PROIECT

PIEȚE FINANCIARE

1
CONTRACTELE FUTURES
-Studiu de caz-

2
 CUPRINS

Cap.1 Contractele futures 4

1.1 Conceptul de contracte futures 4
1.2 Tipologia contractelor futures 5
1.3 Trăsăturile contractelor futures pe piaţa de capital românească 7

Cap.2 Contractele futures - studiu de caz-portofoliu 3 societati de pe www.bvb.ro 13

2.1 Prezentarea societăţilor din portofoliu 13
2.2 Evoluţia indicatorilor economici pe ultimii 3 ani 16
2.3 Tranzacţionarea contractelor futures.... Pe bvb

Concluzii
Bibliografie 20

3
 Cap.1 Contractele futures

1.1 Conceptul de contracte futures

Un contract futures este un angajament standardizat între doi parteneri, un vânzător şi un

cumpărător, de a vinde, respectiv de a cumpăra un activ (mărfuri, acţiuni, valute, aur etc.) la un preţ
stabilit în momentul încheierii tranzacţiei şi cu executarea contractului la o dată viitoare (future),
numită scadenţă.
Elementul care face ca aceste contracte să fie considerate produse foarte flexibile și atractive
este standardizarea clauzelor sale principale: cantitatea, scadența, modalitatea de executare la
scadență. Singura clauza nestandardizată este prețul care se stabilește prin intersectarea cererii cu
oferta pe platforma electronică de tranzacționare specifică respectivei piețe bursiere.
Prețul contractului futures se stabilește în bursă prin procedura specifică de negociere și
contractare a acestei piețe organizate. Acest preț este expresia raportului dintre cererea și oferta
pentru fiecare contract standardizat (același activ de bază, aceeași scadență) și el variază zilnic, în
funcție de condițiile pieței. Ca urmare, valoarea contractului (dată de produsul dintre prețul unitar și
unitatea de tranzacție) nu mai este fixă, ci este variabilă. De aici rezultă una din caracteristicile
definitorii ale contractului futures și anume faptul că valoarea acestuia este zilnic actualizată sau
"marcată la piață" (engl. marked to market), astfel încât pierderile uneia din parțile contractante sunt
transferate ca venituri celeilalte părți.
Într-un contract futures condițiile contractuale sunt standardizate în ceea ce privește natura
activului de bază (o marfă de o anumită calitate, o anumită valută, acțiune etc.) și cantitatea
contractată, numită și unitate de tranzacții. Toate contractele futures pe același activ standardizat
formează un gen de contracte futures.
Fiecare contract futures are un anumit termen de executare, o lună în care urmează să aibă
loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite prin reglementările bursei respective, iar
contractele pe un anumit activ cu aceeași scadență formează o specie a contractului futures pe acel
activ. Aceste contracte sunt reciproc substituibile pentru că obiectul lor este un activ omogen din
punct de vedere calitativ, definit în mod unitar în termeni cantitativi, toate având aceeași scadență.
În funcție de natura activului suport, finalizarea contractelor futures se poate face prin
livrarea/primirea activului suport sau plata/încasarea unei sume de bani ca diferență între prețul de
exercitare și prețul de piață al contractului la data lichidării poziției.

4
 Majoritatea contractelor futures se finalizează prin compensare (închiderea poziției inițiale
printr-o tranzacție de sens contrar). În situația în care se dorește finalizarea contractului prin livrarea
fizică a activului suport, operatorul respectiv își exprimă această opțiune cu un anumit număr de zile
înainte de data scadenței.
Tranzacționarea futures înseamnă luarea unei poziții în ceea ce privește nivelul prețului
pentru un anumit activ, la o dată ulterioară. O poziție deschisă este un contract futures care nu a fost
încă lichidat printr-o operație de sens contrar. Numărul pozițiilor deschise se calculează separat
pentru fiecare tip de contract și scadență. Cumpărând sau vânzând contracte futures, operatorul la
termen înregistrează în contul său deschis la intermediar numai diferențele de preț rezultate din
asemenea operațiuni succesive.
Piața contractelor futures este o piață de instrumente derivate și ca urmare activele de la baza
contractelor futures nu sunt materializate în valute, acțiuni, mărfuri etc. (cel care tranzacționează nu
deține activul suport).
Cel care deține un contract futures nu este obligat să îl păstreze până la scadență, ci poate să
îl lichideze înainte de aceasta printr-o tranzacție inversă celei inițiale, iar în cazul în care prețul îi
este favorabil va obține un profit.
Pentru a-și lichida pozițiile deținute, operatorul pe piețele la termen are următoarele
posibilități:
- să inițieze în piață înainte de scadența contractului, o poziție inversă ca sens (daca a acționat în
calitate de cumpărător va vinde și invers), dar de aceeași cantitate ca în tranzacția inițială
- să aștepte scadența moment în care organismul ce joacă rol de compensator pe piața respectivă
(fiind contraparte la fiecare cumpărare sau vânzare de contracte la termen) va lichida automat toate
pozițiile deschise.

