UNIVERITATEA DANUBIUS GALAȚI

FACULTATEA DE STIINȚE ECONOMICE

STUDII MASTER
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR PUBLIC ȘI PRIVAT

Referat la disciplina
Pieţe financiare şi tranzacţii bursiere
Bursa de valori Bucuresti si indicii bursieri BET SI BET-C

1
Cuprins
Capitolul I. ................................................................................................................................3
Introducere . ...............................................................................................................................3
1. Definiţia conceptului bursă de valori......................................................................................3
2. Clasificarea burselor de valori................................................................................................4
3. Caracteristicile generale ale bursei.........................................................................................5

Capitolul II. Bursa de valori Bucuresti - BVB

1. Scurt istoric.............................................................................................................................6
2. Modalitatea de organizare şi de funcționare a Bursa de Valori Bucureşti ............................8
3. Sistemul de tranzactionare a BVB...........................................................................................9

Capitolul III. Indicii bursieri

1. Notiuni generale privind indicia bursieri …………………………………………..11
2 . Indicele BET (Bucharest Exchange Trading ) ……………………………...…….12
3. Indicele BET- C (Bucharest Exchange Trading Indice Compozit) …………..……15

2
 Capitolul I.

Introducere

Bursa este o piață interactivă care este pusă în mișcare de informațiile care sunt vehiculate în
mediul de afaceri și de volumul tranzacțiilor ce trebuie să-l susțină. Obiectivul fundamental al bursei
de valori este acela de a atrage lichiditățile din sfera financiară, de a executa ordinele de
vânzare/cumpărare cu o viteză rezonabilă și la un cost minim și de a găsi cele mai potrivite prețuri
pentru clienți (membri ai bursei și investitori)1. În vederea realizării acestui obiectiv fundamental,
lucrul cel mai de preț este un portofoliu atractiv de companii înregistrate la instituția bursieră.
1. Definiţia conceptului “bursă de valori”
Etimologic, termenul de bursă provine din latinescul “byrsa” care înseamnă punguţă sau
săculeţ. Bursele sunt instituţii create cu scopul de a reuni pe comercianţi, industriaşi, bancheri,
producători, armatori, asigurători, în vederea negocierii valorilor publice şi private, devizelor,
mărfurilor, produselor financiare şi acoperirii riscurilor diverse, după o anumită procedură şi numai
de anumiţi intermediari, sub supravegherea unei autorităţi. Bursele sunt locurile în care au loc
întâlniri regulate ale operatorilor sau reuniuni ale comercianţilor, mijlocitorilor, adică a oamenilor de
afaceri care se întâlnesc la anumite ore spre a vinde şi a cumpăra după anumite norme şi uzanţe.
Bursa este o piaţă care nu se deosebeşte în mod esenţial de alte pieţe, dar are o
particularitate: bunurile puse în vânzare, care sunt în cantitate mare şi a căror natură este precizată de
uzanţe şi condiţii contractuale, nu sunt ţinute de vânzători în faţa cumpărătorilor. Bursa de valori este
o piață organizată și controlată supervizată unde sunt realizate o serie de tranzacții cu instrumente
financiare, pe baza unui set de reguli și a unui regulament de funcționare aprobate de instituțiile
3
diriguitoare. Instituția bursieră este în mod obișnuit considerată ca fiind o piață unde agenții
intermediari se pot întâlni într-un cadru economic organizat, guvernat de legi și de regulamente și
unde se pun în corespondență ordinele vânzare/cumpărare ale investitorilor. Bursa, în sens larg poate
defini o piaţă specifică cum ar fi cea de produse, metale, acţiuni etc., dar bursa, în înţelesul ei curent,
este o instituţie a economiei de piaţă în care se manifestă o piaţă organizată, liberă, eficientă,
transparentă, corectă, adaptabilă, lichidă.
2. Clasificarea burselor de valori
Bursele de valori pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
1). bursa de valori oficială in care se negociază valorile mobiliare care sunt acceptate la cotare,
toate operaţiunile se deruleaza într-un spaţiu amenajat conform unui regulament de funcţionare,
tranzacţiile sunt centralizate şi sunt accesibile clienţilor. Operaţiunile se desfăşoară conform unui
mecanism, personalul este specializat în negocierea tranzacţiilor şi un personal tehnic care se ocupă
de pregătirea negocierilor, evidenţa contractelor şi urmărirea realizării lor. Accesul în bursa de valori
oficiala este destul de restrictiv pentru clienti. Acest tip de bursa se prezintă sub două forme:
- bursa oficiala clasică este bursa la care se formează un curs unic, centralizat, iar procesul
negocierilor este supus unui regulament de funcţionare, dirijat şi supravegheat, preţurile formându-se
pe bază de licitaţie publică;
- bursa oficiala modernă - procesele de negociere sunt automatizate, folosindu-se mijloace
electronice şi computere sau în combinaţie cu mijloace clasice.
2). bursa de valori neoficială este bursă la care accesul este mai puţin restrictiv, in această piaţă se
negociază valorile mobiliare ce nu sunt înscrise la cotarea oficială. Aici s regasesc societăţile mici şi
mijlocii, ce vor să obţină fonduri pentru dezvoltare, insa nu îndeplininesc condiţiile severe de
admitere la piaţa oficială. La bursa neoficială pot sa apara si societăţile ce au fost radiate de la cotaţia
oficială sau societăţile aflate în dificultate, cele în curs de dizolvare sau lichidare etc .
3) bursa la ghiseu (OTC - Over The Counter) este organizată direct între operatori, în afara
burselor organizate şi se derulează prin indermediul unei reţele de telecomunicaţii si se pot vinde şi
cumpăra valori mobiliare, în diferite cantitati şi nu doar pachete de acţiuni care să aibă la bază o
unitate de măsură.
3. Caracteristicile generale ale bursei
Principalele caracteristici ale bursei sunt:

4
 - piaţă de mărfuri si valori fiind locuri de intalnire a cererii şi ofertei pentru mărfuri, precum şi
pentru diferitele tipuri de hârtii de valoare. La începuturir, pieţele bursiere erau organizate in asa fel
incat se puteau tranzacţiona în egală măsură atat mărfuri cat şi valorilor, insa ulterior s-au separat.
Bursele de valori pot fi privite ca si centre ale vieţii comerciale, unde se tranzacţionează mărfuri,
titluri pe mărfuri, active financiare si monetare, avand un caracter standardizat şi un grad redus de
prelucrare.
- piaţă simbolică deoarce principalele obiective ale organizării schimburilor în interiorul bursei
îl are asigurarea operativităţii tranzacţiilor pe o bază standardizată. Nevoia extinderii precum şi a
intensificării schimburilor dus la o tendinţă de dematerializare a mărfurilor, ajungandu-se la mostre
şi la eşantioane reprezentative.
- piaţă organizată şi liberă în sistem de autoreglementare, tranzacţiile se desfasoara conform
unor principii, norme și reguli ce sunt cunoscute și respectate de către toţi participanţii.
- piaţă reprezentativă in care se stabileşte preţul mărfurilor, este o piaţă organizată, cotaţia
bursei-element serveşte drept reper pentru tranzacţiile comerciale si operaţiunile financiare ce se
desfăşoară.

5
 Capitolul II. Bursa de valori Bucuresti - BVB

1. Scurt istoric
Apariţia şi formarea burselor de mărfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care
aînceput în urmă cu aproximativ 2000 de ani în Grecia şi Roma Antică şi continuă şi astăzi. Dacă ar
fi să alegem oricare din produsele tranzacţionate azi la bursă şi am încerca să –I traversăm evoluţia pe
piaţă de-a lungul istoriei, am găsi că acesta a trecut prin cinci fazedistincte: oferirea ca dar, schimbul
de marfă sau barter, contractul cu plată şi livrare imediată -spot, contractul cu plată şi livrare
ulterioară stabilirii preţului sau forward şi contractul la termen futures şi options.
Inceputurile activitatii bursiere din Romania datează din anul 1839, prin crearea burselor
de comerţ. Deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti a avut loc in data de 1 decembrie 1882,
denumita “BVB“, iar ulterior a apărut şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. Tranzacţiilor erau
intr-un numar redus, iar cota oficială disparea foarte repede zile, pentru ca bancile si intermediarii de
pe pietele financiare preferau să lucreze în afara cotei, direct cu clienţii.
Baza reformei burselor de comerţ din anul 1904 a avut drept reper principiul libertăţii tranzacţiilor la
bursă, s-a creat un organ nou, cooperaţiunea bursei. Conform Legii din 1881 operaţiunile de bursă nu
puteau fi făcute in mod direct, ci doar prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904, se
acorda dreptul de a efectua asemenea operaţiuni direct între membrii corporaţiunii bursei, însa doar
pentru operaţiunile pe cont propriu, nu şi pentru cele de intermediere. 1 În cele ce urmeaza sunt
amintite cateva dintre cele mai importante evenimente din istoria modernă a Bursei de Valori
Bucureşti.
Reînfiinţarea Bursei de Valori Bucureşti are loc în anul 1995, în baza unei decizii a Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare şi începerea tranzacţionării acţiunilor la Bursă. În prima şedinţă de

