Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA „STEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA


SPECIALIZAREA FINANTE-BANCI, ANUL II, GRUPA 2

BURSA DE VALORI BUCURESTI


ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

STUDENTA: GAFENCU ADRIANA

33
Cuprins

1. Scurt istoric al Bursei de valori Bucureşti

2. Organizarea Bursei de Valori Bucureşti

3. Funcţionarea B.V.B.

4. Indicii Bursei de Valori Bucureşti

5. Statistici la Bursa de Valori Bucureşti pe anul 2010

6. Evoluţia pieţei Bursei de Valori Bucureşti pe luna Martie 2010

7. Evoluţia la Bursa de Valori Bucureşti pe anul 2007

Concluzii

Bibliografie

33
Bursele, în general, joacă în lumea contemporană, atât pe termen lung, cât mai ales pe
termen scurt, un rol cu totul special. Influenţele pe care le produc sunt argumentul cel mai
important pentru a afirma că bursele au devenit unul din stâlpii de cea mai mare importanţă pe
care se sprijină lumea contemporană, cel puţin în dimensiunea ei economică. Fiecare ţară
puternic industrializată are mai multe burse. Evoluţia cursurilor principalelor burse influenţează
nu numai celelalte burse din aceeaşi ţară dar şi pe cele străine.
Bursa care dă tonul tendinţei se numeşte bursă directoare. O astfel de bursă directoare
este bursa din New York, în legătură cu care se spune: “când New York-ul strănută, celelalte
burse fac guturai”. Interdependenţa cea mai mare există între bursele din ţările în care traficul
plăţilor nu este supus unor restricţii (Frankfurt, Londra, New York, Zurich).
Bursa este o piaţă concurenţilă în care se concentrează cererea şi oferta pentru anumite
categorii de mărfuri şi valori, realizându-se tranzacţii după o procedură determinată potrivit unui
program prestabilit, într-un loc cunoscut.
Prima bursă în accepţiunea modernă a cuvântului a apărut la Anvers, în 1531. La Paris, în
1639 îşi fac apariţia agenţii de schimb care se ocupau cu negocierea titlurilor de valoare. De
asemenea, în secolul al XVI-lea, se înfiinţează burse la Lyon, Toulouse şi Rouen, iar spre
sfârşitul secolului al XVIIlea la Montpellier.
La 24 septembrie 1724, printr-o hotărâre a Consiliului de Stat al Regelui se înfiinţează
bursa din Paris, stabilindu-se astfel şi prima reglementare a pieţei franceze. Aceasta stabilea
frecvenţa operaţiunilor şi interzicea femeilor accesul în bursă. În 1793, bursa este închisă
provizoriu pentru a putea fi deschisă în 1794 în biserica “ Petits Pires”.
La Londra, Thomas Gresham înfiinţează în City, în 1554 o bursă denumită “Royal
Exchange”, care începând cu 1773 se va axa numai pe schimbul de efecte financiare şi va primi
numele de “Stock Exchange”.
În Germania primele burse iau naştere la jumătatea secolului al XVI –lea la Augsburg,
Nurnberg şi Hamburg. Bursa din Berlin a fost creată în anul 1685. La Amsterdam bursa a fost
înfiinţată în 1608, iar la Viena în anul 1761. Mai târziu au apărut burse la Bruxelles (1801),
Milano (1831), Roma (1827), Geneva (1850), Genova şi Tokio (1855).

1. Scurt istoric al Bursei de valori Bucureşti

33
Activitatea bursieră în ţara noastră datează din anul 1839, prin întemeierea burselor de comerţ.
La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti (B.V.B.), iar peste o
săptămână a apărut şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. De-a lungul existenţei sale, activitatea
bursei a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii (răscoala din 1907, războiul balcanic
1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada primului război mondial. După redeschiderea sa, a
urmat o perioadă de şapte ani de creşteri spectaculoase, urmată de o perioadă tot de şapte ani de scădere
accelerată. Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care
erau cuprinse la cota bursei acţiunile a 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).
Bursa de Valori Bucureşti a fost constituită ca o instituţie publică non-profit, desfăşurându-şi
activitatea pe principiul autofinanţării, şi care avea ca scop oferirea unui cadru organizat şi legal pentru
întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu şi lung.
Bursa de Valori îndeplineşte rolul preponderent pe care îl are pe piaţa de capital românească prin
respectarea unor cerinţe de transparenţă a pieţei bursiere, protecţia investitorilor, de asigurare a unor
nivele de eficienţă şi lichiditate corespunzătoare pentru titlurile tranzacţionate. Astfel, ea oferă
investitorilor garanţie morală şi securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidităţii valorilor
mobiliare înscrise la cotă.
Bursa completează circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piaţa de capital să poată
ajunge în zonele productive, la societăţile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient.

După o perioadă de întrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucureşti s-a redeschis la 23 iunie
1995, prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare. După aprobarea de
către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor şi Procedurilor de funcţionare şi
operare, Bursa de Valori Bucureşti şi-a început activitatea în mod efectiv, realizând primele tranzacţii la
data de 20 noiembrie 1995, în încinta pusă la dispozţie de Banca Naţională a României. În cadrul primei
şedinţe de tranzacţionare, societăţile de valori mobiliare membre ale Asociaţiei Bursei au putut negocia
905 acţiuni a 6 societăţi comerciale cotate.

Rolul pe care B.V.B. îl îndeplineşte este1:

1
www.bvb.ro , “Rol şi Principii”

33
• de a furniza o piaţǎ organizatǎ pentru tranzacţionarea valorilor mobiliare;
• de a contribui la creşterea lichiditǎţii valorilor mobiliare prin concentrarea în piaţǎ a unui volum
cât mai mare de valori mobiliare;
• de a contribui la formarea unor preţuri care sǎ reflecte în mod corespunzǎtor relaţia cerere-ofertǎ;
• de a disemina aceste preţuri cǎtre public.

Principiile care guverneazǎ aceastǎ instituţie ca piaţǎ organizatǎ de valori mobiliare sunt
accesibilitatea, informarea, etica pieţei şi neutralitatea.
Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care şi-l asumǎ Bursa de a asigura accesul egal al
societǎţilor membre şi, respectiv, a societǎţilor emitente listate la Bursǎ.
Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agenţilor de bursǎ şi investitorilor,
suficientǎ informaţie despre societǎţile tranzacţionate şi despre preţurile valorilor mobiliare emise de
acestea.
Asigurarea cǎ piaţa valorilor mobiliare funcţioneazǎ într-un mod care sporeşte încrederea
utilizatorilor, autoritǎţilor şi publicului larg în general, intrǎ tot în atribuţiile Bursei.
Neutralitatea cu care Bursa acţioneazǎ şi menţinerea integritǎţii în relaţia cu toţi participanţii la
piaţǎ, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supravegheazǎ sau opereazǎ în piaţa de capital este
alt angajament pe care şi-l asumǎ Bursa de Valori Bucureşti.

