ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Marketing

Cuprins

ANALIZA FINANCIAR 1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 1.1. Analiza patrimoniala 1.1.1. Notiunea de patrimoniu 1.1.2. Indicatorii de echilibru financiar patrimonial 1.1.3 Ratele de echilibru financiar si de ndatorare 454f524e ...... - 9 1.2. Analiza functionala 1.2.1. Ciclurile de functionare 454f524e ale ntreprinderii 1.2.2. Indicatorii de echilibru financiar functional 2. ANALIZA REZULTATELOR NTREPRINDERII 2.1. Contul de rezultate 2.2. Soldurile intermediare 454f524e de gestiune 2.3. Capacitatea de autofinantare 454f524e 2.4. Ratele de rentabilitate
ALTE DOCUMENTE Publicitatea Marketing pe Internet - O scurta introducere Metode si tehnici decizionale(cert/incert.risc) Plan de afaceri ASCULTA-TI CLIENTUL TEHNICI DE VANZARI . Care sunt procedeele utilizate pentru stabilirea preturilor in politica de pret Politica de produs ROLUL MARKETINGULUI MODERN INTR-O LUME IN SCHIMBARE Analiza de reclama

2.4.1. Ratele de rentabilitate economica 2.4.2. Ratele de rentabilitate financiara 2.4.3. Rentabilitatea medie ponderata a capitalurilor 2.5. Analiza pragului de rentabilitate STUDIU DE CAZ LA "S.C. SRG SA"..............- 30 Anexe ale societatii "S.C. SRG SA"..............-

ANALIZA FINANCIAR

Analiza financiara este prima faza a ciclului fundamental al gestiunii financiare 454f524e

Ea prezinta interes att pentru conducatorii ntreprinderii, ct si pentru partenerii externi ai acesteia. Indiferent de pozitia analistul

financiar (pe plan intern sau extern), obiectivele analizei financiare 454f524e se refera la determinare 454f524e a rentabilitatii si risculu

Astfel, managerii, actionarii si potentialii investitori sunt interesati mai ales de performantele firmei, n timp ce bancile, furnizorii si a creditori sunt interesati n primul rnd de riscul de insolvabilitate, deci de echilibrul financiar al ntreprinderii.

Analiza financiara se efectueaza pe baza documentelor contabile de sinteza (bilant, cont de rezultate si anexe la bilant) si a alt informatii privind evolutia preturilor si a cursurilor bursiere pe piata. Daca bilantul reflecta situatia patrimoniala a ntreprinderii sfrsitul exercitiului, contul de rezultate furnizeaza informatii asupra activitatii acestei ntreprinderi n timpul exercitiului considerat. Obiectivele si metodele de analiza financiara pot fi sintetizate astfel:

Obiectivele analizei
Studiul echilibrului financiar si al riscului de insolvabilitate

Metode de analiza financiara

Analiza statica pe baza bilantului Analiza dinamica prin tabloul de

finantare 454f524e Ratele de echilibru financiar si de ndatorare 454f524e Analiza contului de rezultate Ratele de rentabilitate Analiza pragului de rentabilitate

Studiul performantelor financiare 454f524e

1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Notiunea de echilibru financiar poate fi nteleasa n doua moduri diferite, dar nu opuse:

- ea semnifica, mai nti, ca ntreprinderea trebuie sa fie apta, gratie lichiditatilor sale, sa faca fata datoriilor atunci cnd aceste devin exigibile;

- ea presupune, de asemenea, mentinerea unui echilibru functional ntre nevoile si resursele ntreprinderii, tinnd cont d destinatiile nevoilor si de stabilitatea resurselor. De aici rezulta doua tipuri de analiza a echilibrului financiar al ntreprinderii pe baza bilantului acesteia: - analiza patrimoniala (analiza lichiditate-exigibilitate); - analiza functionala.