1
Gheorghe Ciobanu, op. cit., p. 56
6
tranzacţionare, 28 de societăţi membre ale Asociaţiei Bursei au tranzacţionat acţiunile admise la Cota
BVB ale unui număr de 6 emitenţi de acţiuni. La sfârşitul anului numărul emitenţilor de acţiuni
admişi la Cota BVB a ajuns la 9.
În anul 1997 se lansează indicele oficial al bursei BET, se produce listarea în Categoria 1 a
primelor companii importante cum ar fi: Terapia Cluj Napoca, Antibiotice Iaşi, Alro Slatina, Policolor
şi Automobile Dacia. Se ajunge la un numar de 76 de companii listate la BVB (13 în Categoria 1 şi
63 în Categoria 2), 17 companii au fost listate în anul 1996.
În anul 1998 se lansează indicele compozit BET C, au loc listări importante la Bursă la
Categoria 2 Sicomed Bucureşti şi Electroputere Craiova, iar la Categoria 1 Banca Transilvania,
Banca Agricola, Turbomecanica şi Rafinăria Astra Română. Pana la sfârşitul anului au fost listate la
bursa acţiunile a 126 de companii (21 la Categoria 1 şi 105 la Categoria 2).
BVB lansează în anul 1999, un nou sistem de tranzacţionare denumit Horizon. Tot in acest an
se listează cele 5 societăţi de investiţii financiare (SIF). Au fost listate pana la finele anului 19991 un
numar de 127 de companii din care 26 la Categoria 1 şi 101 la Categoria 2.
În anul 2000 se lansează BET-FI, indicele oficial al societăţilor de investiţii financiare, au fost
schimbate reglementările ce faceau referire la admiterea şi menţinerea la Cota BVB, în sensul
creşterii cerinţelor de admitere şi menţinere, iar aplicarea acestora fiind amânată pentru anul următor,
iar numărul companiilor listate in acest an a scazut, ajungandu-se la un numar de 114 companii din
care 22 la Categoria 1 şi 92 la Categoria 2.
În anul 2001 s-a inaugurat tranzacţionarea obligaţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti prin
listarea a două emisiuni de obligaţiuni municipale Predeal şi Mangalia, au avut loc două listări
importante: SNP Petrom, actuala OMV Petrom şi Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Societé
Generale si au fost retraşi de la Cota BVB 52 de emitenţi de acţiuni ca urmare a nerespectării
condiţiilor de menţinere, schimbate în anul 2000. Şi în anul 2001 numărul emitenţilor listaţi scade la
65 din care 19 de la Categoria 1 şi 46 la Categoria 2). Începand cu anul 2002, BVB devine membru
corespondent al Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE), iar numărul de emitenti ce au fost
listaţi pană la sfârşitul anului se menţine cu cel din anul 2001.
În anul 2003 are loc introducerea noului sistem de tranzacţionare Arena şi înfiinţarea
Institutului de Guvernanta Corporativă. Nunumărul de companii listate scade a la 62 din care 18 la
Categoria 1 şi restul de 44 la Categoria 2. Se începe demararea fuziunii Bursei de Valori Bucureşti cu
Bursa Electronică Rasdaq şi a demutualizarii BVB, BET-FI. Tot atunci au loc listări importante la

7
BVB: Rompetrol Rafinare Constanţa şi Banca Comercială Carpatica, se reduce numărul de emitenţi
listaţi la sfârşitul anului ajungandu-se la 60, dintre acesti 17 la Categoria 1 şi 43 la Categoria 2.
În anul 2005 se finalizeaza fuziunea BVB cu Bursa Electronică Rasdaq şi transformarea
Bursei de Valori Bucureşti în Societate pe acţiuni, precum şi introducerea tranzacţionării drepturilor
de preferinţă la Bursă (Impact). Tot in acest an are loc lansarea indicelui ROTX in colaborare cu
Bursa din Viena. BVB aniversează zece ani de la reluarea operaţiunilor în 1995. Listarea acţiunilor
CNTEE Transelectrica are loc in anul 2005, an în care se efectueaza şi autorizarea BVB ca operator
de piaţă. Tot atunci se înfiinţează Depozitarului Central, o instituţie importantă a pieţei de capital, al
cărei pachet majoritar de acţiuni a fost deţinut de BVB. Bursa devine membru asociat al World
Federation of Exchanges, înaugurează secţiunea internaţională pentru obligaţiuni, prin listarea Băncii
Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
BVB devine membru cu drepturi depline al Federaţiei Europene a Burselor de Valori în anul
2005, iar capitalizarea pieţei reglementate a BVB ajunge la sfârşitul anului la 24,6 miliarde euro, iar
capitalizarea Rasdaq ajunge 7,0 miliarde euro. Are loc derularea prin BVB a celei mai importante
oferte publice iniţiale SNTGN Transgaz acţiuni cu drepturi de alocare şi introducerea la
tranzacţionare a unui nou instrument financiar şi anume drepturile de alocare.
În anul 2009 se efectueaza listarea primului produs structurat la BVB - OTP WiseRO.
Eliminarea suspendării pieţei ca urmare a atingerii unui anumit prag al indicelui BET, introducerea
ordinelor contingente, extinderea limitelor de variaţie zilnică pentru valorile mobiliare cu cea mai
mare lichiditate (emitenţi din BET, BET-FI şi secţiunea internaţionala. În anul 2010 are loc
autorizarea sistemului alternativ de tranzacţionare operat de BVB si admiterea la tranzacţionare a
acţiunilor BVB pe piaţa reglementată operată de Bursă.

2. Modalitatea de organizare şi de funcționare a Bursa de Valori Bucureşti

În luna aprilie 1995, prin Decizia CNVM Nr. 20/21.04.1995, Bursa de Valori Bucureşti se
reînfiinţează ca instituţie de interes public cu personalitate juridică ce îşi desfăşoară activitatea pe
principiul autofinanţării. Aşa cum am relatat, compania a fost transformată din instituţie de interes
public în societate pe acţiuni în luna iulie 2005 şi avînd o durată de funcţionare nelimitată. Bursa de
Valori Bucureşti are personalitate juridică română,de drept privat şi funcţionează ca societate
comercială pe acţiuni, obiectul de activitate fiind administrarea pieţelor financiare.