1.2 Tipologia contractelor futures

In cazul tranzactiilor incheiate in cadrul pietei la vedere (Piata Spot), cumparatorii au

obligatia de a achita integral contravaloarea instrumentelor financiare in maximum trei zile
lucratoare de la data incheierii tranzactiei (data decontarii).
In ceea ce priveste tranzactionarea pe piata reglementata la termen administrata de BVB
(Piata Derivatelor), atat cumparatorul cat si vanzatorul contractelor futures au obligatia de a depune
doar o anumita parte din valoarea contractului futures. Aceasta suma este denumita „marja” si
reprezinta garantia financiara pe care atat cumparatorul, cat si vanzatorul trebuie sa o depuna in
contul intermediarului (membrului compensator) inainte de initierea pozitiei.

5
 Rolul acestei marje este de asigurare a casei de compensare in calitate de contraparte
centrala ca exista fonduri suficiente pentru acoperirea pierderii acumulate, in cazul in care pretul in
piata urmeaza un trend contrar asteptarilor. Evolutia preturilor influenteaza nivelul marjei depuse la
initierea pozitiei, astfel incat contractele futures cu o volatilitate mare a pretului vor avea o marja
initiala mai mare decat cele cu o volatilitate mai mica.
Aceasta inseamna ca pentru deschiderea unei pozitii cu contracte futures (Long sau Short)
este necesara depunerea unei sume de bani mai mici decat in cazul achizitionarii activului suport
corespunzator (intre 5-20% in functie de fiecare contract futures in parte).
Nota:
Cumparatorul unui contract futures care actioneaza in calitate de speculator mizeaza pe obtinerea de
profit din cresterea pretului activului suport, in timp ce vanzatorul se asteapta ca pretul sa scada pentru a obtine
profit, astfel incat la data scadentei sau la inchiderea pozitiei sa castige din diferenta inregistrata.

In vederea initierii unei pozitii cu contracte futures, (Long sau Short), trebuie depusa marja
sub forma de fonduri banesti in contul in marja deschis la intermediarul cu care se incheie contract
de intermediere si care detine calitatea de membru compensator la Casa de Compensare Bucuresti
(CCB). Intermediarul va depune la CCB marja corespunzatoare conturilor in marja ale clientilor, in
cuantumul solicitat de CCB in relatia cu membrii compensatori.
Managementul riscului utilizat de Casa de Compensare Bucuresti are la baza depunerea
acestei marje (marja initiala) si mentinerea in contul in marja a unui anumit nivel al acesteia (marja
de mentinere) pana la momentul inchiderii pozitiei (executarea unei tranzactii de sens contrar pe
acelasi contract si scadenta, pentru acelasi numar de contracte cu cele tranzactionate initial) sau
pana la data scadentei, cand CCB inchide la scadenta toate pozitiile ramase deschise.
Pentru a minimiza riscul la care este expusa CCB ca urmare a interpunerii intre membrul
compensator cumparator si membrul compensator vanzator pana la momentul inchiderii
pozitiei/scadentei, risc care este generat de pierderile inregistrate din evolutia preturilor, CCB
efectueaza marcarea la piata, proces prin care sunt reevaluate la pretul de cotare pozitiile deschise.
Marcarea la piata se efectueaza in timp real in timpul sedintei de tranzactionare pe baza
tranzactiilor cu contracte futures incheiate in Piata Derivatelor, pentru fiecare serie / luna de
scadenta. De asemenea, in vederea profitului sau pierderii zilnice care fac obiectul decontarii zilnice
sau finale (la scadenta), se utilizeaza marcarea la piata pe baza pretului zilnic sau final de decontare
determinat de BVB dupa inchiderea sedintei de tranzactionare, in conformitate cu specificatiile de
contract.
Detalii suplimentare referitoare la determinarea pretului zilnic/final de decontare se regasesc
in specificatiile contractelor publicate pe site-ul www.bvb.ro, sectiunea Reglementari.

6
 1.3 Trăsăturile contractelor futures pe piaţa de capital românească

Trăsăturile specifice ale unui contract futures sunt:

- obiectul contractului  este cunoscut sub denumirea de ”activ” (valori mobiliare, mărfuri,
valute sau orice activ financiar admis de regulamentul bursei)
- elementele contractului sunt standardizate
- se folosește contul în marjă (”margin account”) administrat de intermediar și de organismul
de regementare cu rol de compensator
- prețul contractului este actualizat zilnic la bursă prin marcarea la piață
- rezultatele actualizării zilnice ale prețului contractului futures sunt profitul unei părți,
respectiv pierderea pentru contrapartida sa, rezultate care sunt preluate în evidența contului de marje
- contractul poate fi lichidat oricând pe durata sa de viață
Contractul futures este un acord la termen ferm și pentru care se creează o piață secundară
de tranzacționare. Previziunile operatorilor sunt diferite în ceea ce privește evoluția prețului de
piață:
- cumpărătorul (poziție long) anticipează o creștere viitoare a prețurilor

