UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRÂNCUȘI” TÂRGU-JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII CONVERSIE PROFESIONALA
Economia comerţului, turismului şi serviciilor

DREPTUL AFACERILOR

Profesor coordonator,
Lect. univ. dr. Paul Bogdan Zamfir
Cursant: Căpățână Oana

-2023-
 Biletul la ordin

1.Noțiune

Biletul la ordin este un instrument de plată (sau titlu de credit) prin care
emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată, o sumă determinată
beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Biletul la ordin pune în
legătură în procesul creării sale două persoane: emitentul şi beneficiarul.
Emitentul, în calitate de debitor se obligă să plătească o sumă de bani la un
anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.

În România biletul la ordin, ca şi cambia, este reglementat juridic prin

Legea Nr. 58 din 1934, care îşi păstrează valabilitatea şi este în concordanţă cu
principiile de drept în materie şi în comertul internaţional.

2. Conținutul biletului la ordin

Legea nr. 58/1934 prevede menţiunile esenţiale pe care trebuie să le

cuprindă un bilet la ordin, şi anume:

- denumirea de bilet la ordin;

- data emisiunii;
- cadenţa;
- menţionarea obligaţie personale şi necondiţionate de a plăti suma de
bani;
- numele beneficiarului;
- semnătura subscriitorului sau a emitentului;
- locul de plată.
 Spre deosebire de cambie, în biletul la ordin nu figurează numele trasului,
deoarece tragătorul şi trasul se identifică cu persoana emitentului. Tot spre
deosebire de cambie, care este creată la initiaţiva creditorului, biletul la ordin
este creat la initiaţiva debitorului. Biletul la ordin poate fi transmis prin gir şi
poate fi garantat prin aval.

3. Avantajele plății prin biletul la ordin

Faţă de ordinul de plată, efectuarea plăţii prin bilet la ordin are un mare
avantaj şi anume că la scadenţă, biletul la ordin devine titlu excecutoriu. Din
punct de vedere practic aceasta însemnă că dacă debitorul nu şi-a achitat datoria,
creditorul poate să treacă la executarea silită a acestuia, eliminându-se faza
îndelungată a judecăţii şi obţinerii unei hotărâri definitive care să fie ulterior
învestită cu formulă executorie.

Singura cale de atac împotriva executării biletului la ordin, opoziția la

executare, poate fi intentată potrivit art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra
acestuia în termen de 5 zile de la data primirii somației de executare de către
debitor, iar nu de la data comunicării actului de procedură, cum este prevăzut în
general.

Cu privire la emiterea biletelor la ordin fără acoperire în cont, se constată

că, în cazul în care biletul la ordin nu este emis în conditiile prevăzute în art. 104
pct. 2 din Legea nr. 58/1934, sunt aplicabile dispozițiile acestei legi privitoare la
gir, scadență, plată, acțiunea sau executarea cambială, regres în caz de neplată și
protest, fapta neconstituind infracțiune, ci se situează în domeniul dreptului
civil.

În cazul în care, însă, prin emiterea biletului la ordin fără acoperire

creditorul este indus în eroare, în scopul obținerii unui folos material injust și
dacă s-a cauzat acestuia o pagubă, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune în
convenții prevazută în art. 215 alin. (3) C. pen.

Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin decizia nr. 338 din
13 decembrie 2004 că „Emiterea unui bilet la ordin pentru a cărui valorificare
la data scadenței nu exista acoperirea necesară, nu constituie infracțiune în
lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conținutului
constitutiv al unei fapte penale.

Când beneficiarul este indus sau menținut în eroare, cu prilejul încheierii

sau executării unui contract, prin prezentarea ca fiind adevărat faptul mincinos
că exista acoperire în cont pentru încasare, în așa fel încât fără această eroare
cel înșelat nu ar fi incheiat sau executat contractul, fapta constituie infracțiunea
de înșelaciune prevăzută in art. 215 alin. (3) C. pen"

O noutate în materia executării biletului la ordin este adusă de Legea

459/2006 care modifică în decembrie 2006 Codul de Procedură Civilă.
Astfel, se introduce articolul 374 indice 1 în Codul de Procedura Civila care
are următorul cuprins:

„Înscrisurile cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu

sunt puse în executare fără investirea cu formulă executorie"

Întrucat art. 61 din legea 58 din 1934 (care se aplică și biletului la ordin)
prevede: "Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesotii", nu
mai este nevoie de investirea cu formulă executorie a biletului la ordin,
acesta putând fi executat direct.