8
 Cadrul legal privind desfasurarea activităţii Bursei de Valori Bucureşti este Legea 31/1990
privind societăţile comerciale, Legea 297/2004 privind piaţa de capital, regulamentele CNVM şi
regulamentele proprii ale BVB, aprobate de CNVM.
Principală activitate a BVB este administrarea pieţelor de tranzacţionare a instrumentelor
financiare, precum şi activităţi conexe obiectului principal de activitate şi prevăzute de reglementările
CNVM. În prezent BVB operează o piaţă reglementată şi o secţiune de piaţă numită Rasdaq (ce a
absorbit-o în anul 2006), precum şi un sistem alternativ de tranzacţionare.
Principiile de funcţionare ale Bursei de Valori Bucureşti ca piaţă organizată de valori
mobiliare sunt:
- accesibilitate în sensul ca bursa se angajează să asigure tratament egal tuturor societăţilor
member şi societăţilor emitente listate la Bursă.
- informarea este un principiu în baza caruia bursa se angajează să asigure permanent
agenţilor de bursă şi investitorilor, informaţii complete despre societăţile tranzacţionate şi despre
preţurile valorilor mobiliare emise.
- prin etica pieţei, bursa se angajează să asigure ca piaţa valorilor mobiliare să funcţioneze
într-un mod care aduce încrederea utilizatorilor, autorităţilor şi publicului larg în general.
- principiul neutralităţii este aplicat de BVB în sensul că se angajează să acţioneze neutru şi
să-şi menţină integritatea în relaţia cu toţi participanţii la piaţă, dar şi cu alte instituţii sau organizaţii
ce supraveghează sau operează în piaţa.
Bursa de Valori Bucureşti este membra a unui grup ce include un operator de piaţă denumit
emitentul, respectiv Bursa de Valori Bucureşti SA, un Depozitar Central -Depozitarul Central SA, o
casă de compensare denumita Casă de Compensare Bucureşti SA, Fondul de Compensare a
Investitorilor şi Fundaţia Institutul de Guvernantă Corporativă.
Depozitarul Central SA (DC) este o societatea ce a fost înfiinţată în anul 1997, autorizat prin
Decizia CNVM Nr. 3567/14.12.2006 să furnizeze servicii de depozitare, registru, compensare şi
decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare, dar şi alte operaţiuni, definite în Legea nr.
297/2004.
Casa de Compensare Bucureşti (CCB) este o companie autorizată de CNVM să furnizeze
servicii de compensare precum si de decontare pentru tranzacţiile cu instrumente financiare pe piaţa
reglementată la termen administrată de BVB.
3. Sistemul de tranzactionare a BVB
9
 Realizarea unei operaţiuni bursiere, indiferent de natura contractului şi de sistemul
tranzacţional presupune următoarele etape:
- iniţierea tranzacţiei, stabilirea legăturii între client şi societatea de bursă şi transmiterea de
către primul a ordinului de vânzare/cumpărare;
- perfectarea tranzacţiei adică negocierea efectivă şi încheierea contractului de către agenţii de
bursă;
- executarea contractului sau ducerea la îndeplinirea obligaţiilor şi obţinerea drepturilor
rezultate din tranzacţie.
Introducerea unui ordin în sistem se face numai în scopul cumpărării sau vânzării de valori
mobiliareŞedinţa de tranzacţionare pe piaţa continuă este formată din următoarele etape2:
- prima etapa este predeschiderea, atunci cand are loc introducerea ordinelor în sistem;
- urmatoarea etapa este deschiderea, se identifica tranzacţiila posibile, are loc alcularea şi
afişarea preţurilor de deschidere şi de alocarea a ordinelor;
- urmeaza sesiunea de tranzacţionare propriu-zisă, unde are loc: afişarea ordinelor rămase
neexecutate; introducerea şi executarea ordinelor în piaţă continuă şi raportarea permanentă a
tranzacţiilor şi transmiterea informaţiilor de piaţă;
- ultima etapa este închiderea, cand se efectueaza operatiunile de tipărire a rapoartelor de
tranzacţionare, se afişeaza preţurile valorilor mobiliare ce au fost tranzactionate, urmate de
introducerea ordinelor pentru urmatoarele şedinţe de tranzacţionare.
Tranzactiile ce sunt executate la BVB se desfasoara prin intermediul sistemul electronic de
tranzactionare, denumit Arena ce asigura preluarea electronica a ordinelor introduse de brokeri si
executia tranzactiilor pe pietele administrate de Emitent. Platforma Arena a fost dezvoltata in
proportie de 100% de catre BVB., iar eficientizarea accesului brokerilor la platforma de
tranzactionare a BVB, a aplicatiile proprii de tranzactionare, s-a efectuat incepand cu anul 2008 prin
sistemul Arena Gateway.
Tranzacţiile speciale sunt acele tranzacţii cu valori mobiliare înscrise la cotă , dar care au loc
în afara sistemului.3 Acestea sunt considerate tranzacţii bursiere, fiind reglementate prin procedurile
bursei, supravegheate şi făcute publice de aceasta. In vederea stabilirii preţului unei tranzacţii special,
se tine cont de faptul ca acesta trebuie să se încadreze intr-un procent admis conform reglementarilor

2
Marc Levinson, Guide to the Financial Markets, 4th edition, 2006, p. 96

3
Carmen Corduneanu, Piețe Financiare și operațiuni bursiere, ediția a3a, Editura Mirton, Timișoara, 1996, p. 65
10
legale şi de raportare la preţul de referinţă al şedinţei anterioare. Orice tranzacţia se incheiată in
momentul în care departamentul de tranzacţionare şi supraveghere a pieţei aproba tranzactia
respective si confirmă executarea tranzacţiei speciale de către ambele părţi participante la tranzacţie.
Sunt considerate tranzacţii speciale: oferta publică, preluările şi tranzacţiile raportate.