1.1. Analiza patrimoniala 1.1.1. Notiunea de patrimoniu

Patrimoniul unei ntreprinderi se compune din:

- drepturi de proprietate si de creanta (activul bilantier); - obligatii (datorii). Patrimoniul se calculeaza ca diferenta ntre cele doua componente si se mai numeste activ net contabil sau situatie neta. SN = ACTIV - DATORII

Situatia neta este un indicator mai restrictiv dect capitalurile proprii, ea neincluznd subventiile pentru investitii si provizioane reglementate. Acest indicator reflecta averea neta a actionarilor sau asociatilor ntreprinderii.

Cel mai adesea situatia neta este pozitiva si crescatoare 454f524e , ca urmare 454f524e a reinvestirii unei parti din profitul net sa a altor elemente (subventii, reporturi din exercitiul precedent, etc.). Aceasta crestere a situatiei nete reflecta atingerea obiectivului maj al gestiunii financiare 454f524e , si anume maximizare 454f524e a valorii ntreprinderii, adica a valorii capitalurilor proprii.

O situatie neta negativa semnifica o depasire a activului de catre datorii si anunta falimentul ntreprinderii. Aceasta situatie poate datora pierderilor din exercitiile anterioare 454f524e , care 454f524e au consumat integral capitalurile proprii. Partea neacoperi cade n sarcina creditorilor, care 454f524e si-au asumat riscul de insolvabilitate al firmei.

Mentinerea echilibrului financiar al unei ntreprinderi consta n corelare 454f524e a lichiditatii activelor (nevoilor) c exigibilitatea datoriilor (resurselor).

Un activ este cu att mai lichid cu ct el poate fi transformat mai rapid n moneda. Activele se clasifica n ordine crescatoa 454f524e a lichiditatii: activele pe termen lung (ATL) formate din imobilizari (necorporale, corporale, financiare 454f524e ) si active pe termen scurt (ATS) care 454f524e cuprind stocuri, creante, investitii financiare 454f524e pe termen scurt si disponibilitati.

Pasivele se clasifica dupa gradul lor de exigibilitate. Un pasiv este cu att mai exigibil cu ct scadenta sa este mai apropiata. M nti se nscriu pasivele cele mai exigibile, adica pasivele pe termen sub un an (PTS), formate din datorii (DTS) si credite banca 454f524e curente (PTZ). Urmeaza pasivele pe termen lung (PTL) denumite si capital permanent al ntreprinderii (CPM), formate d datorii pe termen mediu si lung (DTL), provizioane pentru riscuri si cheltuieli (PROV) si capitaluri proprii (CPR), care 454f524e nu a practic o scadenta (cu exceptia situatiilor de faliment).

Schematic, echilibrul dintre nevoile si resursele firmei este redat de urmatoare 454f524e a forma a bilantului patrimonial:

ACTIV (NEVOI)
ATL ATS

PASIV (RESURSE)
PTL = CPR + PROV + DTL PTS

Pentru calculare 454f524e a indicatorilor de echilibru financiar este necesara o detaliere a acestor marimi. Activele de termen lung sunt formate din: - imobilizari necorporale (cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare 454f524e , concesiuni, brevete, licente, marci, etc.); - imobilizari corporale (terenuri, cladiri, utilaje, etc.); imobilizari financiare 454f524e (titluri financiare 454f524e si creante pe termen lung). Activele pe termen scurt cuprind: - activele circulante (ACR), formate din: - stocuri (de materii prime, de productie n curs, de produse finite si marfuri); - creante (clienti); - activele de trezorerie (ATZ), formate din: - disponibil (n casa si n banca); investitii financiare 454f524e pe termen scurt. Pasivele pe termen scurt (PTS) sunt formate din: - datorii pe termen scurt (DTS), care 454f524e cuprind:

- datorii fata de furnizori; - datorii fata de salariati; - datorii fata de stat (impozite, taxe, contributii); - mprumuturi contractate pe termen lung, dar care 454f524e trebuie rambursate n mai putin de un an; - alte datorii. -pasive de trezorerie (PTZ), formate din creditele bancare 454f524e curente, numite si credite de trezorerie. Pasivele pe termen lung (PTL) cuprind: - datorii pe termen mediu si lung (DTL) formate din: - mprumuturi bancare 454f524e ; - mprumuturi din emisiunea de obligatiuni; - alte datorii pe termen lung. - provizioane pentru riscuri si cheltuieli (PROV) - capitalul propriu (CPR) cuprinde: - capitalul social; - prime de capital; - rezerve; - rezultat reportat -rezultatul exercitiului.

