Capitolul III

CONTRACTELE SWAP

3.1. Contractele SWAP - concept

Contractele swap reprezinta acorduri ncheiate pe un anumit termen,
ntre doi operatori financiari prin care cei doi efectueaza un schimb
reciproc de active financiare. Printr-un acord swap se stabilesc datele
exacte la care vor avea loc aceste fluxuri de bani si modalitatea de
calcul.
Contractul cel mai frecvent intalnit este contractul prin care una
dintre parti accepta plata unei dobanzi fixe in schimbul unei rate
ajustabile oferite de alta parta contractanta. Participantii sunt numai
persoane juridice angajate in contracte de emisiune a instrumentelor
financiare transferabile cu grad de rating diferit, contracte comerciale,
plati in moneda nationala sau alte valute, precum si in activitati de
arbitraj, hedging si speculatie.
Contractele swap nu au loc intre partenerii contractelor economice
principale de vanzare/cumparare, ci separat, intre acestia si un
intermediar specializat care isi asuma separat riscul variatiei de pret.
Deoarece asemenea contracte nu sunt standardizate, ele nu se pot
tranzactiona pe o piata organizata si reglementata, ci se negociaza
individual (pe piata OTC), fapt care lasa posibilitatea participantilor sa
fixeze conditii si clauze flexibile ale contractelor swap. Contractele
swap au nceput sa fie utilizate n anii 80 si au la origini contractele de
credit paralele si back-to-back. (Abken, 1991)
Literatura de specialitate cuprinde o serie de opinii privind ncadrarea
swap-ului fie n categoria instrumentelor financiare derivate, fie a
produselor sintetice ale pietei de capital (Nitu, 2002). Alti autori
(Gaftoniuc, 1997) considera ca swap-ul reprezinta o operatiune
financiara, nu un contract sau un instrument n sine. Legislatia pietei
de capital din Romnia (Legea 297/2004) ncadreaza swap-ul n
categoria instrumentelor financiare, nsa nu ca instrument derivat, n
timp ce reglementarile Bancii Nationale a Romniei privind
instrumentele financiare derivate cu care pot desfasura activitati
bancile comerciale (Normele nr. 10/2002) privesc swap-ul ca
instrument financiar derivat.
n opinia noastra, contractele swap reprezinta instrumente financiare
1

derivate, prin prisma faptului ca presupun schimburi ce vor avea loc n

viitor si , de cele mai multe ori, valoarea lor se bazeaza pe valoarea
activului suport la o data viitoare.
n cadrul unui contract swap participantii schimba riscurile si
avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata variabile, cu
riscurile si avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata fixe.
Astfel, contractele swap pot fi considerate instrumente financiare prin
care se pot schimba conditiile de plata a unor obligatii, contribuind la
restructurarea portofoliului investitorilor pietei financiare.
Contractul swap are o existenta separata fata de contractele
economice ce stau la baza operatiunii de schimb reciproc, cei doi
parteneri swap neputnd fi si parteneri n aceste contracte economice.
Deoarece este un contract nestandardizat, contractul de schimb nu
poate fi tranzactionat pe piata bursiera ci numai pe piata OTC prin
negociere individuala ntre parteneri privind conditiile si clauzele
contractuale. Datorita amplorii pe care au luat-o tranzactiile swap,
ncepnd din anul 2001, bursa de la Londra si ulterior si bursa de la
Chicago au pus la punct contracte standardizate de tip futures si
optiuni swap.
Una din cele mai importante probleme ridicate de contractele swap
este legata de evaluarea riscurilor la care este supusa fiecare parte
contractuala. Principalele riscuri asociate unei operatiuni swap sunt
riscul de neplata, riscul de lichiditate si riscul de dobnda. Evaluarea
primelor doua categorii de riscuri presupune o buna cunoastere a
partenerului de schimb ceea ce poate fi o operatiune dificila si cu
costuri ridicate. Analiza riscurilor unui contract swap poate fi facuta
pornind de la cteva trasaturi caracteristice ale acestora:

unt derivate extrabilantiere

sunt tranzactionate pe piata OTC
sunt flexibile si personalizabile
nu necesita plata unei prime
operatiunea are la baza un singur contract
dobnzile care se schimba nu sunt negociabile
presupun obligatii reciproce si conditionatenu presupun
transferul nominalului (cu exceptia swap-ului valutar) si deci nici
riscul de neplata a acestuia
swap-ul valutar implica n plus si riscul cursului de schimb