- vânzătorul (poziție short) prevede o scădere a prețurilor în viitor

În funcție de scopul urmărit la inițierea de tranzacții pe piața futures, participanții pot fi:
- hedgeri  investesc în contracte futures pentru a se proteja împotriva pierderii ce poate să
apară ca urmare a fluctuației nefavorabile a cursului de piață al unui anumit activ suport
- speculatori  urmăresc obținerea de câștiguri din fluctuația prețului de piață cu asumarea
unor riscuri crescute în cazul în care evoluția pieței este inversă față de cea preconizată
- arbitrajiști  urmăresc obținerea de câștiguri mai mici decât în cazul speculatorilor din
diferența de preț înregistrată pe piețe diferite sau la scadențe diferite

Mecanismul de derulare a contractelor futures presupune următoarele etape:

Cumpărător Vânzător
Contract
- va plăti vînzătorului - va încasa de la cumpărător
FUTURES
prețul prestabilit prețul prestabilit

BURSA

7
 Prin contractul futures încheiat, cumpărătorul contractului este de acord să plătească, iar
vânzătorul contractului să încaseze prețul negociat pentru activul respectiv. Bursa este cea care
asigură condițiile de întâlnire a cererii cu oferta, dă posibilitatea realizării de negocieri între
cumpărător și vânzător și stabilește clauzele standardizate ale contractului și regulile de negociere a
prețului.
Elementele standardizate ale contractului futures specifică:
- mărimea pasului de fluctuație a prețului (tick)  fluctuația minimă a prețului prin care se
restrânge mișcarea prețului într-o zi de tranzacționare
- limita zilnică de oscilație  nivelul zilnic de oscilație a prețului de tranzacționare față de
un preț de referință (prețul de închidere al ședinței precedente, preț de deschidere, preț de reluare a
tranzacțiilor etc.)
- unitatea de tranzacționare  cantitatea în funcție de care se determină valoarea
contractului
- cotarea  prețul pe unitatea de tranzacționare (este de regulă similară activului suport)
- scadența  este fixă (precizată ca o scadență unică sau ca mai multe zile de scadență)
- lichidarea poziției futures  livrare efectivă (predarea/primirea activului suport) sau
compensare (plata/încasarea contravalorii pierderii/câștigului aferent contractului)
Garantarea tranzacțiilor și a decontărilor pe piața futures se realizează prin intermediul
organismului ce îndeplinește rol de compensator pe piața respectivă cu ajutorul garanțiilor (marje)
pe care acesta le colectează de la fiecare participant.
Inițierea unui ordin de vânzare/cumpărare a unui contract futures presupune constituirea de
către vânzător/cumpărător a unei garanții (marjă) care este colectată de către intermediar, acesta
transmițându-le la rândul său către organismul de compensare. Nivelul acestor marje este stabilit
separat pentru fiecare contract și poate fi modificat periodic în funcție de volatilitatea pieței, de
valoarea contractului futures, de evoluția zilnică a prețului activului suport sau de limitele de
fluctuație maximă a prețului.
Derularea tranzacțiilor presupune stabilirea marjei inițiale (pentru inițierea operațiunii) și a
marjei de menținere pe toată durata cât există poziții deschise pe piață. Nivelul celor două marje
poate fi același sau se poate stabili un nivel diferențiat pentru fiecare marjă în parte.
Garanțiile se constituie de către toți participanții și rămân blocate atâta timp cât pozițiile pe
contractele futures sunt deschise. În momentul lichidării pozițiilor, marja se eliberează putând fi
retrasă.
Trebuie remarcat faptul că deși organismul de compensare este cel care ține evidența
marjelor (garanțiilor) depuse de către participanți, legătura participanților cu organismul respectiv
nu se realizează direct, ci cu ajutorul intermediarului cu care lucrează fiecare participant.

8
 Circuitul implicat de depunerea marjelor este:

Investitor Investitor
cumpărător vânzător

Marja Creditare cont Creditare cont Marja

Intermediar 1 Intermediar 2

Creditare cont Creditare cont

Marja Organism de compensare Marja

În momentul în care se deschide o poziție pe piața futures la un anumit preț, în contul de