Capitolul III. Indicii bursieri

1. Notiuni generale privind indicia bursieri

Indicele bursier este un indicator statistic care reflectă evoluţia în timp a pieţelor de valori
mobiliare. Introducerea indicilor bursieri derivă din necesitatea urmăririi evoluţiei în ansamblu a
pieţei respective. Creşterea indicelui bursier reflectă faptul că cererea de valori mobiliare, este
superioară ofertei, acest lucru indicând o activitate pozitivă, a societăţilor cotate la bursă.
Indicii bursieri exprimã evoluţia cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse în structura
indicelui cu reprezentativitate pentru piaţa bursierã respectivã, dând o imagine asupra evoluţiei pieţei
bursiere. În evoluţia calculãrii şi publicãrii acestor indici bursieri au apãrut douã mari categorii
- indici din prima generaţie – a cãror reprezentativitate era mai puţin elocventã pe piaţa bursierã, ca
urmare a unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate, fãrã sã fie adaptate la condiţiile şi
factorii de influenţã, cât şi prin nivelul scãzut al valorilor mobiliare cuprinse în structura lor, ca
urmare a evoluţiei pieţei bursiere, a necesitãţii unei analize aprofundate, în primul rând;
- indicii din a doua generaţie denumiţi şi instrumente sintetice utilizate în tranzacţiile bursiere,
astfel cã au apãrut mari societãţi financiare sau instituţii de cercetãri a pieţelor bursiere, care au
elaborat indici cu nivel mare de reprezentativitate ce sunt utilizate de societãţile de intermediere în
tranzacţiile pe anumite pieţe reglementate, având ca obiect indicii bursieri ca suport al acestor
tranzacţii.
2 . Indicele BET (Bucharest Exchange Trading )
Indicele BET este primul şi cel mai cunoscut indice al bursei, ce a fost lansat în septembrie
1997, este un indice de preţ ponderat cu capitalizarea procentului de free float al celor mai lichide 10
companii listate pe piaţa reglementată a BVB.
BET reprezinta indicele de referinta al Bursei de Valori Bucuresti, a carui metodologie
permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate cum sunt
contractele futures, options, etc si produse structurate (warrante, certificate, etc). Indicele BET este
11
un indice de preturi ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai lichide societati listate la
BVB.
Numarul societatilor incluse in cosul indicelui BET este de 10 societati, fiind posibil ca
numarul acestora sa creasca in viitor ca urmare a listarii la BVB de noi societati reprezentative pentru
sectoarele din economia nationala. Similar cu metodologia celorlalti indici dezvoltati de BVB,
metodologia indicelui BET reflecta evolutia preturilor actiunilor tranzactionate in cadrul sectiunii de
piata principala (“Regular”).
In cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra pretului in piata a
actiunilor incluse in cosul indicelui BET (cum sunt: splitari, consolidari, majorari de capital, etc), se
va proceda la ajustarea periodica si operationala a indicelui, astfel incat sa se asigure continuitatea
valorilor indicelui BET pentru a se evita influentarea artificiala a indicelui ca urmare a acestor
evenimente. Nu se vor opera ajustari asupra indicelui BET in cazul acordarii de dividende de catre
societatile incluse in componenta indicelui BET. Cosul indicelui BET cuprinde actiunile celor mai
lichide 10 societati listate pe piata reglementata BVB, la Categoria I si II, cu exceptia societatilor de
investitii financiare tranzactionate pe piata reglementata administrata de BVB si a fondurilor de
investitii. In cazul societatilor nou listate la BVB ca urmare a procesului de privatizare sau derularii
unor oferte publice primare, acestea pot fi introduse in indicele BET prin decizia Comitetului
Indicilor BVB.
Urmatoarele categorii de instrumente financiare nu sunt eligibile a fi incluse in componenta
indicelui BET: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de plasament colectiv,
precum si alte instrumente financiare desemnate de catre Comitetul Indicilor BVB.
Comitetul Indicilor BVB se intruneste trimestrial pentru revizuirea compozitiei indicelui
BET si pentru efectuarea actualizarilor si a ajustarilor periodice. Ajustarile periodice au drept scop
actualizarea ponderilor utilizate in calculul indicelui BET ca urmare a: unor evenimente corporative
(majorari de capital, etc);modificarii compozitiei cosului indicelui BET ca urmare a includerii sau
excluderii unei societati; evolutiei preturilor actiunilor incluse in indice in trimestrul anterior;
De regula, ajustarile periodice se efectueaza cu cinci zile de tranzactionare inainte de
scadenta contractelor futures din ciclul trimestrial Martie-Iunie-Septembrie-Decembrie, astfel incat sa
devina efective in prima sedinta de tranzactionare de dupa expirarea acestor contracte. d. In cazul in
care la data stabilita pentru revizuirea si/sau ajustarea periodica un simbol din componenta indicelui
este suspendat de la tranzactionare sau in alte cazuri exceptionale Comitetul Indicilor poate decide ca