2. Organizarea Bursei de Valori Bucureşti

33
Bursa de Valori Bucureşti (B.V.B.) este societate comercială pe acţiuni, de naţionalitate română,
formată prin schimbarea formei juridice a instituţiei de interes public Bursa de Valori Bucureşti.
Este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Actul constitutiv propriu,
prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată şi ale Legii nr. 297/2004 privind
piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, cu autorizarea şi sub supravegherea Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.).
B.V.B. este operator de piaţă si operator de sistem, care asigură investitorilor pieţe reglementate
de instrumente financiare, la vedere şi la termen, şi sisteme alternative de tranzacţionare, prin sisteme
informatice, mecanisme şi reguli adecvate pentru efectuarea tranzacţiilor cu instrumente financiare, în
condiţiile legii şi Actului constitutiv al B.V.B.
B.V.B. poate constitui filiale şi poate să înfiinţeze, atât în ţară cât şi în străinătate, sedii
secundare - sucursale - cu aprobarea Adunării Generale extraordinare a acţionarilor, potrivit legii.
Filialele vor avea obiectul de activitate circumscris obiectului de activitate conex al S.C. Bursa de Valori
Bucuresti S.A., iar înfiinţarea lor va fi supusă în prealabil autorizarii C.N.V.M. 2.
B.V.B. se finanţează din comisioanele şi tarifele stabilite prin hotărârile Consiliului de
Administraţie al B.V.B. (denumit Consiliul Bursei) sau/şi ale Adunării Generale ale acţionarilor B.V.B.,
precum şi din veniturile din participaţie, dacă este cazul. B.V.B. deţine cu titlu de proprietate bunurile
mobile şi imobile, corporale şi incorporale din patrimoniul său şi poate primi donaţii, subvenţii şi alte
liberalităţi, potrivit legii.
În exercitarea dreptului său de proprietate B.V.B. posedă, foloseşte şi dispune în mod autonom
de bunurile pe care le are în patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale, în vederea realizării
scopului pentru care a fost înfiinţată.
B.V.B. poate stabili relaţii de asociere, întelegere şi afiliere cu entităţi române şi străine, în
condiţiile Actului constitutiv, ale legii şi reglementărilor C.N.V.M.

În acest sens, au fost stabilite legături cu următoarele burse3:

Bursa An semnare
2
www.bvb.ro, “Regulamentul de organizare şi Funcţionare a SC Bursa de Valori Bucureşti SA”
3
www.bvb.ro, “Cooperare internaţională”

33
memorandum:
Bursa de Valori din Atena 1997
Bursa de Valori din Tokio 1999
Bursa de Valori din Londra 2000
Bursa Italiană 2002
Bursa de Valori din Salonic 2003
Bursa de Valori din Viena 2004
Bursa de Valori din Republica Moldova 2006
Bursa de Valori din Coreea 2006
Bursa de Valori Amman 2009

De asemenea, B.V.B. este membru al următoarelor organizaţii internaţionale4:


- Membru Corespondent al Federaţiei Internaţionale a Burselor de Valori (World Federation of
Exchanges-WFE) – 1998;
- Membru al Asociaţiei Depozitarelor şi Caselor de Compensaţie a Valorilor Mobiliare din
Europa Centrală (ECSDA) – 1999;
- Membru Corespondent al Federaţiei Europene a Burselor de Valori (Federation of European
Securities Exchanges-FESE) – 2002;
- Membru al Federaţiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (Federation of Euro-Asian Stock
Exchanges-FEAS) – 2003.
Suspendarea activităţii B.V.B. şi dizolvarea B.V.B. pot fi decise în condiţiile Actului constitutiv,
Legii 31/1990, Legii 297/2004 şi reglementărilor C.N.V.M. Administrarea B.V.B. este încredinţată
Consiliului Bursei.
Membrii Consiliului Bursei sunt aleşi/revocaţi de Adunarea Generală a acţionarilor B.V.B. şi îşi
desfăşoară activitatea în condiţiile Actului constitutiv, Legii 31/1990, Legii 297/2004 si reglementărilor
C.N.V.M.
Consiliul Bursei poate hotărî înfiinţarea în cadrul B.V.B. a unor Comisii speciale, cu rol
consultativ şi/sau prin delegarea unora din propriile competenţe către un comitet de direcţie al B.V.B.
Pe lângă B.V.B. poate funcţiona Camera Arbitrală a B.V.B., ca instituţie permanentă de arbitraj,
fără personalitate juridică, independentă, pentru soluţionarea litigiilor izvorâte din operaţiunile derulate
pe pieţele reglementate la vedere şi la termen şi sistemul alternativ de tranzacţionare administrate de
B.V.B., care îşi va desfăşura activitatea potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare
adoptat de Consiliul Bursei.

4
www.bvb.ro, „B.V.B. - Membru al Organizatiilor Internationale”

33
Conducerea B.V.B.5 este încredinţată Directorului general, numit şi concediat de către
Consiliul Bursei. Directorul general al B.V.B. este conducătorul B.V.B., în sensul reglementărilor
C.N.V.M.

3. Funcţionarea B.V.B.

Comisiile speciale ale B.V.B.6 se înfiinţează în temeiul prevederilor art. 63 din Actul constitutiv
al B.V.B. şi au rol consultativ.
Activitatea Comisiilor speciale ale B.V.B. este guvernată de urmatoarele principii:
a) principiul delegării de competenţe de la Consiliul Bursei, în calitate de comitete de direcţie;
b) principiul autonomiei decizionale;

5
www.bvb.ro “Regulamentul de organizare şi Funcţionare a SC Bursa de Valori Bucureşti SA”
6
www.bvb.ro “Regulamentul de organizare şi Funcţionare a SC Bursa de Valori Bucureşti SA”

33
c) principiul obiectivităţii;
d) principiul protecţiei investitorilor;
e) principiul promovării dezvoltării pieţei bursiere;
f) principiul rolului activ.

Comisiile speciale ale B.V.B. sunt:


a) Comisia de Admitere la Tranzacţionare - rol consultativ pentru asigurarea unei activităţi
unitare, ordonate şi eficiente de admitere, promovare, retrogradare şi retragere în/de pe piaţa
reglementată la vedere şi sistemul alternativ de tranzacţionare administrate de B.V.B.
b) Comisia de Apel - rol consultativ în soluţionarea contestaţiilor introduse de Participanţii la
sistemul de tranzacţionare al B.V.B. şi agenţii de bursă împotriva deciziilor de sancţionare sau de
dispunere de măsuri preventive emise de Directorul general al B.V.B.
c) Comisia de Dezvoltare şi Produse Noi – rol în susţinerea eforturilor de diversificare a
tipurilor de operaţiuni de bursă şi de instrumente financiare care fac obiectul regulilor B.V.B. Ea
analizează şi reţine propuneri de reglementare, potrivit art. 58 lit.a) si d), de la proprii membri,
titulari sau supleanţi, executivul BVB, Consiliul Bursei, Participanţii la sistemul de
tranzacţionare al BVB şi C.N.V.M.
d) Comisia Indicilor – se întruneşte periodic în ultima saptămână din lunile Martie,
Iunie, Septembrie şi în penultima saptămână din Decembrie în vederea efectuării de analize
periodice cu privire la structura indicilor BVB. În afara întrunirilor cu ocazia ajustărilor periodice
ale indicelui, Comisia Indicilor se întruneşte şi în regim de urgenţă, în cazurile de ajustări
operaţionale.