În cazul în care lipseşte una din menţiunile amintite, biletul la ordin nu

este valabil, decât în cazul în care: dacă lipsește scadenţa, biletul la ordin e
plătibil la vedere; dacă lipseşte locul plăţii, plata se va efectua la locul unde a
fost emis titlul respectiv; dacă lipseşte locul emiterii, acesta se considera a fi cel
menţionat lângă numele semnatarului.
 Emitentul unui bilet la ordin este obligat în acelaşi mod ca şi acceptantul
unei cambia.

Într-un bilet la ordin plătibil la vedere sau la un anume timp de la vedere,

se poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice alt bilet la ordin
aceasta stipulațiune se socotește nescrisă. Cifra dobânzii va trebui să fie arătată
în biletul la ordin; în lipsa acestei arătări, stipulațiunea se socotește nescrisă.
Dobânda curge de la data emisiunii biletului la ordin dacă o altă dată nu este
arătat.

4.Scadența biletului la ordin

Scadența biletului la ordin poate fi:

1.La vedere;
2. La un anume timp de la vedere;
3. La un anume timp de la data emisiunii;
4. La o zi fixă.

Biletele la ordin cu alte scadențe sau cu scadențele succesive sunt nule.

Scadența este termenul la care biletul la ordin este exigibil și trebuie platit.
Pentru a nu obliga pe debitor să păstreze suma de plată fără limită de timp,
scadența trebuie să fie certă, adică să indice cu precizie ziua sau termenul maxim
în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadența trebuie să
fie posibila. Titlurile care poartă o scadență anterioară datei de emitere sau o
scadența ce nu se poate verifica sunt nule. Scadența trebuie să rezulte cu precizie
din textul titlului.

Biletul la ordin la vedere este plătibil la prezentare: El trebuie prezentat

spre plată în termen de un an de la data sa. Acest termen pot fi redus. Scadența
la vedere, e socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie
făcută. În lipsa datei corespunzătoare, scadența va fi în ultima zi a acestei luni.
Dacă scadența este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi
exprimată în zile, săptămâni, luni și ani de la data emiterii.
Dacă scadența este fixă la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul lunii, prin
aceste termene se vor înțelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.
Expresii ca “opt zile” sau “cincisprezece zile” se înțeleg nu în sensul de o
săptămână sau doua, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective.
Dacă scadența este fixată pe luni, prin expresii ca “trei luni de la data…”,
scadența se calculează fără a ține seama de variația numărului de zile
calendaristice ale fiecărei luni. În cazul concret considerat, scadența are loc în
ziua calendaristică corespunzătoare a lunii stabilite.

Dacă un bilet la ordin este scadent la una sau mai multe luni și jumătate
de la o anumită dată sau de la vedere, se calculează mai întâi lunile întregi și
apoi jumătatea.

Dacă un bilet la ordin este scadent într-un anumit an sau peste un an sau
peste un număr de ani, atunci scadența va fi în ziua și luna anului indicat, care
vor corespunde numărului zilei și lunii emiterii.

Când un bilet la ordin este plătibil la o zi fixă într-un loc unde calendarul
este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadenței se consideră făcută
după calendarul locului de plată.

Numărul de zile calendaristice, în cazul biletelor la ordin plătibile la un

anumit termen de la data emiterii, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24
de ore (ceea ce ar putea genera neregularități în cazul trecerii de la orarul de vară
la cel de iarnă și invers). Posesorul unui bilet la ordin plătibil la o zi fixă sau la
un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie să o prezinte la
plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare
ce urmează.
 Posesorul biletului la ordin plătibil la o zi fixă sau la un anume termen de
la data emiterii sau de la vedere trebuie să ceară debitorului plata fie în ziua în
care este plătibil biletul, fie în una din cele doua zile lucrătoare care urmează
zilei plății.

Dacă în intervalul celor două zile lucrătoare admise pentru amânarea plații
peste ziua scadenței intervine o sărbătoare legală de o zi sau mai multe, numărul
de zile reprezentând sărbătoarea legală se adaugă toleranței de două zile
lucrătoare menționate.

Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadență, la locul și adresa

indicate pentru plată. Plata va fi cerută la locuința debitorului persoană fizică sau
la sediul principal al debitorului persoană juridică. Nu va fi considerată ca o
prezentare valabilă aceea făcută în stradă sau la bursă. O astfel de prezentare nu
poate autoriza dresarea protestului pentru neplată.