Pentru calculare 454f524e a indicatorilor de echilibru financiar sunt necesare 454f524e prelucrare 454f524e prealabila a bilantului contabil si transformare 454f524e a lui ntr-un bilant financiar, n care 454f524e activele sunt grupate dup criteriul lichiditatii crescatoare 454f524e , iar pasivele dupa cel al exigibilitatii descrescatoare 454f524e . Pentru transformare 454f524e a bilantului contabil n bilant financiar, cel mai adesea se fac urmatoare 454f524e le corectii:

- cheltuielile n avans nregistrate pe termen mai mare 454f524e de un an se trec la activele pe termen lung (ATL), iar cele p termen mai mic de un an la activele circulante (ACR);

- imobilizarile financiare 454f524e (titluri achizitionate de firma pe termen lung) care 454f524e urmeaza a fi valorificate (vndut n mai putin de un an sunt asimilate creantelor si se vor trece la activele circulante (ACR);

- creantele care 454f524e urmeaza a fi ncasate ntr-o perioada mai mare 454f524e de un an se asimileaza imobilizarilor financia 454f524e si se trec la activele pe termen lung (ATL);

- rezultatul nerepartizat se va mparti n capitaluri proprii si datorii pe termen scurt n functie de modul n care 454f524e urmeaza fi repartizat, astfel: partea care 454f524e se va distribui actionarilor sub forma de dividende se va trece la datorii pe termen scurt (DTS iar partea care 454f524e se va repartiza catre fonduri proprii sau se va reporta pentru exercitiul urmator se va include n capitaluri proprii (CPR);

- n functie de certitudinea riscului sau cheltuielii si de momentul n care 454f524e urmeaza sa se produca sau sa se efectuez provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (PROV) se vor asimila: datoriilor pe termen lung (DTL), daca riscul este sigur si se va produce peste mai mult de un an; datoriilor pe termen scurt (DTS), daca riscul este sigur si se va produce n mai putin de un an; capitalurilor proprii (CPR), daca riscul nu este sigur si are 454f524e un caracter de rezerva;

n practica, cel mai adesea provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt de natura datoriilor pe termen lung. Din acest motiv pentru simplificare 454f524e a enunturilor si rezolvarilor, vom considera ca n toate aplicatiile din acest manual provizioanele pent riscuri si cheltuieli se trec la datoriile pe termen lung.

- veniturile n avans pe termen lung se trec la datorii mai mari de un an (DTL), iar cele pe termen scurt la datorii mai mici de un a

(DTS);

- mprumuturile bancare 454f524e pe termen scurt se mpart n pasive de trezorerie (PTZ) si alte mprumuturi, care 454f524e s trec la datorii pe termen scurt (DTS).

1.1.2.

Indicatorii de echilibru financiar patrimonial

Pe baza bilantului financiar se pot calcula trei indicatori care 454f524e exprima echilibrul dintre nevoi si resurse: fondul d rulment financiar, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta. a) FONDUL DE RULMENT PERMANENT (FINANCIAR sau PATRIMONIAL) Acest indicator se poate calcula n doua moduri: 1) FR = CPM - ATL

Daca bilantul este exprimat n valori brute, n capitalul permanent includem amortizarile si provizioanele, iar activele pe terme lung reprezinta imobilizarile brute. Daca bilantul este exprimat n valori nete, n capitalul permanent nu includem amortizarile provizioanele, iar imobilizarile luate n calcul vor fi cele nete.