Regimul informaţiilor
Au caracter confidenţial, fără a se limita la:
a) în activitatea de tranzacţionare: datele privind ordinele de bursă, tranzacţiile, investitorii,
faptele ilicite la regimul juridic bursier investigate, dinamica conturilor individuale de
instrumente financiare;
b) în activitatea de admitere la tranzacţionare: emitenţii şi instrumentele financiare aflate în
analiza pentru admitere, suspendare sau retragere;

33
c) în activitatea cu Participanţii la sistemul de tranzacţionare al BVB: Participanţii aflaţi în
analiza pentru admitere, suspendare sau retragere;
d) în activitatea privind acţiunile emitenţilor: date referitoare la evenimente ale emitenţilor care
nu au încă un caracter public;
e) în activitatea economic-administrativă: datele privind salariile, primele şi datele personale ale
salariatilor;
f) în activitatea juridică: documentele care se prezintă spre avizare;
g) în activitatea de audit intern şi control intern: notele, procesele verbale, constatările, subiectele
de drept monitorizate;
h) în activitatea informatică: mecanismele de protecţie şi siguranţă a echipamentelor şi
programelor de calculator deţinute de BVB, metodele de lucru, algoritmii de calcul, orice
element legat de tehnologiile informatice;
i) în activitatea de marketing şi comercială: contracte care conţin clauze de confidenţialitate,
corespondenţă comercială precontractuală;
j) în activitatea de secretariat: toate actele şi documentele necesare activităţilor menţionate la lit.
a)-i).
BVB nu protejează în mod explicit:
a) datele anonime, respectiv acele date care, datorită originii sau modalităţii specifice de
prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă;
b) datele de tip “business contact”, respectiv acele date care includ numele, funcţia, adresa de
business, numărul de telefon sau adresa e-mail a unui angajat al BVB, în această calitate.

Regimul general al securităţii sistemelor informatice ale BVB şi al drepturilor de autor

Accesul personalului BVB la Sistemul Resurselor Informatice şi de Comunicaţii al BVB se face


în conformitate cu Politica de Securitate Informatică a BVB şi cu Procedurile de Securitate a
Sistemului Electronic al BVB. Fiecare persoană semnează formularul cu Politica de Securitate
Informatică a BVB. Personalul BVB va folosi tehnica de calcul din dotare şi poşta electronică (e-mail)
alocată de BVB pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi cu respectarea instrucţiunilor tehnice ale

33
departamentelor de specialitate ale BVB.Angajaţii BVB răspund personal şi exclusiv în cazurile în care,
prin modul de utilizare a adresei electronice configurate de BVB şi a serviciilor de Internet încalcă
drepturile de autor ale terţilor.

Documentele si stampilele BVB

Se interzice efectuarea de copii după documentele BVB pentru terţi care nu se află în raporturi
juridice cu BVB sau cu depăşirea sferei acestor raporturi. La ieşirea şi/sau intrarea în/din BVB
documentele sunt înregistrate şi datate potrivit Deciziei Directorului general-conducător al BVB.
Fiecare Departament al BVB va conserva, după criterii de ordonare adecvate, documentele
înregistrate în BVB, intrate în BVB şi distribuite spre lucru sau conservare, sau lucrate de
Departament şi ieşite din BVB. Conservarea se va face în condiţii de protecţie la foc, apă şi acces
neautorizat, fără a împieta accesul imediat la documente al personalului autorizat.

4. Indicii Bursei de Valori Bucureşti

Pe piaţa de capital din România, indicii bursieri caracteristici sunt BET, BET-C, BET-FI şi
ROTX.

• NUME INDICE: BET (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)7

Indicele BET a fost lansat pe 22 Septembrie 1997, pentru calculul lui incluzându-se 10 societăţi.
Valoarea iniţială a indicelui a fost de 1000 de puncte, iar actualizarea lui se face lunar.
7
www.bvb.ro , „Indici BVB (pdf)”

33
Scopurile creării primului indice BET al Bursei de Valori Bucureşti (B.V.B.) sunt următoarele:
- în primul rând, reflectarea tendinţei de ansamblu a preţurilor corespunzătoare celor mai lichide
şi active 10 societăţi tranzacţionate în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (B.V.B.). Aceste societăţi sunt
selectate din lista tuturor societăţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti, exclusiv SIF, aplicându-se
totodată şi criteriul diversificării activităţii societăţilor respective;
- furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate pe indici (index
options şi contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.
Proiectul B.V.B. de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenţa acordată de Institutul
Austriac de Studii Avansate.
Metoda de calcul:
Principiul de calcul aplicat pentru indicele BET este similar cu cel utilizat pentru calcularea
majorităţii indicilor bursieri, constând în aplicarea unei formule Laspeyres (medie ponderată calculată pe
baza capitalizării).
Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea preţurilor
celor mai lichide 10 societăţi listate, exclusiv SIF.
Pentru simbolurile respective, preţurile înregistrate în fiecare şedinţă de tranzacţionare sunt
raportate la preţurile înregistrate în şedinţa de tranzacţionare de referinţă pe baza formulei următoare:
p

i =1, N
p i 0 ⋅ wf i 0 ⋅ it
pi 0
BET t = 1000 ⋅
i =1, N
∑ pi 0 ⋅ wf i 0

unde:
- N este numărul de simboluri incluse în portofoliul indicelui: 10;
- pi0 este (începând cu 29 Noiembrie 1999) preţul de închidere al simbolului i înregistrat în piaţa
principală (piaţa Regular) în şedinţa de tranzacţionare de referinţă (corespunzătoare ultimei actualizări a
coşului indicelui, considerată a fi t=0);
- pit este (începând cu 29 Noiembrie 1999) preţul de închidere al simbolului i înregistrat în piaţa
principală (piaţa Regular) în şedinţa de tranzacţionare t;
- wfi0 este factorul de ponderare corespunzător simbolului i în şedinţa de tranzacţionare de
referinţă (t=0).
În condiţiile în care participarea unui simbol în index este limitată la 20% din totalul capitalizării
simbolurilor incluse în indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele
două valori:
- numărul de acţiuni corespunzătoare simbolului respectiv (în cazul în care ponderea capitalizării
acestuia în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indicele BET este mai mică de 20%) sau,
- un număr ajustat (în cazul în care ponderea capitalizării simbolului depăşeşte limita procentuală
impusă de 20%).
Unele dintre tipurile de măsuri care implică actualizarea (ajustarea) indicelui sunt cele care
constau în reflectarea modificărilor de capital (majorări, diminuări), a operaţiunilor de divizare
(diminuarea valorii nominale), de consolidare (mărirea valorii nominale), etc. Pentru a compensa aceste
modificări, se utilizează o procedură (“splicing procedure”) care constă în aplicarea unui factor de
corecţie “f” (=BET t-1) în calculul indicelui BET.
De asemenea, în situaţia în care se operează modificări în componenţa coşului indicelui în
vederea menţinerii regulilor de selectare a portofoliului indicelui, indicele va fi actualizat corespunzător
(prin recalcularea şi aplicarea unui factor de corecţie pentru a compensa modificările respective).

33
∑p
i =1, N
it ⋅ wf it −1
BET t = BET t −1 ⋅
∑p
i =1, N
it −1 ⋅ wf it −1

Valorile indicelui BET sunt exprimate şi în USD (“dollar terms”), ca o facilitate pentru
investitori care doresc o astfel de măsură a indicelui.
În prezent, societăţile incluse în coşul indicelui BET reprezintă mai mult de 60% din
capitalizarea totală şi 70 % din valoarea totală tranzacţionată în B.V.B..

Reguli de selectare a societăţilor în portofoliul indicelui:


• societăţile trebuie să dispună de cea mai mare capitalizare bursieră; de asemenea, suma
capitalizării societăţilor ale căror acţiuni sunt incluse în portofoliul indicelui BET trebuie să reprezinte
cel puţin 60% din capitalizarea bursieră totală;
• selectarea societăţilor trebuie să asigure diversificarea portofoliului indicelui;
• acţiunile societăţilor incluse în indice trebuie să fie cele mai lichide; de asemenea, valoarea totală
tranzacţionată a acţiunilor incluse în portofoliul indicelui trebuie să reprezinte cel putin 70% din
valoarea totală tranzacţionată în B.V.B..
Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performanţelor societăţilor care
compun portofoliul indicelui (coşul indicelui) precum şi a societăţilor recent listate, în vederea unor
posibile actualizări a componenţei indicelui (înlocuiri).
Deciziile de actualizare a coşului indicelui sunt adoptate de către Comitetul Indicelui.

