Cuprins

2
 Introducere

Scopul proiectului este de a prezenta toate caracteristicile, informațiile despre bursă.

Orice economie națională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, se caracterizează prin
existența și funcționarea unor piețe specializate, unde acestea întâlnesc și reglementează, în mod liber
sau sub control, cererea și oferta de active financiare necesare creării de resurse pentru dezvoltarea
producției. de bunuri si servicii. în cadrul companiilor.
În economia financiară, circuitul activelor financiare se desfășoară între multitudinea
furnizorilor de fonduri (investitori) și multitudinea utilizatorilor acestora, pentru a atinge unicul scop:
satisfacerea nevoii economice, care este completată de profit.
Indiferent de forma sa juridică, care poate fi publică sau privată, bursa de valori funcționează
sub controlul și supravegherea statului. Pe plan internațional, în majoritatea statelor, bursele de drept
privat funcționează ca societăți pe acțiuni. Bursele de drept public sunt administrații de stat nonprofit.
De la înființare, bursele s-au bucurat de un interes deosebit din partea publicului larg,
reprezentând pentru unii o speranță de îmbogățire rapidă, iar pentru alții soluția în căutarea certitudinii
despre viitorul apropiat sau îndepărtat.

3
 Capitolul I. Bursa de valori

1.1.Definitii
Bursa reprezinta piata pe care este oferita si deschisa dupa o procedura speciala, bunuri sau
valori mobiliare. Caracteristică țărilor cu economie de piață, bursa este definită ca o asociație
organizată de comercianți, fermieri, armatori, bancheri, asigurători în vederea negocierii titlurilor
publice și private pe piața de capital.
Bursa de valori este una dintre cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al
pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata pe care se incheie
tranzactii legate de valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Titlurile de valoare (titlurile financiare) care fac obiectul principal al contractelor incheiate la
bursa reprezinta economii financiare, numerar neutilizat care sunt redirectionate in procesul
negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa apare ca un regulator al fluxurilor
financiare, un stimulator și diversificator al producției profitabile, precum și un detector al producției
neprofitabile.
Bursele reprezintă întotdeauna un barometru extrem de sensibil și precis al stării de fapt în
domeniul economic, social, geo-politic și valutar. Pretul la care se tranzactioneaza un titlu reflecta cu
acuratete situatia economica si financiara a societatii care a emis-o, in sens pozitiv sau negativ.

1.2. Obiectul bursei de valori

Tranzacțiile la bursă:

a) Titluri de valoare (titluri financiare): acțiuni, obligațiuni, bonuri și bilete de trezorerie, anuități etc.

b) Monede selective.

c) Produse derivate pe acțiuni: contracte futures, opțiuni pe mărfuri, opțiuni pe titluri financiare,

opțiuni pe valute, opțiuni pe indici bursieri, opțiuni asupra ratelor dobânzii.

Există burse de valori unde obiectul principal al negocierilor îl reprezintă acțiunile. Aceste
burse sunt numite și burse de valori. Unele burse au ca obiect de activitate tranzacționarea cu valori
mobiliare locale și acestea sunt burse locale, necaracteristice în comerțul bursier internațional, altele au
ca obiect extins la un număr mare de valori mobiliare admise la listare, indiferent de țara emitentă.
Acestea sunt burse caracteristice, de renume internațional, deținând un rol de lider în tranzacțiile
bursiere generale.

1.3 Esentialele conditii pentru fondarea unei burse de valori

Pentru înființarea unei burse de valori sunt necesare trei condiții:
a) existența în zonă sau în vecinătate a unor mari societăți pe acțiuni;
b) diseminarea de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni respective catre un
numar mare de actionari;
c) reglementarea judicioasă a activității tranzacționale prin norme legislative imperative
privind codul de conduită, limita participărilor, modul de desfășurare a negocierilor.

4
1.4. Esentialul scop al bursei de valori
Principalul rol al bursei este de a facilita acumularea de fonduri necesare finanțării activității
economice și de a direcționa fluxul de fonduri acumulate către cele mai profitabile ramuri economice.
Îndeplinește acest rol în principal prin vânzarea și cumpărarea de acțiuni și obligațiuni emise de
societățile pe acțiuni.
Cei care doresc să devină proprietari și să participe la riscuri și beneficii nelimitate cumpără
acțiuni simple, cei care nu vor să-și asume riscuri și beneficii nelimitate cumpără acțiuni preferențiale
cu venit fix și risc minim, iar cei care nu doresc să devină proprietari, dar numai creditorii, reducându-
și riscul, cumpără obligațiuni cu un venit fix exprimat procentual și numit cupon.