Fondul de rulment astfel calculat exprima surplusul de resurse permanente rezultat din finantare 454f524e a investitiilor, ca 454f524e poate fi "rulat" pentru finantare 454f524e a activelor circulante. Altfel spus, fondul de rulment este expresia realizar echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizare 454f524e a echilibrului de finantare 454f524e pe termen scur 2) FR = ATS - PTS

n aceasta varianta, fondul de rulment reprezinta partea din activele pe termen scurt care 454f524e nu este finantata de datoriile p termen scurt.

Este prudent ca fondul de rulment patrimonial al unei ntreprinderi sa fie pozitiv, acest lucru constituind mult timp o norm importanta a oricarui diagnostic financiar. Dar cea mai mare 454f524e parte a analistilor financiari considera azi ca nivelul fondului d rulment, pozitiv sau negativ, nu are 454f524e nici o semnificatie intrinseca si trebuie interpretat n functie de numeroase variabile si m ales de natura activitatii ntreprinderii. De exemplu, un fond de rulment negativ, care 454f524e reflecta folosirea unei parti din resurse temporare 454f524e pentru finantare 454f524e a unor nevoi permanente, este o situatie inacceptabila, periculoasa pentru o ntreprinde

industriala si acceptabila pentru una comerciala, n care 454f524e datoriile fata de furnizorii de marfuri pot fi asimilate resursel permanente, datorita volumului mare 454f524e si caracterului permanent rennoibil al acestora. Fondul de rulment se poate descompune ntr-un fond de rulment propriu (FRP) si ntr-un fond de rulment mprumutat (FR): FRP = CPR - ATL FR = DTL si asimilate (provizioanele pt. riscuri si cheltuieli) FR = FRP + FR

Fondul de rulment propriu reprezinta excedentul capitalurilor proprii n raport cu imobilizarile si releva gradul de autonomie financiara al ntreprinderii. Un fond de rulment propriu pozitiv asigura ntreprinderii libertate n luare 454f524e a deciziilor de investitii Fondul de rulment mprumutat reflecta marimea ndatorarii pe termen lung a ntreprinderii. b) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

Acest indicator exprima partea din activele circulante (stocuri si creante) care 454f524e nu este finantata din datoriile pe terme scurt (furnizori, datorii fiscale si salariale). NFR = ACR - DTS

O nevoie de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare 454f524e fata de resursele temporare 454f524e Aceasta situatie poate fi normala, daca se datoreaza cresterii stocurilor si clientilor ca rezultat al unei politici de investitii. Situatia es nefavorabila daca se datoreaza cresterii clientilor (ncetinirii ncasarilor) si reducerii datoriilor de exploatare 454f524e (urgentar platilor).

O nevoie de fond de rulment negativa se numeste resursa n fond de rulment (RFR) si reflecta surplusul de resurse tempora 454f524e n raport cu nevoile temporare 454f524e . Situatia este considerata favorabila daca se datoreaza accelerarii ncasarilor contractarii de datorii cu scadente mai ndepartate. Altfel, ea se apreciaza negativ, fiind consecinta unor rupturi de stoc (n faza d aprovizionare 454f524e sau de productie). c) TREZORERIA NET (TN)

Trezoreria neta exprima rezultatul ntregului echilibru financiar al ntreprinderii (pe termen lung si pe termen scurt). TN = FR - NFR

Trezoreria neta reprezinta un excedent de finantare 454f524e , concretizat n disponibilitati n casa si n conturi bancare 454f524e

O trezorerie neta pozitiva reprezinta suma ramasa dupa ce fondul de rulment finanteaza n totalitate nevoia de fond de rulmen Acest surplus monetar va fi plasat pe piata monetara si/sau financiara n conditii de lichiditate, rentabilitate si securitate maxime.

Trezoreria neta negativa evidentiaza existenta unui deficit monetar la ncheierea exercitiului. n acest caz, o parte din nevoia d fond de rulment este finantata din creditele de trezorerie.

Evolutia trezoreriei nete pe perioada exercitiului financiar reprezinta cash-flowul (CF) ce revine actionarilor sub forma d dividende de ncasat sau de profit reinvestit. CF = TN1 - TN0 unde: TN1 = trezoreria neta la sfrsitul exercitiului TN0 = trezoreria neta la nceputul exercitiului

Un cash-flow pozitiv reflecta o majorare 454f524e a activului real, a averii proprietarilor. Cash-flowul negativ semnific din contra, o saracire a acestei averi.