Lista societăţilor incluse în indicele BET la 3 Martie 2010:


Începând cu 25 Septembrie 2000, Comitetul Indicelui a hotărât ca portofoliul indicelui să fie
actualizat lunar (faţă de actualizarea trimestrială, stabilită anterior).
De asemenea, a fost introdus un nou criteriu pentru calcularea factorilor de ponderare care constă
în limitarea ponderii unui simbol în indice la maximum 25%. Acestă limită a fost modificată la 20% în
data de 3 septembrie 2004.
Ca un exemplu, după ajustarea indicelui BET©®, efectuată în 3 Martie 2010, structura acestuia a
fost următoarea:
Simbol Valoare Preţ referinţă Pondere (%)
TLV 3.684.140,00 2,2100 17,86
BRD 1.918.593,00 14,6000 18,54
TGN 600.350,50 222,6000 13,30
SNP 589.338,00 0,2840 18,80
DAFR 554.703,00 0,1450 1,46
BIO 416.935,00 0,2080 4,77
BRK 259.197,50 0,2640 1,57
TEL 124.556,00 19,0000 6,98
AZO 64.500,00 0,3230 0,86
RRC 51.416,40 0,0747 15,87

Metode de ajustare:
Ajustarea indicelui se efectuează prin următoarele metode:
- modificarea factorilor de ponderare;

33
- modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie (conform metodei prezentate
anterior).
Evenimente care determină ajustări:
Ajustarea indicelui este determinată de următoarele evenimente principale:
- divizări (splits) sau consolidări ale acţiunilor incluse în portofoliul indicelui;
- modificarea componenţei indicelui (înlocuirea unui simbol în portofoliul indicelui);
- modificări survenite în capitalizarea unei societăţi ale cărei acţiuni sunt incluse în portofoliul
indicelui, care ar duce la depăşirea limitei ponderii procentuale admise în capitalizarea totală a
simbolurilor incluse în indice;
- modificări de capital (majorări / diminuări) pentru o societate ale cărei acţiuni sunt incluse în
indice.
Comitetul indicelui:
În conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul Indicelui este responsabil pentru toate
operaţiunile referitoare la componenţa indicilor bursieri şi la regulile aplicabile acestora.
Comitetul Indicelui este abilitat să adopte decizii privind respectarea regulilor de selecţie precum
şi a metodologiei de calcul a indicelui.
Diseminarea şi copyright-ul indicelui:
Orice decizie de modificare a portofoliului indicelui ca urmare a evenimentelor societăţilor sau
din alte motive sunt transmise către mass-media anterior efectuării acestora.
Valorile indicilor precum şi modificările corespunzătoare sunt furnizate în timp real prin
intermediul terminalelor agenţilor de bursă conectaţi la sistemul de tranzacţionare automată al B.V.B.,
HORIZONTM.
De asemenea, acestea sunt afişate în timp real pe pagina de web a B.V.B. www.bvb..ro şi sunt
preluate de REUTERS.
Valorile de închidere ale indicelui sunt incluse în sumarul de tranzacţionare al B.V.B., în
rapoartele sau buletinele bursiere.
Indicele BET©® precum şi caracteristicile acestuia sunt înregistrate la OSIM (Oficiul de Stat
pentru Invenţii şi Mărci) şi sunt sub incidenţa legii române privind Copyright-ul.

• NUME INDICE: BET-C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE


COMPOZIT)8
Indicele BET-C a fost lansat pe 17 Aprilie 1998, pentru calculul lui numărul societăţilor fiind
variabil. Valoarea iniţială a indicelui a fost de 1000 de puncte, iar actualizarea lui se face oricând este
necesar, fiind revizuit pe bază zilnică.
Al doilea indice al Bursei de Valori Bucureşti a fost creat pentru a reflecta evoluţia de ansamblu
a preţurilor tuturor societăţilor listate la B.V.B. (cu excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare).
Necesitatea creării acestui indice compozit a fost impusă şi de creşterea numărului de societăti listate la
B.V.B..
Metoda de calcul:
Metoda de calcul aplicată pentru indicele BET-C este identică cu cea utilizată pentru indicele
BET©®.
Reguli de selectare a societăţilor în portofoliul indicelui:
În vederea includerii unei societăţi în indicele BET-C este necesar ca respectiva societate sa fie
listată la B.V.B. (aceasta fiind singura regulă de selecţie utilizată pentru BET-C). Societăţile de Investiţii
Financiare nu sunt incluse în indicele BET-C.
8
www.bvb.ro , „Indici BVB (pdf)”

33
Ponderea maximă admisă a capitalizării unei societăţi din coşul indicelui BET-C în totalul
capitalizării indicelui este aceeaşi ca şi în cazul indicelui BET.
Lista principalelor societăţilor incluse în indicele BET-C la 3 Martie 2010:
Ca un exemplu, după ajustarea indicelui BET-C efectuată în 3 Martie 2010, structura acestuia a
fost următoarea:
Simbol Valoare Preţ referinţă Pondere (%)
TLV 3.684.140,00 2,2100 10,25
BRD 1.918.593,00 14,6000 18,80
TGN 600.350,50 222,6000 11,29
SNP 589.338,00 0,2840 19,42
DAFR 554.703,00 0,1450 0,62
COMI 521.105,00 0,8450 0,84
BIO 416.935,00 0,2080 1,01
OLT 416.874,50 0,2290 0,35
BRK 259.197,50 0,2640 0,33
SPCU 135.307,50 0,6050 0,32
TEL 124.556,00 19,0000 5,92
ART 116.890,00 2,0200 1,06
CMP 106.843,00 0,3730 0,36
VESY 85.857,85 0,0745 0,03
ALR 82.980,00 2,8600 8.89
ALU 75.904,10 2,4200 0,34
TBM 66.204,50 0,1130 0,18
AZO 64.500,00 0,3230 0,73
RRC 51.416,40 0,0747 6,74
BCC 36.862,25 0,0970 0,97

Metode de ajustare:
Ajustarea indicelui BET-C utilizează următoarele metode:
- modificarea factorilor de ponderare;
- modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie (regulă similară cu cea
utilizată pentru indicele BET).
Evenimente care determină ajustări:
Principalele evenimente care determină ajustarea indicelui sunt următoarele:
- divizări (splits) sau consolidări ale acţiunilor incluse în coşul indicelui;
- adăugarea sau ştergerea unui simbol în/din coşul indicelui ca urmare a listării, respectiv
delistarii;
- modificări survenite în capitalizarea unei societăţi ale cărei acţiuni sunt incluse în portofoliul
indicelui, care ar duce la depăşirea limitei ponderii procentuale admise în capitalizarea totală a
simbolurilor incluse în indice;
- modificări de capital (majorări / diminuări) pentru o societate ale cărei acţiuni sunt incluse în
indice.
Comitetul indicelui:

33
Atribuţiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-C sunt identice cu cele aferente
indicelui BET©®.
Diseminare şi copyright:
Se aplică norme similare cu cele utilizate pentru indicele BET. Modificările indicelui BET-C nu
sunt transmise către mass-media.