12
aceste operatiuni sa fie amanate, sau poate decid modificarea datei la care se efectueaza ajustarile
periodice si/sau a datei la care devin efective aceste ajustari.
In cazul validarii criteriilor de includere in cosul indicelui a societatilor lichide eligibile se
va proceda la recalcularea tuturor factorilor de reprezentare, astfel incat sa se respecte limita maxima
de 20% Deciziile cu privire la includerea/excluderea de noi societati sunt luate de catre Comitetul
Indicilor din sase in sase luni, in intrunirile periodice ale acestuia din Martie si Septembrie, si sunt
facute publice la momentul luarii lor de catre Comitetul Indicilor. Revizuirile periodice in care
Comitetul Indicilor urmeaza sa decida asupra includerii/excluderii unor societati din cosul indicelui
se tin in prima saptamana din ultima luna a trimestrului curent.
Ajustarile operationale au drept scop sa corecteze influentele artificiale asupra valorii
indicelui datorate evenimentelor corporative anuntate de companiile care fac parte din componenta
BET. Comitetul Indicilor BVB este organizat in conformitate cu prevederile Regulamentului de
Organizare si Functionare a BVB, cu deciziile Consiliul Bursei si functioneaza in baza puterii
decizionale delegate de catre acesta.
Consiliul Bursei numeste si revoca membrii Comitetului Indicilor. Comitetul Indicilor este
alcatuit din 7 membri: un membru al Consiliului Bursei cu drept de vot, Presedintele Comitetului; un
membru cu drept de vot, Directorul general BVB; membri cu drept de vot, persoane fizice,
reprezentanti ai Participantilor la sistemul de tranzactionare al BVB din cadrul departamentelor de
cercetare, dezvoltare, actuariat, produse noi, sau asset management ale acestora; un membru cu drept
de vot reprezentand CFA Association Romania; membri fara drept de vot din cadrul personalului
BVB desemnati pe baza propunerii Directorului general BVB. Drepturile de vot sunt distribuite
astfel: 5 membri constitutivi cu drept de vot, 2 reprezentanti ai personalului BVB fara drept de vot.
Fiecare membru cu drept de vot are dreptul la un vot. Votul nu poate fi dat prin delegatie.
In caz de vacanta a postului, Presedintele Comitetului va propune spre aprobare Consiliului
Bursei o alta persoana pentru exercitarea mandatului pana la expirarea acestuia. Se considera
imposibilitate definitiva de exercitare a mandatului orice imprejurare care creeaza indisponibilitate cu
o durata de 30 de zile consecutive. Durata mandatului de membru al Comitetului Indicilor este de 2
ani incepand cu data numirii de catre Consiliul Bursei. Principiul de aprobare al unei decizii este
majoritatea simpla. Comitetul Indicilor are cvorum cand la sedinta sunt prezenti cel putin 3 membri
cu drept de vot, dintre care unul va fi Presedintele Comitetului Indicilor, iar altul reprezentant al

13
Participantilor la sistemul de tranzactionare al BVB, precum si din cel putin 1 membru fara drept de
vot din partea personalului BVB. g.
Obligatii si responsabilitati
Comitetul Indicilor BVB ia decizii privind componenta, metodologia de calcul si
ajustarile indicilor BVB, si face propuneri Consiliului Bursei privind dezvoltarea politicii de indici a
BVB. Membrii Comitetului au obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra datelor si informatiilor
de care iau cunostinta, cu acest titlu, in exercitarea atributiilor lor, sa actioneze cu buna credinta, in
interesul pietei de capital, al investitorilor si protejarii acestora.
In general, Comitetul Indicilor se intruneste in prima saptamana din lunile trimestriale
anuale, si anume din lunile Martie, Iunie, Septembrie si Decembrie, pentru a decide cu privire la
urmatoarele: revizuirea periodica sau operationala a cosului indicelui, prin:
includerea/excluderea/inlocuirea societatilor din cosul indicelui BET, efectuarea ajustarilor periodice
ale indicelui, aspecte generale si politici strategice. In afara intrunirilor cu ocazia ajustarilor periodice
ale indicelui, Comitetul Indicilor se intruneste si in regim de urgenta, in cazurile de ajustari
operationale sau in alte situatii extraordinare. Pentru adoptarea deciziilor Comitetului Indicelui este
necesara majoritatea simpla a voturilor membrilor. Conducerea sedintei se face de catre Presedintele
Comitetului.
Valorile indicelui precum si modificarile cosului indicelui, ori a ponderilor, sunt furnizate
prin intermediul site-ului BVB, www.bvb.ro. Valorile in timp real ale indicelui sunt disponibile prin
intermediul vendorilor de date si prin pagina de Internet a BVB, implicit prin produsele de
monitorizare a datelor oferite de catre aceasta. Bursa de Valori isi rezerva dreptul de proprietate
asupra produsului “Indicele BET”. Utilizarea indicelui BET ca activ suport pentru crearea de produse
derivate si/sau structurate este strict interzisa fara acordul valid, prealabil, al BVB.
3. Indicele BET- C (Bucharest Exchange Trading Indice Compozit)