5
 Capitolul II. Bursa de valori București
1.1. Scurt istoric al Bursei de valori București
Activitatea bursieră din țara noastră datează din anul 1839, odată cu înființarea burselor comerciale. La
1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori București (BVB), iar o săptămână
mai târziu a apărut cota de bursă, publicată în Monitorul Oficial. Pe parcursul existenţei sale,
activitatea bursei a fost afectată de evenimentele socio-politice ale vremii (războiul din 1907, războiul
balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă în timpul primului război mondial. După redeschidere, a
existat o perioadă de șapte ani de creștere spectaculoasă, urmată de o perioadă de șapte ani de declin
accelerat. Activitatea Bursei de Valori Mobiliare, Acțiuni și Burse a fost întreruptă în anul 1941, când
în cota bursă au fost incluse acțiunile a 93 de companii și 77 de titluri cu venit fix (tip obligațiuni).

Bursa de Valori București se constituie ca instituție publică nonprofit, desfășurându-și activitatea pe

principiul autofinanțării, și care își propune să ofere un cadru organizat și legal pentru satisfacerea
cererii și ofertei de capital pe termen mediu și lung. .

Bursa de Valori București a fost reînființată la 1 aprilie 1995, în baza Deciziei nr. 20 / 21.04.1995 a
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

După aprobarea de către CNVM a Regulamentului și Procedurilor de funcționare și funcționare, Bursa

de Valori București și-a început efectiv activitatea, realizând primele tranzacții la 20 noiembrie 1995,
în sediul pus la dispoziție de Banca Națională a României. În cadrul primei sesiuni de tranzacționare,
companiile de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei de Valori au putut tranzacționa 905
acțiuni ale a 6 companii listate.

Potrivit site-ului oficial al Bursei de Valori București, rolul pe care aceasta îl joacă este:

• asigurarea unei pieţe organizate pentru tranzacţionarea valorilor mobiliare;

• să contribuie la creșterea lichidității titlurilor de valoare prin concentrarea pe piață a cât mai multor
titluri,

• să contribuie la formarea unor preţuri care să reflecte în mod adecvat relaţia cerere-ofertă;

• să difuzeze aceste prețuri către public

2.2. Princiile Bursa de valori București

De asemenea, aflăm din acest site că principiile care guvernează această instituție ca piață organizată a
valorilor mobiliare sunt accesibilitatea, informația, etica pieței și neutralitatea.
Accesibilitatea se referă la angajamentul bursei de a asigura acces egal pentru companiile membre,
respectiv pentru companiile emitente listate la bursă.
Bursa de valori este, de asemenea, obligată să furnizeze brokerilor și investitorilor informații
permanente despre companiile tranzacționate și despre prețurile valorilor mobiliare emise de acestea.
Etica pieței: asigurarea faptului că piața valorilor mobiliare funcționează într-un mod care crește
încrederea utilizatorilor, autorităților și publicului larg.
Neutralitate: Bursa se angajează să acționeze într-o manieră neutră și să își mențină integritatea în
raport cu toți participanții la piață, precum și cu alte instituții sau organizații care supraveghează sau
operează pe piața de capital.

2.3. Misiunea Bursa de valori București

6
Misiunea Bursei de Valori București este de a asigura și promova o piață eficientă, cu reguli corecte,
atractive și compatibile cu standardele europene, care să devină un factor de influență a tendințelor
economice și instituționale și să fie un mediu de dezvoltare și inițiativă antreprenorială prin furnizarea
de servicii, mecanisme și reguli pentru mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor
financiare, în condiții de transparență și securitate.

2.4. Domeniu de activitate

Obiectul principal de activitate al BVB este administrarea piețelor de instrumente financiare, precum și
activități aferente obiectului principal de activitate și prevăzute de reglementările CNVM. Domeniul
principal de activitate al Societății este Activitățile auxiliare ale instituțiilor financiare, grupa 661 COD
CAEN.
Activitatea principală este Administrarea Piețelor Financiare și constă în asigurarea cadrului
tehnic, de reglementare și de supraveghere necesar desfășurării operațiunilor pe piețele reglementate
pentru instrumente financiare și sisteme alternative de tranzacționare, pe principiile legalității,
transparenței și integrității pieței.

2.5.Funcţionarea Bursei de Valori Bucureşti

Odată cu înființarea bursei, cu sprijinul autorităților canadiene, s-a decis ca specializarea personalului
să se realizeze în instituții similare din Canada, iar sistemul de tranzacționare STEA (Automatic
Electronic Trading System) să fie adaptat la condițiile specifice României. .
Astfel, s-a ajuns nu doar la un sistem compatibil cu marile burse, ci și la un sistem extrem de eficient și
bine integrat în ceea ce privește funcționalitățile oferite.