• NUME INDICE: BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE


SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTIŢII)9
Indicele BET-FI a fost lansat pe 01 Noiembrie 2000, pentru calculul lui incluzându-se un număr
variabil de societăţi. Valoarea iniţială a indicelui a fost de 1000 de puncte, iar actualizarea lui se face
oricând este necesar, fiind revizuit pe bază zilnică.
Fiind primul indice sectorial lansat de B.V.B., BET-FI reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor
fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul B.V.B. .
Metoda de calcul:
Metoda de calcul este identică cu cea aplicată pentru indicii BET şi BET-C.
Factorul de ponderare pentru un simbol inclus în indicele BET-FI este numărul de acţiuni al
simbolului respectiv.
Reguli de selectare a societăţilor în portofoliul indicelui:
Singura regulă privind includerea unui fond de investiţii în indicele BET-FI este ca acesta să fie
listat la B.V.B..
Lista societăţilor incluse în indicele BET-FI la 3 Martie 2010:
Ca un exemplu, după ajustarea indicelui BET-FI efectuată în 3 Martie 2010, structura indicelui
BET-FI a fost următoarea:

Simbol Valoare Preţ referinţă Ponderea(%)


SIF5 2.767.395,00 1,5700 23,16
SIF2 1.651.180,00 1,3700 17,90
SIF3 1.310.657,50 0,8150 22,33
SIF1 584.625,00 1,4100 19,61
SIF4 477.622,50 0,8400 17,00

Metode de ajustare:
Ajustarea indicelui BET-FI utilizează următoarele metode:
- modificarea factorilor de ponderare;
- modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie (regulă similară cu cea
utilizată pentru indicii BET şi BET-C).
Evenimente care determină ajustări:
Principalele evenimente care determină ajustarea indicelui sunt următoarele:
- divizări (splits) sau consolidări ale acţiunilor incluse în coşul indicelui;
- adăugarea sau ştergerea unui simbol în/din coşul indicelui ca urmare a listării, respectiv
delistării;
- modificări de capital pentru o societate ale cărei acţiuni sunt incluse în coşul indicelui.
Comitetul indicelui:
9
www.bvb.ro , „Indici BVB (pdf)”

33
Atribuţiile Comitetul Indicelui referitoare la indicele BET-FI index sunt identice cu cele privind
indicii BET şi BET-C.
Diseminare şi copyright:
Se aplică norme similare cu cele utilizate pentru indicii BET şi BET-C.

• NUME INDICE: ROTX (ROMANIAN TRADED INDEX)10

Prima etapă a colaborării dintre Bursa de Valori Bucureşti (B.V.B.) şi Bursa de la Viena
(WBAG), anunţată din decembrie 2004, s-a concretizat pe 15 martie, prin cotarea la Viena a indicelui
ROTX (Romanian Trade Index). Acesta este calculat pe baza preţurilor celor mai atractive şase acţiuni
de la B.V.B., în funcţie de capitalizarea bursieră, valoarea tranzacţiilor şi numărul de acţiuni care pot fi
transferate la B.V.B. (free-float-ul).11
Societăţile incluse în indicele ROTX:
Indicele ROTX reflectă în timp real modificările de preţ pentru cele mai representative societăţi
tranzactionate la B.V.B.. Indicele ROTX poate fi considerat ca fiind un index replicabil de referinţă
pentru piaţa de capital din România. Numai acţiunile emise de societăţile listate şi tranzacţionate în mod
continuu la B.V.B. sunt eligibile pentru a fi incluse în componenţa indicelui ROTX.
Principiile de construcţie a indicelui ROTX:
Indicele ROTX este creat în conformitate cu aceleaşi principii care stau la baza Familiei de
Indici CECE (Famila de Indici CECE reprezintă o familie de indici internaţionali pentru Europa
Centrală şi de Est).
Indicele ROTX este realizat astfel încât să constituie o referinţă reprezentativă pentru piaţa de
capital din România şi să servească drept activ suport pentru instrumente financiare derivate listate pe o
piaţă bursieră, cât şi pentru produse structurate.
Indicele ROTX este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a societăţilor incluse
în coşul indicelui. Nu se vor opera ajustări asupra indicelui în ceea ce priveşte plăţile aferente
dividendelor acordate de către societăţile incluse în componenţa indicelui ROTX.
Valorile din perioada de bază exprimate în moneda naţională (ROL), dolari SUA (USD) şi
moneda unică europeană (EUR) au fost stabilite la 1.000 puncte indice la data de 1 ianuarie 2002.
Criteriile de selecţie a societăţilor:
Numai societăţile cele mai reprezentative (blue chips) sunt eligibile a fi incluse în indicele
ROTX.
Nu se impun condiţii cu privire la stabilirea unui număr prestabilit de societăţi în componenţa
indicelui ROTX. În consecinţă, numărul de societăţi depinde de dezvoltarea viitoare a pieţei de capital
din România. Cu toate acestea, având în vedere faptul că există posibilitatea ca indicele ROTX să
constituie activ suport pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate, se va urmări ca acest indice să se
concentreze asupra companiilor cele mai reprezentative listate la B.V.B. şi să nu devină un indice
compozit.
Criteriile de selecţie a societăţilor pentru includerea în coşul indicelui ROTX sunt următoarele:
• capitalizarea de piaţă;
• lichiditatea (“turnover”);
• disponibilitatea preţurilor de piaţă;
• reprezentativitatea sectorială;

10
www.primet.ro/col_docs/doc_186.pdf, “MANUALUL INDICELUI ROTX (The Romanian Traded Index)”
11
http://www.sfin.ro/articol_1417/indice_bursier_romanesc__cotat_la_viena.html , “Indice bursier românesc cotat la
Viena” – Săptămâna financiară

33
• interesul participanţilor la piaţă.
Metoda de calcul:
Formula indicilor în lanţ Laspeyres va fi utilizată în calculul indicelui ROTX.
Indicele ROTX este denominat în moneda naţională (RON), dolari SUA (USD) şi moneda unică
europeană (EUR).
Indicele ROTX este calculat şi diseminat în timp real în cursul fiecărei zile de tranzacţionare la
B.V.B..
Valorile indicelui ROTX sunt calculate de către WBAG (Bursa de Valori din Viena - “Wiener
Börse AG sau “Vienna Stock Exchange”) şi distribuite de către WBAG şi B.V.B. prin intermediul
vendorilor de date globali, serviciilor de e-mail şi prin intermediul Internet-ului la www.wienerborse.at,
www.indices.cc şi www.bvb.ro .
Modificările valorilor indicelui ROTX:
Valorile noi ale indicelui ROTX sunt determinate de modificarea preţurilor în piaţa acţiunilor
societăţilor incluse în coşul indicelui, precum şi de actualizările cursurilor de schimb valutar care sunt
luate în considerare la fiecare două minute în timpul perioadei de calcul, conform programului
prestabilit.
Dacă în cuprinsul celor două minute dintre 2 actualizări succesive de curs valutar apar noi preţuri
ale acţiunilor din indicele ROTX, valorile indicelui vor fi calculate luând în considerare rata de schimb
valabilă pentru intervalul de timp respectiv.
Formula de calcul pentru indicele ROTX în moneda naţională (RON):

 N 
 ∑ ( Pi ,t ∗ Qi ,t −1 ∗ Fi ∗ Ri ) 
ROTXt = ROTXt −1 ∗  Ni =1 
 (P ∗Q ∗ F ∗ R )
 ∑
i =1
i ,t −1 i ,t −1 i i 