1.1.3. Ratele de echilibru financiar si de ndatorare 454f524e

a) RATELE DE LICHIDITATE Analiza patrimoniala poate fi sustinuta si prin calculul unor rate de lichiditate: rata lichiditatii generale:

rata lichiditatii partiale:

rata lichiditatii imediate:

Rata lichiditatii generale exprima fondul de rulment financiar n marime relativa. Ea compara lichiditatile potentiale (active transformabile n moneda pe termen scurt) cu exigibilitatile potentiale (datoriile rambursabile pe termen scurt). O valoare 454f524 supraunitara a acestei rate arata ca ntreprinderea are 454f524e capacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe termen scurt. n acest ca fondul de rulment este pozitiv. Valoare 454f524e a subunitara a ratei (fond de rulment negativ) reflecta faptul ca datoriile pe terme scurt nu sunt acoperite de activele pe termen scurt. Acest lucru nu reprezinta un pericol daca gradul de lichiditate al activelor este m ridicat dect cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Marimea optima a acestei rate este cuprinsa ntre 2 si 2,5.

Rata lichiditatii partiale exprima capacitatea firmei de a-si plati datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Valoa 454f524e a optima a ratei este cuprinsa ntre 0,8 si 1.

Rata lichiditatii imediate exprima capacitatea ntreprinderii de a-si rambursa instantaneu datoriile pe termen scurt din disponibil existent. O rata ridicata poate exprima si o folosire ineficienta a lichiditatilor. Se apreciaza optima o rata mai mare 454f524e de 0,3. b) RATA SOLVABILITII Aceasta rata exprima gradul n care 454f524e ntreprinderea face fata datoriilor totale.

Rata solvabilitatii exprima situatia neta (SN) a ntreprinderii n marime relativa.

O valoare 454f524e a ratei mai mare 454f524e de 1,5 dovedeste ca ntreprinderea este solvabila, adica are 454f524e capacitatea d a-si achita datoriile pe termen scurt, mediu si lung.

c) RATELE DE NDATORARE

Riscul dezechilibrului financiar al ntreprinderii depinde de marimea si structura ndatorarii sale. Ratele de ndatorare 454f524 furnizeaza informatii asupra autonomiei firmei fata de creditorii sai. De altfel, multe dintre aceste rate stau la baza normelor banca 454f524e de acordare 454f524e de credite si servesc la definirea capacitatii de ndatorare 454f524e . Rata ndatorarii totale se poate exprima n doua moduri:

Rata ndatorarii la termen se poate calcula, de asemenea, n doua variante:

Cnd limitele mentionate pentru fiecare 454f524e indicator sunt atinse, capacitatea de ndatorare 454f524e a firmei este satura (firmei nu i se mai acorda credite bancare 454f524e ).

1.2.

Analiza functionala

Bilantul functional reflecta la un moment dat resursele si utilizarile aferente principalelor cicluri de functionare 454f524e a ntreprinderii. 1.2.1. Ciclurile de functionare 454f524e ale ntreprinderii n functionare 454f524e a ntreprinderii se disting trei cicluri: a) ciclul operatiilor de investire;

b) ciclul operatiilor curente; c) ciclul operatiilor de trezorerie.

a) Ciclul operatiilor de investire se refera la activitatile de investire si dezinvestire ale firmei. Aceste operatii se succed ntr-u ritm care 454f524e depinde, ntre alti factori, de natura activitatii ntreprinderii si de deciziile conducatorilor ei. Acestia pot, de exempl sa opteze pentru o strategie de nnoire rapida a echipamentelor, care 454f524e mentine ntreprinderea la vrful progresului tehnologi Ciclul de investire implica fluxuri de ntrebuintari, finantate att din resurse externe, ct si din capacitatea de autofinantare 454f524e Aceste fluxuri dau nastere n bilant, pe de o parte, unui stoc de imobilizari si, pe de alta parte, unui stoc de resurse stabile.