În cadrul Bursei de Valori București sunt reglementate următoarele aspecte:

- membrii bursei;

- documentatia minima si forma acesteia;

- executarea ordinelor si tranzactiilor;

- conditii de acces la tranzactionare;

- nivelul minim de capitalizare și volumul maxim admis de operațiuni;

- evidenta contabila a operatiunilor bursiere in nume propriu si pe seama clientilor;

- depunerea, compensarea si decontarea tranzactiilor.

Din 1999, sistemul STEA a fost înlocuit treptat de sistemul de tranzacționare HORIZON.
Acest sistem înlocuiește treptat inelul de tranzacționare a apelurilor, oferind brokerilor posibilitatea de
a tranzacționa direct de pe propriul computer (stație de lucru), printr-un link către Trading Core, care
editează și validează ordine, execută tranzacții și actualizează statistici. și informații despre tranzacții
în urma executării acestora.

7
 Capitolul III. Indicii Bursei de Valori București

Miscarea generala a preturilor actiunilor pe piata este evidentiata de indici bursieri. Indicii sunt, în
esență, o măsură a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de acțiuni sau a tuturor acțiunilor listate
la bursă.

1. Indicele BET (București Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, în primul rând, pentru a reflecta tendința generală a prețurilor
corespunzătoare celor mai lichide și active 10 companii tranzacționate în cadrul BVB. Aceste societati
sunt selectate exclusiv dintre societatile listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicandu-
se in acelasi timp si criteriul diversificarii activitatii societatilor respective.
Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost acela de a oferi o bază adecvată pentru
tranzacționarea instrumentelor derivate pe indice (indice opus și contracte futures) pentru a oferi
mecanisme de acoperire pentru investitori.
Proiectul BET al BVB a fost susținut de Institutul Austriac pentru Studii Avansate.
Indicele BET este calculat ca medie ponderată cu capitalizarea prețurilor celor mai lichide 10 acțiuni
listate la Bursa de Valori București. Mărimea zilnică a indicelui este legată de mărimea indicelui
corespunzătoare de la data de referință (ora t0).

pit

N
p * wf i 0 *
i 1 i 0
pi 0
BETT  1000 *

N
i 1
pi 0 * wf i 0

unde:
- N este numarul de simboluri incluse in portofoliul indicelui: 10;

- pio este pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principala, in sedinta de tranzactionare
de referinta (corespunzatoare ultimei actualizari a cosului indicelui, considerata a fi t=0);

- pit este pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principala, in sedinta de tranzactionare
t;

- wfi0 este factorul de ponderare corespunzator simbolului i in sedinta de tranzactionare de referinta

(t=0).

Dacă participarea unui simbol în indice este limitată la 25% din capitalizarea totală a simbolurilor
incluse în indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele două valori:

• numărul de acţiuni corespunzător simbolului respectiv (dacă ponderea capitalizării acestuia în

capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indicele BET este mai mică de 25%) sau

• un număr ajustat (dacă cota de capitalizare a simbolului depășește limita procentuală impusă de

25%).

8
Pentru a compensa orice efect artificial asupra prețului de tranzacționare datorat, de exemplu, unor

evenimente precum:
• divizări sau consolidări ale acțiunilor incluse în portofoliul de indici
• modificarea componentei indexului (înlocuirea unui simbol în portofoliul indexului)
• modificări ale capitalizării unei companii ale cărei acțiuni sunt incluse în portofoliul indicelui, astfel
încât ponderea acestui simbol depășește limita procentuală de 25% din capitalizarea totală a
simbolurilor incluse în indice
• orice modificare a capitalului social al unei companii din portofoliul indicelui.
Valoarea indicelui este ajustată (indicele este conectat) printr-un factor de corecție f, în ziua
modificării care afectează prețul. Se realizează astfel continuitatea și comparabilitatea valorilor
indicelui. Ajustarea indicelui BET se realizează și prin modificarea factorilor de ponderare.

Criteriile de selectare a valorilor mobiliare din portofoliul indicelui sunt următoarele:

1. actiunile trebuie sa fie listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;

2. acţiunile trebuie să aibă cea mai mare capitalizare bursieră; de asemenea, rezultă ca suma

capitalizărilor companiilor ale căror acțiuni se află în portofoliul indicelui să depășească 60% din

capitalizarea totală bursieră;

3. acțiunile trebuie alese astfel încât să asigure diversificarea portofoliului indicelui;

4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, aceasta caracteristica fiind aproximata prin valoarea totala a

tranzactiilor asupra actiunii respective; suma valorii totale a tranzacțiilor cu acțiunile din portofoliul

indicelui trebuie să fie de cel puțin 70% din valoarea totală tranzacționată.

Criteriile prezentate mai sus sunt revizuite lunar prin analizarea performanței companiilor ale căror
acțiuni alcătuiesc portofoliul de indici (coșul de indici), precum și a companiilor recent listate, în
vederea eventualelor actualizări ale componentei de indici (înlocuiri). Deciziile de actualizare a coșului
de index sunt luate de Comitetul de indice.