ROTX t – valoarea indicelui ROTX la momentul t
ROTX t-1 – valoarea indicelui ROTX la momentul t-1
P i,t – preţul acţiunii i în moneda naţională la momentul t
P i,t-1 – preţul acţiunii i în moneda naţională la momentul t-1
Q i,t-1 – numărul de acţiuni în capitalul social al societăţii i la momentul t-1
Fi – factorul de free float pentru societatea i
Ri – factorul de reprezentare pentru societatea i
N – numărul de societăţi incluse în coşul indicelui ROTX

Formula de calcul pentru indicele ROTX în dolari SUA (USD):


 1 N

 RON / USD ∗ ∑ ( Pi , t ∗ Qi , t −1 ∗ Fi ∗ Ri ) 
ROTX t = ROTX t −1 ∗  t i =1

 N

 RON / USD ∗ ∑ ( Pi ,t −1 ∗ Qi ,t −1 ∗ Fi ∗ Ri ) 
1
 t −1 i =1 

ROTX t – valoarea indicelui ROTX la momentul t


ROTX t-1 – valoarea indicelui ROTX la momentul t-1

33
RON/USD – media cotaţiilor de cumpărare şi vânzare disponibile simultan pentru cursul de
schimb al RON faţă de USD la momentul t, respective t-1
P i,t – preţul acţiunii i în moneda naţională la momentul t
P i,t-1 – preţul acţiunii i în moneda naţională la momentul t-1
Q i,t-1 – numărul de acţiuni în capitalul social al societăţii i la momentul t-1
Fi – factorul de free float pentru societatea i
Ri – factorul de reprezentare pentru societatea i
N – numărul de societăţi incluse în coşul indicelui ROTX

Formula de calcul pentru indicele ROTX în moneda unică europeană (EUR):


 1 N

 RON / EUR ∗ ∑ ( Pi ,t ∗ Qi ,t −1 ∗ Fi ∗ Ri ) 
ROTXt = ROTXt −1 ∗  t i =1

 N

 RON / EUR ∗ ∑ ( Pi ,t −1 ∗ Qi ,t −1 ∗ Fi ∗ Ri ) 
1
 t −1 i =1 

ROTX t – valoarea indicelui ROTX la momentul t


ROTX t-1 – valoarea indicelui ROTX la momentul t-1
RON/EUR – media cotaţiilor de cumpărare şi vânzare disponibile simultan pentru cursul de
schimb al RON faţă de EUR la momentul t, respective t-1
P i,t – preţul acţiunii i în moneda naţională la momentul t
P i,t-1 – preţul acţiunii i în moneda naţională la momentul t-1
Q i,t-1 – numărul de acţiuni în capitalul social al societăţii i la momentul t-1
Fi – factorul de free float pentru societatea i
Ri – factorul de reprezentare pentru societatea i
N – numărul de societăţi incluse în coşul indicelui ROTX
Implementarea ajustărilor periodice a indicelui ROTX:
Efectuarea ajustărilor asupra indicelui ROTX are drept obiectiv asigurarea faptului că valoarea
indicelui nu este influenţată, respectiv rămâne nemodificată, ca urmare a procesului de revizuire
periodică.
În vederea efectuării ajustării indicelui ROTX, se vor utiliza preţurile de închidere primate de
WBAG via Reuters care sunt disponibile la ora 17.00 CET (18.00 ora oficială a României) în ziua de
tranzacţionare anterioară sedinţei în care devin efective modificările respective.
Categoriile de ajustări periodice:
• includerea de noi societăţi;
• excluderea societăţilor;
• modificările factorilor de free float;
• modificările factorilor de reprezentare;
• ajustările cu privire la numărul acţiunilor listate.
Categoriile de ajustări operaţionale:
• emisiunea de drepturi de preferinţă;
• emisiunea de acţiuni gratuite;
• efectuarea de splitări şi consolidări de acţiuni;
• operaţiuni de suspendare de la tranzacţionare;
• delistări de la B.V.B. .

33
5. Statistici la Bursa de Valori Bucureşti pe anul 2010 12

• Acţiuni

12
www.bvb.ro , „Statistici - Statistici Generale”

33
Nr. actiuni Valoare Nr. Nr. noi Nr.
Nr. sedinte de Nr. Capitalizare Nr.
An tranzactionate Valoare (RON) medie zilnica societati societati societati
tranzactionare tranzactii (RON) Intermediari
(volum) (RON) emitente emitente delistate
1995 5 379 42.761 250.000,00 50.000,00 25.900.000,00 9 9 0 28
1996 84 17.768 1.141.648 1.520.000,00 18.095,24 23.100.000,00 17 8 0 62
1997 207 609.651 593.893.605 194.590.000,00 940.048,31 505.600.000,00 76 59 0 133
1998 255 512.705 986.804.827 184.650.000,00 724.117,65 392.200.000,00 126 50 0 173
1999 253 415.045 1.057.558.616 138.915.000,00 549.071,15 572.500.000,00 127 15 14 150
2000 251 496.887 1.806.587.265 184.292.000,00 734.231,08 1.072.800.000,00 114 1 14 120
2001 247 357.577 2.277.454.017 381.277.000,00 1.543.631,58 3.857.300.000,00 65 3 52 110
2002 247 689.184 4.085.123.289 709.800.000,00 2.873.684,21 9.158.000.000,00 65 1 1 75
2003 241 440.084 4.106.381.895 1.006.271.130,00 4.175.398,88 12.186.600.000,00 62 0 3 73
2004 253 644.839 13.007.587.776 2.415.043.850,00 9.545.627,87 34.147.400.000,00 60 3 5 67
2005 247 1.159.060 16.934.865.957 7.809.734.451,60 31.618.358,10 56.065.586.984,76 64 5 1 70
2006 248 1.444.398 13.677.505.261 9.894.294.096,72 39.896.347,16 73.341.789.545,86 58 2 0 73
2007 250 1.544.891 14.234.962.355 13.802.680.643,77 55.210.722,58 85.962.389.148,60 59 3 2 73
2008 250 1.341.297 12.847.992.164 6.950.399.787,38 27.801.599,15 45.701.492.618,85 68 10 1 76
2009 250 1.314.526 14.431.359.301 5.092.691.411,02 20.370.765,64 80.074.496.089,64 69 3 2 71
2010 45 199.662 5.440.922.031 1.337.715.660,43 29.727.014,68 87.909.053.431,89 69 0 0 69

• Indici bursieri

BET- BET-
BET BET-C BET-FI ROTX
BET BET-C BET-FI ROTX BET-XT XT BET-NG NG
An (Var. (Var. (Var. (Var.
(RON) (RON) (RON) (RON) (RON) (Var. (RON) (Var.
%) %) %) %)
%) %)
1997 757,86 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
1998 377,63 -50,17 488,57 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
1999 448,53 18,77 472,75 -3,24 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
2000 544,72 21,45 510,81 8,05 1.236,84 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
2001 754,85 38,58 486,07 -4,84 2.700,72 118,36 1.000,00 N/A N/A N/A N/A N/A
2002 1.659,06 119,79 1.103,12 126,95 6.015,22 122,73 2.581,28 158,13 N/A N/A N/A N/A
2003 2.171,88 30,91 1.390,38 26,04 8.014,17 33,23 3.700,41 43,36 N/A N/A N/A N/A
2004 4.364,71 100,96 2.829,45 103,50 17.289,87 115,74 8.541,54 130,83 N/A N/A N/A N/A
2005 6.586,13 50,90 3.910,88 38,22 47.588,76 175,24 14.238,55 66,70 N/A N/A N/A N/A
2006 8.050,18 22,23 5.025,08 28,49 63.011,74 32,41 17.642,77 23,91 1.000,00 N/A 1.000,00 N/A
2007 9.825,38 22,05 6.665,47 32,64 78.669,68 24,85 21.705,00 23,02 1.168,51 16,85 1.258,18 25,82
2008 2.901,10 -70,47 1.977,10 -70,34 12.549,53 -84,05 6.590,32 -69,64 277,36 -76,26 348,43 -72,31
2009 4.690,57 61,68 2.714,77 37,31 23.885,96 90,33 9.674,67 46,80 461,95 66,55 596,16 71,10
2010 5.513,93 17,55 3.164,45 16,56 29.699,28 24,34 10.911,53 12,78 542,45 17,43 741,13 24,32