)
Literatura de specialitate nu a ajuns la un numitor comun n ceea ce
priveste elaboarea unui model de evaluare a riscurilor generate de
2

operatiunile swap. n ceea ce priveste nsa evaluarea valorii unui

contract swap, aceasta poate fi calculata pornind de la ipoteza ca, n
esenta, o operatiune de swap presupune schimbul unei obligatii cu rata
fixa cu o obligatie cu rata variabila. Pentru o institutie financiara ce
efectueaza o operatiune swap, valoarea schimbului este egala cu
diferenta dintre valoarea obligatiei fixe si a celei variabile. n momentul
negocierii contractului, valoarea swap-ului este nula, ea putnd deveni
ulterior pozitiva sau negativa, n functie de evolutia comparativa a
celor doua rate de dobnda.
Clasificarea contractelor swap poate fi facuta n functie de piata pe
care se ncheie tranzactia si de tipul de activ care se schimba astfel:
Swap valutar ( currency swap) :

CURRENCY SWAP swap valutar dobnda fixa - dobnda fixa

CROSS CURRENCY SWAP swap valutar dobnda fixa dobnda variabila
CROSS CURRENCY BASIS SWAP swap valutar dobnda
variabila - dobnda variabila

Swap de dobnda ( interest rate swap ) :

PLAIN VANILLA SWAP swap dobnda fixa - dobnda variabila

BASIS SWAP swap dobnda variabila - dobnda variabila

Swap pe piata de capital ( equity swap ) :

swap de indici ai pietei de capial

swap pe actiuni

Swap pe marfuri ( commodity swap )

Contractele swap sunt utilizate pe o scara larga de banci care se
manifesta pe aceasta piata fie n calitate de intermediari, fie n calitate
de parteneri. Cele mai utilizate forme de tranzactii swap sunt cele
asupra ratei dobnzii si asupra valutei. O categorie aparte a
contractelor swap o reprezinta derivatele de credit ce au la baza
operatiuni swap. De asemenea, ele pot fi utilizate si in diverse
combinatii cu alte instrumente financiare derivate, dnd nastere altor
tipuri de tranzactii swap.
3.2. Tipologia si mecanismul contractelor swap
A. Contractele swap pe actiuni
n ultimele decenii sfera de cuprindere a contractelor swap s-a extins
3

dincolo de schimbul de mprumuturi n valute diferite sau de rate ale

dobnzii catre schimbul de produse primare ale pietei de capital
actiuni, obligatiuni sau chiar de produse sintetice ale acesteia. Au
aparut astfel contractele swap pe randamentul actiunilor (equity swap)
ce presupun schimbul de randamente ntre doua actiuni sau indici
bursieri sau ntre randamentul unei actiuni sau al unui indice bursier si
o rata fixa sau variabila de dobnda.
n functie de originea fluxurilor de numerar ce se schimba ntre cele
doua parti principalele trei tipuri de contracte swap pe actiuni sunt:
J

schimbul dintre randamentul unei actiuni (pachet de actiuni,

sau indice bursier) si o rata fixa a dobnzii;

schimbul dintre randamentul unei actiuni (pachet de actiuni,

sau indice bursier) si o rata variabila a dobnzii;

schimbul dintre randamentul unei actiuni (pachet de actiuni,

sau indice bursier) si randamentul unei alte actiuni (pachet de actiuni,
sau indice bursier).
J

Contractele swap pe actiuni prezinta o serie de caracteristici

specifice n comparatie cu contractele swap pe rata dobnzii sau pe
valute. O prima astfel de caracteristica este incertitudinea valorii
fluxurilor de numerar legate de actiunile schimbate. n cazul
contractelor swap pe rata dobnzii valoarea platilor variabile este
stabilita la momentul ncheierii contractului si platita la scadenta, nsa
n cazul swap-ului pe actiuni valoarea randamentului actiunilor suport
nu este cunoscuta dect n momentul scadentei. O a doua diferenta
majora ntre cele doua tipuri de contracte swap este aceea ca, asa cum
vom ilustra prin exemplul urmator, randamentul actiunilor poate fi
negativ ceea ce va presupune pentru una din parti att plata diferentei
de randament ct si a ratei fixe a dobnzii. Acesta este un risc pe care
ambele parti contractuale trebuie sa fie dispuse sa si-l asume.
B. Swap pe rata dobnzii