marjă al investitorului deschis la brokerul său se blochează suma corespunzătoare ca marjă pentru
contractul tranzacționat. Din acest moment, în funcţie de mişcările preţului contractului respectiv,
investitorul începe să înregistreze profit sau pierdere. Dacă el cumpără şi apoi preţul creşte, va avea
profit. Dacă prețul scade, el va pierde. Atâta timp cât poziția rămâne deschisă, profitul sau pierderea
înregistrată ca urmare a fluctuației prețului sunt virtuale şi sunt în continuă mişcare în funcţie de
fluctuaţiile preţului futures. În momentul închiderii poziției acestea devin efective.
Procesul prin care se determină profiturile/pierderile aferente poziţiilor deschise pe piaţă se
numeşte marcare la piaţă. Pentru se întocmi o situaţie generală a tuturor conturilor de marjă din
piaţa futures, în procesul de marcare la piață se utilizează prețul stabilit prin reglementările fiecărei
burse pentru fiecare contract și scadență. În funcție de acest preț se stabilește profitul sau pierderea
realizată pe fiecare cont în ziua respectivă. Prețul respectiv este valabil doar pentru ziua respectivă,
în ziua următoare urmând a se stabili un nou preț.
În urma marcării la piață a pozițiilor deschise, contul unui investitor poate să indice un profit
sau o pierdere. Dacă profitul poate fi retras, în schimb pierderea trebuie acoperită în fiecare zi astfel
încât, la începutul fiecărei ședințe de tranzacționare, suma din contul investitorului să fie cel puțin la
nivelul stabilit prin reglementările pieței respective. Dacă suma din contul de marjă scade sub
nivelul marjei de menținere, acesta se află în situația de apel în marjă. În acest caz, investitorului i
se solicită completarea sumei din cont până la nivelul marjei. Apelul în marjă se emite la sfârșitul

9
sedinței de tranzacționare, iar suma trebuie completată până a doua zi (la deschiderea ședinței de
tranzacționare).
Din momentul apelului în marjă, investitorul se poate afla în una din următoarele variante:
- alimenteaza contul în intervalul precizat cu suma solicitată și își menține în continuare
pozițiile deschise pe piața respectivă
- închide un număr de poziții deschise astfel încât suma eliberată în urma acestei operațiuni
să îi acopere marja necesară pentru restul de poziții rămase deschise
- nu face nimic și în acest caz intermediarul îi va lichida automat un număr de poziții
deschise astfel încât suma eliberată să îi acopere marja necesară pentru restul de poziții rămase
deschise.
În cazul unui apel în marjă neacoperit la timp, nu vor fi închise forţat toate poziţiile din
contul respectiv, ci doar atâtea câte sunt necesare pentru eliminarea apelului.
Tranzacționarea contractelor futures aduce o serie de avantaje.
Pe piața futures se plătește doar o fracțiune din valoarea acestora (de regulă un procent de
10-20%) deoarece nu se tranzacționează activele suport în sine, ci doar prețul lor – principiul
cumpărărilor în marjă.
Pe piața futures activele suport se pot vinde fără a fi cumpărate în prealabil – principiul
vânzărilor scurte.
Deoarece derivatele sunt contracte dematerializate și se prezintă ca angajamente de plată la
un anumit preț și o anumită scadență, o operațiune în această piață poate începe direct printr-o
vânzare.
Ca urmare, pe piața futures se pot realiza profituri atât pe o piață în creștere, cât și pe o piață
în scădere. Acest fapt este deosebit de util celor care dețin portofolii de acțiuni și doresc să le
conserve valoarea în perioadele de declin, ei putând să vândă cantitatea echivalentă de acțiuni pe
piața futures și astfel, orice scădere pe piața activului suport va fi compensată de profitul generat în
urma vânzării pe piața futures (operațiuni de acoperire - "hedging").
Pentru obținerea unui profit pe piața futures este necesar ca evoluția prețului să fie estimată
corect și să se inițieze poziția corespunzătoare (vânzare dacă se prevede o scădere sau cumpărare
dacă se prevede o creștere).
Caracteristicile anterioare la care se adaugă gradul mare de standardizare (care le face
transmisibile la fel de ușor precum acțiunile) și mișcarea corelată dintre prețurile de pe piața
activelor suport și cea a derivatelor au atras în piața futures numeroși speculatori. Un speculator
poate fi definit ca investitor ce dorește obținerea unui profit și a unui randament cât mai mare. Dacă
din punct de vedere al volatilității cele două piețe generează aproximativ aceleași rezultate, în
schimb din punct de vedere al investiției necesară piața futures este în avantaj net.