• Obligaţiuni municipal şi corporatiste


Nr. obligatiuni
Nr. sedinte de Nr. Valoare medie Nr. Nr. emisiuni
An tranzactionate Valoare (RON)
tranzactionare tranzactii zilnica (RON) emitenti nou listate
(volum)
2001 17 5 45 481,42 28,32 2 2

33
2002 247 10 59.050 782.679,31 3.168,74 4 2
2003 241 39 187.870 17.135.351,82 71.101,04 10 8
2004 253 1.116 530.466 289.794.851,55 1.145.434,20 22 16
2005 247 394 397.101 127.369.058,79 515.664,21 19 6
2006 248 570 3.917.457 985.517.592,79 3.973.861,26 19 5
2007 250 268 6.652.467 794.335.510,65 3.177.342,04 22 11
2008 250 552 1.214.353 231.929.950,72 927.719,80 50 33
2009 250 965 2.892.920 1.284.618.844,77 5.138.475,38 60 16
2010 45 209 168.092 1.052.632.390,96 23.391.830,91 59 1

6. Evoluţia pieţei Bursei de Valori Bucureşti pe luna Martie 2010 13

13
www.bvb.ro , „Statistici – Evoluţia pieţei”

33
Grafic 1: Evoluţia pieţei BVB pe luna Martie

BET-C BET-FI BET-XT BET-NG


Anul Luna Volum Valoare Tranzactii BET (lei) Capitalizarea
(lei) (lei) (lei) (lei)
2010 3 378.846.423 114.048.371,1800 20.319 5.513,93 3.164,45 29.699,28 542,45 741,13 87.909.053.431,89
2010 2 4.409.086.551 818.957.844,2600 95.059 5.328,45 3.063,63 29.461,88 529,99 715,07 85.593.414.829,64

7. Evoluţia la Bursa de Valori Bucureşti pe anul 2007 14

14
www.bvb.ro , „Publicaţii”

33
Anul de debut al Bursei de Valori Bucureşti ca operator în cadrul pieţei financiare unice
europene s-a suprapus cu împlinirea a 125 de ani de la înfiinţarea primei instituţii bursiere în
România, în anul 1882. Momentul aniversar a fost marcat de către BVB printr-o serie de
manifestări care au prilejuit celor interesaţi de trecutul, prezentul şi viitorul pieţei de capital
autohtone să treacă în revistă elementele de continuitate, realizările din perioada modernă, dar şi
schimbările radicale care au avut loc în modul de funcţionare a burselor din ultima perioadă.
Evoluţiile anului 2007 de la Bursa de Valori Bucureşti au stat sub semnul modificării
percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti şi perspectivelor sale de dezvoltare.
În condiţiile unui mediu financiar internaţional favorabil investiţiilor, aderarea României la
Uniunea Europeană şi schimbarea de optică asociată acesteia au fost reflectate destul de rapid,
înca de la începutul anului, de diversele segmente ale pieţei financiare autohtone: în prima parte
a anului 2007 moneda naţională şi-a continuat tendinţa de apreciere faţă de principalele valute,
dobânzile din piaţa monetară interbancară au coborât cu paşi destul de rapizi, iar indicii pieţei
bursiere au atins noi maxime istorice.

33
Aşadar, o primă trăsătură definitorie pentru evoluţiile BVB din anul 2007 poate fi
considerată creşterea sensitivităţii pieţei la procesele care au loc la nivel internaţional. Un alt
element de noutate adus la BVB de anul 2007 transpare din observarea modului în care au
evoluat capitalizarea bursieră şi valoarea tranzacţiilor pe cele două pieţe administrate: piaţa
reglementată şi piaţa Rasdaq. BVB a reusit în anul 2007 să-şi diversifice gama de instrumente
financiare oferite. Astfel, în luna septembrie a fost lansată la BVB piaţa la termen, iar primele
instrumente financiare derivate puse la dispoziţia investitorilor au avut ca activ suport indicii
BET şi BET-FI. De asemenea, pe finalul anului au debutat tranzacţiile cu drepturile de alocare
care au însoţit acţiunile emise de către Transgaz S.A. în cadrul ofertei publice primare iniţiale.

CAPITALIZAREA cumulată a celor două pieţe administrate de către Bursa de Valori


Bucureşti a depăşit în 2007, în premieră, pragul de 100 miliarde de lei şi a atins la finalul anului

33
valoarea de 110 miliarde RON, în creştere cu +31% faţă de nivelul la care se situa acelaşi
indicator în urmă cu un an.

Grafic 2: Evoluţia capitalizării pieţelor administrate de către BVB (miliarde RON)

Aproape 78% din capitalizarea bursieră totală a fost dată la finalul anului 2007 de cele 59
de companii ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată şi numai 22%
de cele peste 2.000 de companii ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa Rasdaq.

VALOAREA TRANZACŢIILOR negociate pe parcursul anului 2007 în cadrul celor


două pieţe administrate de către BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste
rulajul total înregistrat în anul anterior. Media zilnică a operaţiunilor bursiere realizate pe piaţa
reglementată s-a situat la 55,2 milioane RON, în vreme ce pe piaţa Rasdaq s-au realizat în medie
tranzacţii în valoare de 17 milioane lei per zi. Ca şi în cazul evoluţiei capitalizării bursiere, ritmul
de creştere a valorii de tranzacţionare a fost sensibil diferit pentru cele două pieţe administrate de
către BVB: lichiditatea generală a pieţei reglementate a urcat în perioada analizată cu +40%, în
vreme ce rulajul pieţei Rasdaq a crescut de peste cinci ori.

33
Grafic 3: Evoluţia lunară a valorii tranzacţiilor pe piaţa reglementată administrate de către BVB
(milioane RON)

33
Grafic 4: Evoluţia lunară a valorii tranzacţiilor pe piaţa reglementată administrate de către BVB
(milioane RON)

INDICII BURSIERI au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub
maximele istorice pe care le-au atins aceştia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru
BET, cu +32,6% pentru BET-C şi cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI. Factorul
determinant pentru evoluţia indicilor BVB pe parcursul întregului an pare să fi fost activitatea de
tranzacţionare derulată de investitorii străini. Înscrierea celui mai reprezentativ indice bursier
calculat de către BVB (BET) pe o traiectorie pronunţat ascendentă s-a produs în principal în
lunile în care tranzacţiile de cumpărare realizate de către investitorii nerezidenţi au avut valori
ridicate (în lunile de vară), iar corecţiile negative ale BET au coincis cu perioadele în care
valoarea achiziţiilor realizate de străini s-a redus semnificativ sau a fost depăşita de volumul
vânzărilor realizate de aceştia.

33
Grafic 6: Evoluţia indicilor calculaţi de către BVB (%)
Factorul determinant pentru evoluţia indicilor BVB pe parcursul întregului an pare sa fi fost
activitatea de tranzacţionare derulată de investitorii străini.