Indicele compozit BET - C, a fost creat ca răspuns dat necesităţii unei reprezentări complete a
evoluţiei preţurilor tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. BET-C, un indice din generaţia a
doua, foloseşte formula mediei preţurilor medii ale acţiunilor, ponderată cu capitalizarea bursieră.
Portofoliul indicelui conţine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi după
formarea preţului de piaţă. Continuitatea şi comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un
factor de corecţie, care este însăşi valoarea indicelui în ziua anterioară modificării compoziţiei
coşului indicelui. Necesitatea creǎrii indicelui BET-C sau indicele compozit, ce a fost publicat pentru
14
prima oara la 17 Aprilie 1998, valoarea lui de start a fost de 1000 de puncte, acest indice are o
structura mult mai larga, fiind cuprinse toate valorile mobiliare care sunt tranzactionate la bursa atat
la categoria I, cat si la categoria a II-a de valori si reprezinta o medie ponderata cu gradul de
capitalizare al bursei, acestui indice compozit a fost impusa şi de creşterea numarului de societǎţi
listate la BVB.
Cosul indicelui BET-C cuprinde toate companiile listate la BVB, in segmentul de piata
reglementata,Categoria I si II, cu exceptia Societati de Investitii Financiare listate pe piata
reglemetata administrata de BVB. Singurul factor de ponderare utilizat este factorul de reprezentare.
a. Ponderea actiunilor individuale in cosul indicelui BET-C este determinata de capitalizarea
bursiera de piata a fiecarei societati in parte, ajustata cu factorul de reprezentare. (capitalizare de piata
societate din cosul indicelui = pret x numar total de actiuni x factor de reprezentare x factor de
corectie a pretului).
b. Scopul aplicarii factorului de reprezentare este acela de a limita ponderea unei societati in
cosul indicelui BET-C.
c. Aplicarea factorului de reprezentare este folosita pentru a se asigura faptul ca ponderea
capitalizarii de piata individuale a fiecarei societati nu depaseste la momentul ajustarii (al calcularii
factorilor de reprezentare) limita maxima de 20% in totalul capitalizarii cosului indicelui BET-C.
d. Factorii de reprezentare pot lua valori intre 0,001 si 1,00.
e. Factorii de reprezentare sunt analizati si recalculati trimestrial cu ocazia ajustarilor
periodice de catre Comitetul Indicilor BVB.
f. In cazul efectuarii unei ajustari operationale importante a indicelui ca urmare a listarii unei
noi societati la BVB, si/sau a excluderii unei societati din componenta indicelui BET-C, cu efect
asupra modificarii semnificative a ponderilor din cosul indicelui, se va proceda la revizuirea imediata
a factorilor de reprezentare.
Procedurile de ajustare a indicelui BET-C au drept scop mentinerea continuitatii valorilor
indicelui pentru a se evita influentarea artificiala ca urmare a evenimentelor corporative care au
impact semnificativ asupra pretului.
Revizuirile si ajustarile periodice sunt efectuate trimestrial, iar cele operationale sunt
efectuate imediat sau in conformitate cu prevederile aplicabile in functie de situatia care a condus la
necesitatea efectuarii unei astfel de operatiuni.

15
 Comitetul Indicilor BVB se intruneste trimestrial pentru revizuirea compozitiei indicelui
BET-C si pentru efectuarea actualizarilor si a ajustarilor periodice. In cazul in care la data stabilita
pentru revizuirea si/sau ajustarea periodica un simbol din componenta indicelui este suspendat de la
tranzactionare sau in alte cazuri exceptionale Comitetul Indicilor poate decide ca aceste operatiuni sa
fie amanate, sau poate decide modificarea datei la care se efectueaza ajustarile periodice si/sau a datei
la care devin efective aceste ajustari. Deciziile Comitetului Indicilor de amanare a operatiunilor de
revizuire si/sau ajustare periodica, precum si deciziile de modificare a datei la care se efectueaza
ajustarile periodice si/sau a datei la care devin efective aceste modificari vor fi imediat aduse la
cunostinta publicului, impreuna cu motivatiile care au stat la baza acestora. Daca este posibil,
Comitetul Indicilor va comunica si noua data la care urmeaza se se efectueze ajustarile periodice si
noua data la care acestea devin efective.
In cazul in care numarul actiunilor emise de o societate inclusa in indicele BET-C se
modifica ca urmare a unei majorari sau reduceri de capital social, a unei splitari/consolidari, intre
doua revizuiri periodice, numarul nou de actiuni, inregistrat in Registrul Actionarilor1, va fi inclus in
calculul indicelui cu ocazia urmatoarei revizuiri trimestriale a indicelui de catre Comitetul Indicilor
BVB. In cazul altor evenimente corporative, ajustarile periodice se vor efectua in spiritul prevederilor