10
 Dacă se adaugă avantajul speculației pe scădere de preț și comisioanele de tranzacționare
foarte reduse, se poate spune că piața futures este deservește foarte bine interesele speculatorilor.
Potrivit reglementărilor fiecărei piețe bursiere, necesarul de marjă se poate constitui într-un
anumit procent și din activele suport (acțiuni) ale contractelor futures. Este necesar ca acțiunile
depuse drept marjă să existe în contul clientului deschis la intermediar. Pentru ca un client să poată
utiliza acțiuni în loc de numerar drept marja, acesta trebuie să gajeze în favoarea societății de
intermediere propriile acțiuni.
Faptul că acțiunile pot fi utilizate pentru acoperirea marjei pe piața futures constituie un
avantaj extrem de important pentru investitorii care desfășoară operațiuni de hedging, în acest caz ei
reducându-și simțitor costurile de finanțare a pozitiilor deschise.
Inițierea unei tranzacții futures de vânzare/cumpărare se poate realiza cu ușurință în
momentul în care pe contractul respectiv există oferte de preț. Însă, problema care poate apare
pentru investitor este determinată de dorința de lichidare a poziției și ieșirea din piață. Dacă pe o
piață lichidă acest lucru nu constituie o problemă, în schimb pe contractele mai puțin tranzacționate
riscul de a lichida o poziție la un preț foarte prost sau chiar de a nu găsi contraparte îi poate afecta
pe operatori, în special pe speculatori.
Pentru a asigura un minim de lichiditate pe contractele mai puțin tranzacționate, în cadrul
burselor își desfășoară activitatea o categorie aparte de operatori – market makers. Pentru a susține
lichiditatea pieței, acești intermediari asigură cotații de cumpărare și vânzare pe parcursul sesiunii
de tranzacționare pe anumite contracte și scadențe. Astfel, investitorii pot deschide poziții pe aceste
contracte în condiții de siguranță.
Tranzacţionarea instrumentelor derivate diferă substanţial de tranzacţionarea instrumentelor
clasice pe piaţa la vedere (acţiuni, obligaţiuni sau alte valori mobiliare). Prin însăşi construcţia lor,
derivatele beneficiază de un efect de amplificare a câştigurilor şi a pierderilor (efectul de levier). De
asemenea, comisioanele de tranzacţionare pe piaţa futures sunt mult mai mici decât pe piaţa la
vedere, fapt care conferă o mai mare lejeritate în deschiderea şi închiderea poziţiilor pe această
piaţă, în special în cazul tranzacţiilor intra-day. Toate acestea constituie avantaje nete pentru
investitori, însă tranzacţionarea instrumentelor derivate presupune totodată şi asumarea unor
riscuri.
Tranzacționarea pe piața futures se adresează în general operatorilor înclinați să își asume un
risc ridicat deoarece se pot pierde sume substanțiale de bani în perioade foarte scurte de timp. Acest
fapt se datorează în principal efectului de levier care permite, prin intermediul unei sume mici de
bani, accesul la active suport cu valoare de câteva ori mai mare care pot aduce pierderi multiplicate
în cazul în care evoluția cursului nu este cea previzionată.

11
 Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, efectul evoluției nefavorabile a cursului de
piață determină înregistrarea imediată a pierderilor. Câștigurile, respectiv pierderile sunt creditate
sau debitate din cont în timp real. Dacă mișcările survenite în piață au ca efect reducerea valorii
pozițiilor deschise pe instrumente derivate, ca urmare a apelului în marjă apare necesitatea
suplimentării fondurilor din contul de marjă. Dacă în contul de marjă nu sunt suficiente lichidități
pentru a acoperi minimul necesar de marjă sau nu se completează suma din cont, pozițiile pot fi
lichidate forțat de către intermediar și o eventuală revenire a prețului nu va mai fi de folos.
În anumite condiții de piață, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o poziție. Riscul ce
poate apare este de a nu se putea lichida poziția (deci imposibilitatea marcării profitului sau
prevenirii pierderii) sau dacă se realizeaza închiderea poziției acest lucru se poate face la prețuri mai
puțin avantajoase.
Toate tranzacțiile pe instrumente financiare derivate implică risc și nu există nici o strategie
de tranzacționare care să îl elimine complet. Tranzacționarea instrumentelor financiare derivate
presupune cunoașterea atât a pieței derivatelor, cât și a pieței la vedere a activului suport.

12
Cap.2 Contractele futures - studiu de caz-portofoliu 3 societati
de pe www.bvb.ro

2.1 Prezentarea societăţilor din portofoliu

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est. Compania
este activa de-a lungul intregului lant valoric al energiei: de la explorarea si productia de titei si
gaze, pana la rafinare si distributia de carburanti si, mai departe, la generarea de energie electrica,
precum si comercializarea gazelor naturale si a energiei electrice. Compania este organizata in trei
segmente de activitate integrate operational – Upstream, Downstream Oil, Downstream Gas.
Modelul de afaceri integrat al OMV Petrom ii confera rezilienta financiara datorita sinergiilor si
protectie naturala impotriva volatilitatii pretului petrolului.
In Upstream, OMV Petrom este prezenta in Romania si Kazahstan. Experienta noastra
variaza de la explorarea onshore la mare adancime pana la productia din zacaminte mature si
productia offshore in ape de mica adancime. In 2018, portofoliul nostru consta in 532 mil. bep
rezerve dovedite (1P) si o productie de hidrocarburi de aproximativ 58 mil. bep (din care 3,7 mil.
tone titei si condensat si 4,8 mld. metri cubi gaze naturale).
In Downstream Oil, operam rafinaria Petrobrazi, care are o capacitate de 4,5 mil. tone/an si
poate procesa intreaga productie de titei din Romania a OMV Petrom. Suntem prezenti pe piata de
retail a produselor petroliere printr-o retea de 794 de statii de distributie, localizate in Romania,
Moldova, Bulgaria si Serbia. Aceste statii sunt operate prin intermediul a doua marci comerciale:
Petrom si OMV. In 2018, segmentul Downstream Oil a inregistrat vanzari de 5,0 mil. tone de
produse rafinate, dintre care 2,7 mil. tone vanzari cu amanuntul.
In Downstream Gas, activitatile noastre constau in productia de energie electrica si vanzarea
de gaze naturale si energie electrica. Operam centrala electrica, pe baza de gaze, de la Brazi, care
are o capacitate de 860 MW. In 2018, segmentul Downstream Gas a inregistrat 47,3 TWh vanzari
de gaze naturale (dintre care 38,9 TWh catre terti), echivalentul a 4,4 mld. metri cubi, si a generat
3,8 TWh energie electrica.
Grupul OMV Petrom detine o pozitie de lider pe pietele de carburanti si gaze naturale din
Romania si are o contributie importanta la securitatea aprovizionarii cu energie electrica a tarii.
Succesul nostru se bazeaza pe modelul de afaceri integrat, pe excelenta operationala si pe disciplina