33
Grafic 7: Evoluţia indicelui BET vs. tranzacţiile nerezidenţilor

STRUCTURA INVESTITORILOR care au acţionat pe piaţa reglementată administrată


de către BVB a cunoscut în anul 2007 modificări semnificative, datorate creşterii sumelor
semnificativ mai mari plasate în acţiuni de către nerezidenţi. Valoarea tranzacţiilor de cumparăre
realizate de către investitorii străini pe piaţa reglementată a urcat în anul 2007 la peste 5,5
miliarde lei, în creştere cu +85% faţă de anul anterior, în timp ce investiţiile rezidenţilor au
crescut cu doar +20%. Prezenţa mult mai activă în piaţă a investitorilor străini a făcut ca
ponderea operaţiunilor realizate de aceştia pe piaţa reglementată administrată de către BVB să
ajungă să reprezinte 37,37% din rulajul total.

Grafic 8: Structura investiţiilor pe piaţa reglementată

PIAŢA OBLIGAŢIUNILOR a beneficiat pe parcursul anului 2007 de ofertele publice de


vânzare realizate în anii anteriori, dar şi de listarea mai recentă a celei de-a doua serii de
obligaţiuni plasate pe piaţa de capital din România de către un emitent strain: este vorba de
emisiunea de obligaţiuni a Băncii Europene de Investţii, a cărei valoarea totală a fost de 300
milioane RON. În principal ca urmare a celor două serii de obligaţiuni emise de Banca

33
Europeană de Investiţii şi Banca Mondială a fost depaşit recordul anterior privind valoarea
operaţiunilor înregistrate pe segmentul secundar al pieţei instrumentelor financiare cu venit fix
organizată la BVB. Astfel, rulajul total al pieţei obligatare a fost în anul 2007 de peste 493
milioane lei, în creştere cu +175% faţă de anul anterior.

Grafic 9: Evoluţia tranzacţiilor cu obligaţiuni (milioane RON)

PIAŢA INSTRUMENTELOR FINANCIARE DERIVATE de tipul contractelor futures a


debutat la BVB în luna septembrie a anului 2007, odată cu lansarea contractelor care au ca activ
suport indicele “blue chips” BET. La numai câteva săptămâni distanţă a fost lansat cel de-al
doilea contract futures, care de această dată a avut ca activ suport indicele sectorial BET-FI. În
intervalul relativ scurt în care contractele futures au fost disponibile pentru tranzacţii, au fost
negociate la BVB un număr de 64 contracte, prin intermediul a 41 tranzacţii.

33
Recordurile integrării, la BVB

 Sfârşitul primului an al României membră a Uniunii Europene găseşte Bursa de Valori


Bucureşti(BVB) pe o treaptă superioară de dezvoltare atât în termeni cantitativi cât şi
calitativi.
 Anul 2006 a adus, pe de o parte, mai multe tranzacţii, valori zilnice mai mari şi creşteri
ale indicilor bursieri, iar pe de altă parte, o ofertă diversificată şi îmbunătăţită de produse
şi instrumente bursiere. Cuvintele definitorii pentru activitatea BVB în anul 2007 sunt:
confirmare şi consolidare.
 Poziţia de lider regional, deţinută de instituţia bursieră autohtonă în perioada interbelică,
este un obiectiv urmărit cu determinare de la reluarea activităţii sale în decembrie 1995.
Fiecare nou an apropie BVB de acest obiectiv foarte ambiţios.
Nivelul record de 32 miliarde euro, din 24 iulie, a fost posibil şi datorită întăririi
puternice a monedei naţionale în intervalul iunie-august. Interesant este că pragul de 100 de
miliarde de lei nu a fost atins. Deşi în numeroase şedinţe părea iminenta şi trecerea peste această
barieră imaginară. Cea mai mare valoare cumulată a companiilor, corespunzătoare preţurilor în
lei ale acţiunilor, a fost: 99.970.894.626 lei.
Se poate spune că, ziua de “întâi” a reprezentat în 2007 laitmotiv-ul anului.
Fiecărui început de lună i-a corespuns aproape cu regularitate un nou eveniment la Bursă.
Pe 1 ianuarie 2007 România devenea membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Tot în aceeaşi zi, BVB era admisă în Federaţia Europeană a Burselor de Valori, sporindu-
şi astfel vizibilitatea şi credibilitatea. Pe 1 noiembrie piaţa de capital implementa la nivel
instituţional directiva europeană privind instrumentele financiare (MIFID). BVB a
aniversat pe 1 decembrie, 125 de ani de la înfiinţare, alături de oaspeţi de marcă din ţară
şi străinătate.
Două observaţii au încercat să amendeze performanţa bursieră din 2007. Prima se referă
la faptul că aprecierea indicatorilor nu a fost susţinută şi de apetitul companiilor de a se finanţa
prin piaţa de capital. Obligaţiunile municipale şi corporative domină instrumentele financiare de
credit tranzacţionate la BVB. A doua remarcă: numărul scăzut de oferte publice iniţiale de
acţiuni derulate prin Bursă.

33
Concluzii

Bursa de Valori Bucureşti încheie o etapă importantă din viaţa sa şi se află într-un proces
de transformare care pregăteşte dezvoltarea viitoare a pieţei de capital din România şi integrarea
sa în ansamblul de pieţe financiare din Uniunea Europeană. Integrarea a fost o provocare căreia
Bursa de Valori Bucureşti şi-a făcut faţă, cu atât mai mult cu cât în fiecare din cei 10 ani de la
redeschidere a fost mereu cu un pas înainte, aducând plus valoare pe piaţa de capital prin
activitatea desfăşurată de principalii săi actori: investitorii, companiile emitente şi societăţile de
intermediere financiară.
În perioada scursă de la înfiinţarea sa, Bursa de Valori Bucureşti a urmărit crearea unei
infrastructuri moderne şi flexibile pe care să se sprijine activitatea specifică unei pieţe bursiere.
S-a trecut astfel treptat de la un sistem electronic de tranzacţionare importat, care presupunea
prezenţa fizică a brokerilor în incinta Bursei, la tranzacţionarea de la distanţă şi mai apoi la o
platformă electronică dezvoltată integral “in–house” de specialiştii BVB.
Una din condiţiile pentru consolidarea şi susţinerea procesului de creştere economică este
legată şi de accesul companiilor la resurse de finanţare non-bancare pentru proiectele proprii de
dezvoltare. De aceea, strategia de dezvoltare a pieţei bursiere din România îşi propune să susţină
buna funcţionare a circuitelor necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piaţa de
capital să poată fi orientate în mod eficient către zonele productive ale economiei.
La nivel instituţional, unificarea pieţei bursiere interne a început deja, iar demersurile în
această direcţie vor contribui la creşterea standardelor calitative şi indicatorilor cantitativi la un
nivel care să asigure un loc în rândul pieţelor reglementate europene. O piaţă bursieră mai lichidă
şi mai eficientă va permite Bursei de Valori Bucureşti să-şi crească prezenţa în cadrul
organizaţiilor internaţionale de profil şi să menţină contacte cât mai strânse cu celelalte pieţe
bursiere europene.
Integrarea în Uniunea Europeană a avut efecte multiple, care au influenţat şi evoluţiile
pieţei de capital din România, direct şi indirect. Efectele directe s-au referit în primul rând la
cadrul instituţional şi reglementativ pe care a trebuit să-l dezvolte piaţa de capital din România
pentru a fi compatibilă cu structurile similare din ţările Uniunii Europene.
Există aşadar motive să privim cu optimism la viitorul pieţei bursiere din România.

33
Bibliografie

• Bogdan Ghilic – Micu – Bursa de valori, Editura Economică, Bucureşti, 2002


• www.bvb.ro

33