În cazul În care locuința sau sediul debitorului nu poate fi găsit, atunci

posesorul trebuie să ceară plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al
debitorului. În situația în care nici prin acest mijloc debitorul nu este găsit,
atunci se va dresa un “protest in vânt”.

Când biletul la ordin nu este prezentat spre plată în termenul fixat, orice
debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii și Consemnațiuni
sau la alta instituție legal abilitată să efectueze astfel de operațiuni, pe cheltuiala
și riscul posesorului biletului la ordin, recipisa depunându-se la judecătoria
locului de plată. Prin aceasta, debitorul se eliberează legal de obligația de plată
pe care o avea față de beneficiarul biletului la ordin.

În absența scadenței, biletul la ordin este plătibil “la vedere” și trebuie

prezentat la viza emitentului, în termenul legal de un an. Locul emisiunii este
considerat că este și locul plății, dacă această mențiune lipsește. Dacă nu s-a
scris locul emiterii se consideră că acesta este cel arătat lăngă numele
emitentului.

5.Avalizarea biletului la ordin

Avalizarea (GUARANTION) este operația financiară care constă în

garantarea de către o persoană (avalist-banca) a îndeplinirii obligațiilor asumate
de către unul din semnatarii unui bilet la ordin (tras, trăgător sau girantul lui).

Competențele de avalizare sunt cele de la eliberarea scrisorilor de garanție

bancara. Metodele de analiză în vederea avalizării sunt aceleași ca la creditele în
valută pe termen scurt sau mediu,când avalizarea se solicită în valută, sau la
creditele în lei pe termen scurt sau mediu, atunci când se solicită avalizarea in
lei.

Deci analiza se va efectua în funcție de obiectul biletul la ordin și anume:

• Legalitatea funcționării societății care a solicitat avalizarea;
• Aspectele nonfinanciare;
• Aspectele financiare;
• Fluxul de numerar;
• Planul de afaceri;
• Proiecția surselor și a utilizării acestora, până la plata integrală a biletului la
ordin;
• Studiul de fezabilitate, în cazul unor investiții productive;
• Contractul de import sau contractul comercial (la intern) care face obiectul
biletului la ordin;
• Contractele de export care fac posibilă achitarea produselor achiziționate din
import;
• Contractele încheiate la intern, care fac posibilă efectuarea plății importului (a
biletelor la ordin), prin cumpărare de pe piața valutară, în condițiile în care
agentul economic nu are activitate de export;
• Modalitatea de încasare a produselor exportate (ordin de plată simplu, incasso,
acreditiv etc.);
• Modalitatea de plată a transportului mărfii, a asigurării acesteia, în
conformitate cu INCONTERMS 1990;
• Garanțiile necesare .

INCONTERMS 1990 reprezintă un set de reguli internaționale pentru o

interpretare uniformă a termenilor comerciali, din comerțul exterior, publicat în
anul 1936, de către Camera Internaționala de la Paris și modificat ulterior în anii
1953, 1967, 1976, 1980, 1990.

De asemenea, la baza analizelor efectuate de ofițerii de credite va trebui

să stea în afara de Normele de creditare și regulamentul valutar. Urmare a
aprobării avalizării, a încheierii acordului de garanție, a contractelor de garantare
(ipoteca, gaj, cesiune de creanță, depozit colateral etc. și înscrierea acestora) de
către unitatea de competență se semnează “per aval’ pe biletul la ordin, de către
două persoane, care reprezintă legal banca, respectiv directorul, contabilul șef
sau persoanele împuternicite.

Cu 10 zile înaintea ajungerii la scadență a biletului la ordin, ofițerul de

credit urmărește ca plătitorul să dispună de lichiditățile necesare plății.
Bibliografie

 Lect. univ. dr. lect. univ. dr.Paul Bogdan Zamfir DREPTUL

AFACERILOR - Note de curs și aplicații practice pentru seminar -
 Mariana Negruş, - “Plăţi şi garanţii internaţionale”, Editura All, Bucureşti
“Plăţi şi garanţii internaţionale”, Editura All, Bucureşti, 1996
 Mihai-Gheorghe A. Imireanu – “Produse şi servicii bancare în relaţiile de
plăţi interne şi internaţionale” – Editura Tribuna Economică, Bucureşti,
2002
 Constantin Enea –Drept bancar și valuar, Editura Universitaria, Craiova,
2006.