2. Indicele BET - C (Indexul Compozit de Tranzacție la Bursa București)

Indicele compozit BET-C, lansat în mai 1998, a luat naștere ca răspuns la necesitatea unei
reprezentări complete a evoluției prețurilor tranzacționate la Bursa de Valori București. Necesitatea
creării acestui indice compozit a fost impusă și de creșterea numărului de companii listate la BVB.
BET-C, un indice de a doua generație, utilizează formula prețului mediu al acțiunilor,
ponderată în funcție de capitalizarea bursieră. Portofoliul de indici contine toate titlurile listate, iar cele
noi listate sunt incluse automat a doua zi dupa formarea pretului pietei. Continuitatea și
comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corecție, care este însăși valoarea
indicelui cu o zi înainte de modificarea compoziției coșului indicelui. Deși nu se pot face tranzacții
futures și opțiuni, BET-C este util deoarece face posibilă calcularea coeficientului de corelație, prin
care pot fi evidențiate legăturile dintre două piețe (sau segmente) și a căror dimensiune indică nivelul
legătura dintre piețele respective. Dacă există acțiuni care nu mai îndeplinesc criteriile de selecție în
9
portofoliul de indici, portofoliul de indici va fi actualizat. Și în acest caz, factorul de corecție f este
recalculat pentru a compensa această modificare. Aceasta respectă cerința ca indicele să reflecte
variațiile zilnice ale prețurilor acțiunilor în comparație cu prețurile acelorași acțiuni, la un moment de
referință.
Toate modificările în portofoliul de indici sunt efectuate periodic și sunt decise de Comitetul de
indici, care analizează și decide cu privire la o actualizare trimestrială.

10
Capitolul IV. Studiu de caz

Exista mai multe burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie actiunile sau obligatiunile.
Deaceea am ales aplicatii utilizate pentru evaluarea actiunilor si obligatiunilor.

Aplicatia nr.1

Se considera o obligatiune cu o valoare nominala de 1000 la o rata nominala a dobanzii de 12%

si o scadenta de 25 de ani. Daca aceasta obligatiune are o rata estimata a venitului de 12 % , 16%
respectiv 8 % , care este valoarea intriseca acestei obligatiuni?

Formule utilizate:

unde:
 C = este cuponul Factorul de Factorul de
 VN = valoarea nominala actualizare a actualizare a
 rd = rata nominala a dobanzii unei anuitati unei sume
 V0 = valoarea actuala
 ra = rata estimata a venitului
 n = durata de viata

Rezolvare : in cazul in care rata estimata a venitului este de 12%

VN = 1000
rd = 12 %
n = 25 ani
ra = 12 %

C = 1000 * 12% = 120

V0 = 120 * 7,843 + 1000 * 0,059 = 941,16 + 59 = 1000,16

Concluzia acestui exercitiu este ca atunci cand rata nominala a dobanzii este egala cu rata estimata a
venitului, valoarea intriseca a unei obligatiuni este egala cu valoarea nominala.

Rezolvare : in cazul in care rata estimata a venitului este de 16%

VN = 1000
rd = 12 %
n = 25 ani
ra = 16 %

C = 1000 * 12% = 120

V0 = 120 * 6,097 + 1000 * 0,024 = 731,64 + 24 = 755,64

11
Concluzia acestui exercitiu este ca atunci cand rata nominala a dobanzii este mai mica decat rata
estimata a venitului, valoarea intriseca a unei obligatiuni va fi mai mica decat valoarea nominala.
Diferenta dintre cele doua valori se numeste discountul obligatiunii.

Rezolvare : in cazul in care rata estimata a venitului este de 8%

VN = 1000
rd = 12 %
n = 25 ani
ra = 8 %

C = 1000 * 12% = 120

V0 = 120 * 10,675+ 1000 * 0,146 = 1281 + 146 = 1427

Concluzia acestui exercitiu este ca atunci cand rata nominala a dobanzii este mai mare decat rata
estimata a venitului, valoarea intriseca a unei obligatiuni va fi mai mare decat valoarea nominala.
Diferenta dintre cele doua valori se numeste prima.

Aplicatia nr.2

Sa se determine valoarea curenta a unei actiuni ce va plati dividende de 1000 in anul 1, 1500 in
anul 2, 2000 in anul 3 si va avea o valoare pe piata la t=3 de 40000.Rata estimata a venitului este de
14%.

Formula utilizata:

Unde:
 Dt = dividend in anul t
 Vn = valoarea/pretul estimat viitor in anul n

Rezolvare:

Bibliografie

12
 Cioarna Alexandru – Economie vol.1, Ed. Mirton, Timisoara, 2004
 Nitu Adrian – Piata de capital
 www.bvb.ro
 www.wikipedia.ro

13