Contractele swap pe rata dobnzii se bazeaza pe estimarile

diferite ale celor doi parteneri privind evolutia dobnzii la
instrumentele de credit emise sau detinute. Astfel, emitentul unor
obligatiuni cu rata a dobnzii fixa mizeaza pe diminuarea ratei dobnzii
n perioada urmatoare n timp ce emitentul unor obligatiuni cu rata a
dobnzii variabila considera ca rata dobnzii va creste peste nivelul
ratei fixe a celuilalt partener. Cei doi au posibilitatea sa ncheie un
contract swap prin care:
Emitentul titlurilor de credit cu dobnda fixa va plati dobnda fixa
4

si va ncasa de la partenerul sau dobnda variabila;

Emitentul titlurilor de credit cu dobnda variabila va plati dobnda
variabila si va ncasa n schimb o dobnda fixa.

J
J

Dobnda variabila la care se refera contractele swap este de

obicei o rata a dobnzii de referinta (LIBOR, EURIBOR). ntre cei doi
parteneri se interpune o banca comerciala specializata n operatiuni
swap ce joaca rol de intermediar. n situatia n care unul din clientii
bancii doreste sa ncheie un contract swap pe rata dobnzii si nu
gaseste un partener corespunzator, banca poate actiona ea nsasi n
calitate de partener al clientului sau. Riscul asumat de banca prin
aceasta operatiune va fi acoperit pe piata futures sau pe piata bursiera
swap.
Ca si n cazul altor tipuri de contracte swap (swap-ul pe randament
total) schimbul de active ntre cei doi parteneri poate fi asimilat cu
vnzarea de titluri de credit cu venit fix si cumpararea de titluri de
credit cu venit variabil de catre una dintre parti si efectuarea operatiei
inverse de catre celalalt partener, fara ca sa presupuna nsa transferul
efectiv al titlurilor ntre cei doi. Costurile operatiunii vor fi reprezentate
de comisionul intermediarului la care se pot adauga pierderile ce pot
surveni n cazul n care rata dobnzii evolueaza n sens contrar
asteptarilor unuia dintre parteneri.
C. Swap pe devize
Contractele swap pe devize reprezinta aranjamente prin intermediul
carora doi parteneri schimba ntre ei datorii exprimate n monede
diferite pentru fiecare parte. Din punct de vedere al mecanismului de
functionare, diferenta fata de contractele swap pe rata dobnzii este ca
n calculul platilor ce vor fi efectuate ntre partile contractuale intervine
si cursul de schimb dintre cele doua valute. Contractul se ncheie tot
prin intermediul unei banci comerciale cu rol de intermediar, iar la
sfrsitul acestuia restituirea capitalului se face la un curs de schimb
stabilit n avans.
Operatiunile swap pe valuta presupun parcurgerea a trei etape:

schimbul initial de capital;

schimbul de dobnzi pe parcursul contractului;

schimbul de capital la maturitate.

J

Schimbul initial de capital se face la un curs stabilit ce are la

baza fie cursul la vedere dintre cele doua monede, fie un curs la

termen. Acest schimb poate presupune un transfer efectiv de fonduri,

sau poate fi pe baza notionala, fictiva, fara sa necesite miscari fizice de
fonduri ntre parteneri. Tot n aceasta prima etapa se stabilesc si ratele
dobnzilor ce vor fi platite n cea de-a doua etapa ntre parteneri. La
maturitatea contractului, sumele initiale de capital sunt din nou
schimbate ntre parteneri la un curs stabilit nca de la ncheierea
contractului.
J

