin bancii sale pentru incasare;

5 banca giratarului prezinta biletul la ordin la compensatie;

6 banca subscriitorului debiteaza contul acestuia;

7 banca subscriitorului transfera fondurile bancii giratarului;

8 banca giratarului crediteaza contul acestuia.

47
48