acestui document. In cazul listarii unei societati noi pe piata reglementata administrata de BVB,
aceasta va putea fi inclusa in cosul indicelui la prima ajustare periodica a indicelui ce urmeaza listarii
sale. In cazul in care BVB procedeaza la delistarea unei societati incluse in componenta indicelui,
actiunile emise de societatea respectiva vor fi excluse din cosul indicelui in ziua anterioara datei la
care delistarea devine efectiva. Revizuirile periodice ale indicelui in care Comitetul Indicilor urmeaza
sa decida asupra includerii/excluderii unor societati din cosul indicelui se tin in prima saptamana din
ultima luna a trimestrului curent. In situatii exceptionale, Comitetul Indicilor se intruneste de urgenta
si poate decide excluderea/includerea unei societati din/in componenta indicelui. In aceste situatii,
deciziile vor fi comunicate imediat publicului.
Ajustarile operationale au drept scop sa corecteze influentele artificiale asupra valorii
indicelui datorate evenimentelor corporative anuntate de companiile care fac parte din componenta
BET-C. Ajustarile operationale se refera la urmatoarele evenimente corporative, fara insa a se limita
la acestea: splitarea/consolidarea, acordarea de actiuni gratuite, acordarea dreptului de a subscrie
actiuni noi la un pret inferior pretului de piata. Factorul de corectie a pretului pentru simbolul i, ci ,
este readus la valoarea 1 la fiecare ajustare trimestriala a indicelui daca aceasta se efectueaza
16
concomitent cu modificarea noului numar de actiuni emise si inregistrate in Registrul Actionarilor al
societatii . Comitetul Indicilor BVB este organizat in conformitate cu prevederile Regulamentului de
Organizare si Functionare a BVB, cu deciziile Consiliul Bursei si functioneaza in baza puterii
decizionale delegate de catre acesta.
Consiliul Bursei numeste si revoca membrii Comitetului Indicilor este alcatuit din 7 membri:
un membru al Consiliului Bursei cu drept de vot, Presedintele Comitetului; un membru cu drept de
vot, Directorul general BVB; membri cu drept de vot, persoane fizice, reprezentanti ai Participantilor
la sistemul de tranzactionare al BVB din cadrul departamentelor de cercetare, dezvoltare, actuariat,
produse noi, sau asset management ale acestora; un membru cu drept de vot reprezentand CFA
Association Romania; membri fara drept de vot din cadrul personalului BVB desemnati pe baza
propunerii Directorului general BVB. Drepturile de vot sunt distribuite astfel: 5 membri constitutivi
cu drept de vot, 2 reprezentanti ai personalului BVB fara drept de vot. Fiecare membru cu drept de
vot are dreptul la un vot. Votul nu poate fi dat prin delegatie.
Principiul de aprobare al unei decizii este majoritatea simpla. Comitetul Indicilor are cvorum
cand la sedinta sunt prezenti cel putin 3 membri cu drept de vot, dintre care unul va fi Presedintele
Comitetului Indicilor, iar altul reprezentant al Participantilor la sistemul de tranzactionare al BVB,
precum si din cel putin 1 membru fara drept de vot din partea personalului BVB. Presedintele
Comitetului Indicilor poate invita la sedintele comitetului: membrii ai Consiliului Bursei, membri ai
CFA Association Romania, specialisti din cadrul departamentelor de cercetare, dezvoltare, actuariat,
produse noi sau asset management ale participantilor sau ale institutiilor de credit, specialisti din
institutii financiare care emit produse financiare avand drept activ support indicii BVB, precum si
personalitati din mediul academic si experti in domeniu.
Comitetul Indicilor BVB ia decizii privind componenta, metodologia de calcul si ajustarile
indicilor BVB, si face propuneri Consiliului Bursei privind dezvoltarea politicii de indici a BVB.
Membrii Comitetului au obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra datelor si informatiilor de
care iau cunostinta, cu acest titlu, in exercitarea atributiilor lor, sa actioneze cu buna credinta, in
interesul pietei de capital, al investitorilor si protejarii acestora.
Valorile indicelui precum si modificarile cosului indicelui, ori a ponderilor, sunt furnizate prin
intermediul site-ului BVB, www.bvb.ro. Valorile in timp real ale indicelui sunt disponibile prin
intermediul vendorilor de date si prin pagina de Internet a BVB, implicit prin produsele de

17
monitorizare a datelor oferite de catre aceasta. Valorile de inchidere ale indicelui sunt incluse in
raportul zilnic de piata, in buletinele lunare si anuale precum si in alte produse statistice realizate de
BVB.
Denumirea “Bucharest Exchange Trading Composite” si abrevierea “BET-C” sunt protejate
de legislatia in vigoare privind protectia dreptului de proprietate intelectuala si industriala. Bursa de
Valori isi rezerva dreptul de proprietate asupra produsului “Indicele BET-C”. Utilizarea indicelui
BET-C ca activ suport pentru crearea de produse derivate si/sau structurate este strict interzisa fara
acordul valid, prealabil, al BVB.
Concluzii
Bursa poate părea respingătoare datorită atâtor simboluri aparent indescifrabile, dar şi datorită
fenomenelor ei schimbătoare, hipersensibile la evenimentele aparent neînsemnate. Iniţierea în acest
domeniu, se poate face, totuşi, relativ uşor, datorită faptului că mecanismele bursiere sunt simple. Pe
această scenă găsim atât gestionari prudenţi, trezorieri de întreprinderi, cât şi mari speculanţi, toţi sub
supravegherea autorităţilor bursiere, mai mult sau mai puţin severe, în funcţie de ţară.
Trăind în era tehnologiei și a internetului poți deveni foarte usor investitor la bursă, ceea ce
este mai dificilă este supraviețuirea. Statistic vorbind, doar 10% din cei care investesc în acest sector
reușesc să obțină profit. Din punctul meu de vedere, este cea mai solicitanta si grea activitate cu care
am luat contact.
Din păcate, lucrurile astea rareori sunt spuse, iar cel care dorește “să intre pe bursă” este
asaltat de un marketing agresiv, prin diverse canale media, dar mai ales prin internet. Imaginea
traderului este una de “rock-star”, care face bani mulți într-un mod agreabil și usor. Se pune accent pe
latura sclipitoare a trading-ului, lăsând la o parte capcanele sale mortale, cu alte cuvinte se practică
minciuna prin omisiune.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Ciobanu, Burse de valori şi tranzacţii la bursă, Editura Economică, 1997

2. Bogdan Ghilic - Micu, Marian Gh. Stoica, Bursa de valori – o abordare cibernetică, în Revista
Informatica Economică, nr. 8/199 (format electronic)
3.Bursa de Valori Bucureşti, Suport de curs pentru reatestarea agenţilor pentru valori

18
4. Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.
71/29.06.2004.
5. Codul Bursei de Valori București S.A.- operator de piață
6. www.bvb.ro
7. http://www.targetcapital.ro/doc/cod_bvb.pdf
8. www.nyse.com

19