Utilizarea contractelor swap pe devize permite reducerea

riscului valutar si n acelasi timp da posibilitatea obtinerii de profituri
financiare prin specularea ratei dobnzii pe piete externe pe care nu
exista posibilitatea obtinerii de mprumuturi directe, dar si prin
specularea ratei de schimb valutar ntre doua monede.
Pentru a exemplifica modul de desfasurare si avantajele unei
operatiuni swap pe devize consideram cazul a doi agenti economici
situati n tari diferite. Societatea A, din Franta, doreste sa faca un
mprumut n yeni, n timp ce societatea B, din Japonia este interesata
de un mprumut n euro. Datorita restrictiilor impuse de piata japoneza,
firma franceza nu va avea acces direct pe aceasta piata, iar pentru
firma japoneza un mprumut extern in euro ar presupune costuri mari.
De aceea, cei doi parteneri vor alege sa se mprumute fiecare n
moneda nationala, urmnd ca apoi sa ncheie un contract swap.
Cursul la vedere este de 1 euro = 160 yeni. Firma franceza va
mprumuta 100.000 euro cu o dobnda de 8% pe an, iar firma
japoneza 160.000 yeni, cu o dobnda de 7% pe an. Maturitatea celor
doua mprumuturi este de 3 ani.
La momentul ncheierii contractului swap, ntre cei doi parteneri are
loc un schimb de capital ce are la baza cursul valutar la vedere din acel
moment. Firma franceza livreaza 100.000 euro, iar firma japoneza
160.000 yeni.
Timp de trei ani, la termene stabilite prin contract, ce pot fi anuale,
semestriale sau trimestriale, cele doua parti contractuale vor proceda
la plata reciproca a dobnzilor. Firma franceza va plati o dobnda
anuala de 11.200 yeni, iar firma japoneza o dobnda de 8.000 euro.
La expirarea celor trei ani de contract, ntre cele doua firme va avea
loc un nou schimb de capital, de aceasta data n sens invers: firma
franceza va livra 160.000 yeni, n timp ce firma japoneza va livra
100.000 euro.
n acest fel, cele doua firme au avut posibilitatea sa se mprumute n
moneda straina evitnd riscul de schimb valutar si avnd acces la
piete financiare straine cu costuri reduse.
6

Contractele swap pot fi utilizate si pentru diversificarea surselor de

finantare ale unei firme, pastrndu-si n acelasi timp rolul de diminuare
a riscului valutar. De exemplu, o societate comerciala americana poate
emite un mprumut obligatar n euro n paralel cu ncheierea unui
contract de mprumut cu o banca americana n dolari. Astfel, firma va
schimba la ncheierea contractului swap cu banca datoria sa n euro
fata de creditorii obligatari cu o datorie n dolari fata de banca. Pe
parcursul derularii contractului ea va primi de la banca sume n euro pe
care la va plati creditorilor sai si va plati bancii dobnzi n dolari. La
finalul contractului firma si va recupera suma n euro pe care o va
rambursa investitorilor n obligatiunile sale si plati valoarea
mprumutului n dolari bancii. Riscul de schimb valutar a fost transferat
astfel bancii comerciale. n general, bancile participa la operatiuni
swap valutare de pe ambele pozitii ale aranjamentului, n sensul ca
implicarea n calitate de vnzator swap ntr-un contract cu o companie
este nsotita de asumarea rolului de cumparator swap ntr-un alt
contract cu scopul de a diminua expunerea bancara la risc.
O alta utilizare ce poate fi atribuita contractelor swap valutare este
aceea de protejare a portofoliului unui investitor. n cazul n care un
investitor de portofoliu detine
titluri de credit pe termen lung exprimate n moneda straina, constata
o depreciere a cursului de schimb valutar dar nu doreste sa renunte la
activele detinute, el are posibilitatea unui aranjament swap care sa i
permita schimbarea unei sume echivalente cu dobnzile ncasate n
urma detinerii titlurilor de credit cu o suma n moneda nationala, la un
curs fix sau variabil, aplicat la valoarea monedei nationale din
momentul ncheierii contractului swap. Si n acest caz partener n
contract va fi o banca comerciala.
Asadar, contractele swap pe devize pot fi utilizate n scopul acoperirii
riscului de schimb sau n scop speculativ, pentru obtinerea de fonduri
cu costuri reduse sau de pe piete restrictive din punct de vedere al
accesului sau pentru schimbarea devizelor n cadrul fluxurilor de
ncasari si plati.
Bibliografie :
http://www.slideshare.net/NithocrisInanna/capitolul-iii-contractele-swap
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/329390/Contract_swap_
http://www.tradeville.eu/tradepedia/instrumente-derivate