13
financiara, care sunt esentiale pentru generarea unei cresteri durabile si a unor randamente atractive
pentru actionarii nostri.
OMV Petrom beneficiaza, de asemenea, de expertiza si expunerea internationala a OMV,
actionarul majoritar detinand 51,01% din actiuni, o companie de energie activa pe plan
international, cu sediul in Austria.
Povestea OMV Petrom de dupa privatizarea sa, in urma cu 14 ani, a fost despre
transformare, restructurare si modernizare. Am efectuat schimbari majore pentru a ne valorifica la
maximum activele, pentru a ne alinia celor mai bune practici si tendinte din industrie si pentru a fi
lideri in ceea ce priveste modul in care ne dezvoltam angajatii.
Pe parcursul acestei perioade, OMV Petrom a reprezentat un pilon de stabilitate pentru
economia Romaniei, in calitatea sa de furnizor de incredere de energie, angajator important si
contribuabil semnificativ la bugetul de stat.
Generarea de valoare pentru clientii nostri, prin cresterea gradului de satisfactie si
imbogatirea experientei acestora, a reprezentat intotdeauna unul dintre obiectivele noastre
principale. De asemenea, OMV Petrom considera ca responsabilitatile sale fata de angajati si fata de
mediu sunt o prioritate. In acest sens, compania a depus eforturi considerabile pentru a diminua
frecventa incidentelor cu mai mult de o zi de lucru pierduta in raport cu timpul de lucru prestat si
pentru a reduce in mod continuu emisiile de gaze cu efect de sera si intensitatea utilizarii apei.
OMV Petrom acorda o importanta deosebita principiilor bunei guvernante corporative,
considerand guvernanta corporativa un element-cheie care sta la baza dezvoltarii durabile a afacerii
si a sporirii valorii pe termen lung pentru actionari. Pentru a-si pastra competitivitatea intr-o lume
aflata in schimbare, OMV Petrom dezvolta si isi adapteaza in mod constant practicile de guvernanta
corporativa, astfel incat sa se poata conforma noilor cerinte si viitoarelor oportunitati.
Dupa ani intregi de efort sustinut, OMV Petrom si-a consolidat pozitia pe piata de titei si
gaze naturale, transformandu-se intr-o afacere eficienta. Am strabatut un drum lung in acesti ani, iar
ambitia noastra este de a merge mult mai departe de atat. Suntem mandri de fundatia solida si
stabila pe care am construit-o, ceea ce ne permite sa cream in continuare valoare durabila pentru
partile noastre interesate.
OMV Petrom este responsabila pentru producerea si livrarea energiei pentru viata mai buna
a milioane de oameni. Ramanem angajati in indeplinirea promisiunilor facute, consolidandu-ne
pozitia de companie integrata, lider in regiune, cu obiectivul de baza de a oferi un randament
atractiv actionarilor. Vom realiza toate acestea explorand sustenabil oportunitatile din Romania,
urmarind consecvent expansiunea regionala si imbunatatind continuu oferta noastra si experienta
oferita clientilor.

14
 Strategia noastra va genera performanta, fiind construita in jurul a trei piloni: imbunatatirea
competitivitatii portofoliului existent, dezvoltarea optiunilor de crestere, expansiune regionala. Cu
un plan de executie clar definit, strategia adreseaza sustenabilitatea bazei de rezerve, urmareste
maximizarea eficientei operationale si exploreaza oportunitatile de-a lungul lantului valoric,
pregatind compania pentru noile tendinte in sectorul energetic.
OMV Petrom se angajeaza sa asigure actionarilor o rentabilitate competitiva pe perioada
ciclului de afaceri, inclusiv prin plata unui dividend crescator. Ne propunem sa crestem in fiecare an
valoarea dividendului sau cel putin sa mentinem nivelul din anul anterior, in concordanta cu
performanta financiara si necesarul de investitii, avand in vedere soliditatea financiara pe termen
lung a companiei.

BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE

BRD Groupe Société Générale este a doua banca din România dupa totalul activelor si are
cea de-a patra capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti. Urmasa a Societatii Nationale de
Credit Industrial, creata în 1923, a îndeplinit functia de  banca de investitii a Statului Român înainte
de a primi, în 1990, licenta de banca universala. În 1999, Société Générale a devenit actionarul
majoritar al bancii.
BRD are 2,2 milioane de clienti si opereaza o retea de 870 de unitati, activitatea sa
desfasurându-se pe trei linii de business: retail si IMM-uri, mari corporatii si investment banking.
Gama sa de produse si servicii acopera, pe lânga finantarile clasice, cash managementul,
factoringul intern si extern, serviciile de leasing financiar si operational si managementul flotelor
auto, prin filialele sale BRD Sogelease  si ALD Automotive.
BRD a creat un grup financiar care ofera expertiza în investment banking, fuziuni-achizitii
sau structured finance, gestiune de active (BRD Asset Management), credite de consum (BRD
Finance).
BRD este prezenta pe piata fondurilor de pensii private si a asigurarilor de viata prin filialele
sale BRD Pensii si BRD Asigurari de Viata.
BRD este liderul pietei românesti a creditelor sindicalizate, a factoringului si a cardurilor
bancare.
Cu aproximativ 7.500 de angajati, BRD este cel mai mare angajator din sistemul bancar
românesc.

Med Life S.A.

15
 MedLife este cel mai mare furnizor de servicii private de sanatate din Romania. Compania
opereaza cea mai extinsa retea de clinici, una din marile retele de laboratoare medicale, spitale
generale si specializate si are cea mai mare baza de clienti pentru Pachete de Preventie in Sanatate
din tara. Este, de asemenea, din punct de vedere al vanzarilor, una dintre marile companii private de
sanatate din Europa Centrala si de Est, conform informatiilor publice disponibile Grupului MedLife.
 
Actiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata la
vedere administrata de Bursa de Valori Bucuresti, Categoria Premium, avand simbolul de
tranzactionare "M".

2.2 Evoluţia indicatorilor economici pe ultimii 3 ani

OMV Petrom

  2018 2017 2016

32.161.459.09 31.930.472.44 34.096.836.60
Active imobilizate - Total
0 8 8
24.361.558.05 24.969.263.10 25.997.039.61
Imobilizari corporale - Total
5 4 6
Actiuni detinute la entitatile asociate si la entitatile
45.239.000 45.239.000 45.239.000
controlate in comun
10.656.985.88
Active circulante - Total 9.027.812.352 6.945.098.240
8
Stocuri 1.662.898.388 1.609.488.384 1.606.439.040
Creante - Total 4.092.686.755 3.638.136.064 3.484.856.320
Casa si conturi la banci 4.901.400.745 3.780.187.392 1.853.803.008
Investitii pe termen scurt      
Cheltuieli in avans 249.586.330 179.483.632 196.571.552
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an -
5.367.407.736 3.822.020.608 3.106.216.960
Total
Datorii institutii credit (pana la un an) 90.667.584 190.674.160 186.423.040
Datorii comerciale - furnizori (pana la un an) 2.372.960.415 2.179.462.656 1.623.816.960
Active circulante/datorii curente nete 5.489.504.047 5.280.955.392 3.954.372.608
37.666.631.38 37.211.426.81 38.051.209.21
Total active minus datorii curente
1 6 6
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare 418.361.449 702.504.512 883.966.336

16
   2018 2017 2016
de un an - Total
Datorii institutii credit (mai mare de un an) 281.871.521 558.681.792 725.692.864
Venituri in avans 53.895.161 66.258.364 34.545.116
Capital subscris varsat 5.664.410.834 5.664.410.624 5.664.410.624
30.313.551.06 27.560.118.27 26.000.814.08
Capitaluri proprii - Total
0 2 0
Datorii - Total      
17.817.366.02 14.764.836.86 12.523.026.43
Cifra de afaceri neta
4 4 2
18.654.847.06 15.606.940.67 13.410.513.92
Venituri din exploatare - Total
0 2 0
Ajustari de valoare privind imobilizarile
necorporale, corporale, investitiile imobiliare si 2.142.813.470 3.001.229.824 2.176.276.736
activele biologice evaluate la cost
14.203.281.02 12.914.868.22 12.543.861.76
Cheltuieli din exploatare - Total
9 4 0
Rezultat din exploatare 4.451.566.031 2.692.072.192 866.652.032
Venituri din actiuni detinute la entitati asociate si
0    
entitati controlate in comun
Venituri din dobanzi 139.778.705 54.243.320 40.574.512
Venituri financiare - Total 909.285.464 847.479.680 666.056.320
Cheltuieli privind dobanzile 41.358.480 27.124.390 38.018.016
Cheltuieli financiare - Total 756.056.159 816.587.840 480.996.000
Rezultat financiar 153.229.305 30.891.808 185.060.304
19.564.132.52 16.454.420.48 14.076.569.60
Venituri totale
4 0 0
14.959.337.18 13.731.456.00 13.024.857.08
Cheltuieli totale
8 0 8
Rezultat brut 4.604.795.336 2.722.964.224 1.051.712.320
Rezultat net 3.879.650.048 2.399.948.032 907.853.248
Nr. mediu salariati 12.498 13.322 14.380

BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE

2018 2017 2016

Active financiare disponibile in vederea
  12.113.692.000 11.585.000.000
vanzarii
Capital Social 2.515.622.000 2.515.622.000 2.515.622.000
Cheltuieli cu dobanzi 151.126.000 130.611.000 207.735.000
Cheltuieli operationale 1.399.639.000 1.387.568.000 1.309.677.000
17
 2018 2017 2016
Depozite de la clienti 45.315.556.000 44.387.308.000 42.290.738.000
Depozite de la banci 297.817.000 885.970.000 531.601.000
Imobilizari corporale 794.585.000 825.645.000 825.393.000
Imprumuturi de la banci si alte institutii
16.582.000 48.530.000 138.451.000
financiare
Imprumuturi si creante 28.893.343.000 29.011.925.000 27.384.110.000
Numerar si echivalente in numerar 6.021.509.000 7.682.141.000 7.139.966.000
Rezultat brut 1.827.553.000 1.629.618.000 863.319.000
Rezultat net 1.545.989.000 1.380.384.000 728.281.000
Total active 54.089.354.000 53.490.923.000 50.657.583.000
Total capitaluri proprii 7.327.409.000 7.028.387.000 6.367.183.000
Total datorii 46.761.945.000 46.462.536.000 44.290.400.000
Venituri din dobanzi 2.020.458.000 1.734.967.000 1.689.231.000
Venituri nete din comisioane 759.301.000 726.290.000 737.021.000
Venituri nete din dobanzi 1.869.332.000 1.604.356.000 1.481.496.000
Venituri operationale 2.980.916.000 2.641.499.000 2.634.172.000

Med Life S.A.

2018 2017 2016

338.620.99 309.337.95 264.918.25
Active imobilizate - Total
8 2 6
183.020.16 168.861.93 160.173.50
Imobilizari corporale - Total
1 6 4
Actiuni detinute la entitatile asociate si la entitatile controlate 133.511.27 120.447.73
85.613.408
in comun 9 6
154.298.83 145.649.64
Active circulante - Total 76.062.896
7 8
Stocuri 6.533.910 6.668.022 6.399.887
126.006.36
Creante - Total 68.974.104 55.703.824
4
Casa si conturi la banci 21.758.563 70.007.528 13.959.191
Investitii pe termen scurt      
Cheltuieli in avans 2.204.277 2.559.451 2.724.058
111.554.08 102.443.04
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 95.597.952
4 0
Datorii institutii credit (pana la un an) 23.997.415 25.782.428 11.214.325
Datorii comerciale - furnizori (pana la un an) 75.848.191 61.550.908 64.852.628
Active circulante/datorii curente nete 44.949.030 45.766.064 -16.810.992

18
 2018 2017 2016
383.570.02 355.104.00 248.107.26
Total active minus datorii curente
8 0 4
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - 231.571.42 201.159.72 159.206.40
Total 1 8 0
205.624.68 184.328.36 142.653.68
Datorii institutii credit (mai mare de un an)
1 8 0
Venituri in avans      
Capital subscris varsat 5.536.271 5.536.271 5.023.000
151.998.60 153.944.27
Capitaluri proprii - Total 88.900.856
7 2
Datorii - Total      
419.850.60 379.664.70 341.731.55
Cifra de afaceri neta
5 4 2
422.329.61 384.082.84 345.656.28
Venituri din exploatare - Total
7 8 8
Ajustari de valoare privind imobilizarile necorporale,
corporale, investitiile imobiliare si activele biologice evaluate 29.102.249 26.485.264 25.052.344
la cost
406.246.13 371.724.76 338.692.99
Cheltuieli din exploatare - Total
7 8 2
Rezultat din exploatare 16.083.480 12.358.060 6.963.285
Venituri din actiuni detinute la entitati asociate si entitati
     
controlate in comun
Venituri din dobanzi 1.900.485 523.468 390.842
Venituri financiare - Total 1.900.485 15.459.235 18.697.252
Cheltuieli privind dobanzile 11.238.160 8.002.234 6.501.601
Cheltuieli financiare - Total 11.900.434 29.532.184 32.604.984
Rezultat financiar -9.999.949 -14.072.948 -13.907.733
424.230.10 399.542.08 364.353.53
Venituri totale
2 0 6
418.146.57 401.256.96 371.297.98
Cheltuieli totale
1 0 4
Rezultat brut 6.083.531 -1.714.888 -6.944.448
Rezultat net 4.110.438 -2.520.022 -7.752.853
Nr. mediu salariati 2.193 1.745 1.629

19
Bibliografie

Radu Lupu, Piata instrumentelor financiare derivate. Editura Economica 2018,

Bucuresti
Anghelache G., “Piete de capital si burse de valori”, Editura Societatea adevarul SA,
Bucuresti, 1998
Anghel Nicolae, “Piete de capital si eficienta investitiilor”, Editura Hrema, Bucuresti,
1996
Dardac Nicolae, Basno Cezar, “Bursele de Valori”, Bucuresti, 1998
Site-uri:
www.bvb.ro

20