b) Ciclul operatiilor curente se refera la operatiile de aprovizionare 454f524e , productie si comercializare 454f524e . Dura medie a ciclului de exploatare 454f524e depinde de natura activitatii ntreprinderii, de organizare 454f524e a sa si de relatiile acesteia c furnizorii si clientii sai. Fluxurile de utilizari si resurse determinate de ciclul operatiilor curente dau nastere n bilant unor stocuri d bunuri (materii prime, marfuri, productie n curs de fabricatie, produse finite), unor creante (clienti) si unor datorii (furnizori).

c) Ciclul operatiilor de trezorerie se refera la operatiile care 454f524e au ca obiect gestionare 454f524e a disponibilitatil ntreprinderii si acoperirea pe termen scurt, n cazul insuficientei disponibilitatilor, a nevoilor de finantare 454f524e ale ntreprinder prin credite bancare 454f524e curente.

1.2.2. Indicatorii de echilibru financiar functional

Bilantul functional are 454f524e ca obiect reflectare 454f524e a la un moment dat a stocurilor de utilizari si resurs corespunzatoare 454f524e fiecaruia dintre cele trei cicluri de functionare 454f524e ale ntreprinderii. Fiecarui ciclu i poate fi asociat u indicator de echilibru, asa cum se poate observa n tabelul de mai jos. Ciclul Investire Operatii curente
Utilizari Resurse Indicatori

Imobilizari brute Stocuri Creante de exploatare

Resurse proprii mprumuturi Datorii de exploatare

Fond de rulment functional Nevoia de fond de rulment (de exploatare 454f524e

454f524e Alte creante Trezorerie Disponibil Investitii financiare 454f524e pe termen scurt

454f524e Alte datorii Credite de trezorerie

si n afara exploatarii) Trezoreria neta

Pe baza bilantului functional se pot calcula urmatorii indicatori: a) FONDUL DE RULMENT FUNCIONAL (NET GLOBAL)
FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

Resursele durabile sunt cele care 454f524e , nca de la creare 454f524e a (resurse interne) sau achizitionare 454f524e a l (resurse externe) au fost neexigibile sau putin exigibile si care 454f524e au fost destinate finantarii investitiilor. Nevoile stabile sunt cele aferente ciclului de investire si corespund imobilizarilor. Fondul de rulment net global exprima incidenta ciclului de investire asupra echilibrului financiar global.

Daca fondul de rulment functional este pozitiv, rezulta ca o parte din resursele durabile ramne disponibila pentru finanta 454f524e a activitatii curente. Daca este negativ, nseamna ca finantare 454f524e a investitiilor nu este dect partial asigurata de resursele stabile.

Diferenta dintre fondul de rulment patrimonial si cel functional consta n faptul ca primul ia n calcul capitalul permanent, iar doilea resursele stabile. n optica patrimoniala, exigibilitatea unei resurse se apreciaza n functie de data stabilita n bilant (se exclud d capitalul permanent mprumuturile contractate pe termen lung, care 454f524e se vor restitui n mai putin de un an). n optica functional exigibilitatea unei resurse se apreciaza n functie de data crearii sau colectarii ei (n resursele durabile se includ si mprumuturile sub u an). b) NEVOIA DE FOND DE RULMENT

NFR = Nevoi curente - Resurse curente Nevoile curente cuprind stocurile, creantele de exploatare 454f524e si din afara exploatarii. Resursele curente sunt datoriile pe termen scurt non-bancare 454f524e (datorii de exploatare 454f524e si credite diverse).

O nevoie de fond de rulment pozitiva semnifica faptul ca resursele curente nu acopera n totalitate nevoile curente, diferen urmnd sa fie finantata din fondul de rulment functional sau din credite de trezorerie.

Daca nevoia de fond de rulment este negativa nseamna ca operatiile curente ale ntreprinderii nu implica nici o imobiliza 454f524e de capitaluri, ci, din contra, degaja niste resurse. Se vorbeste n acest caz de o resursa n fond de rulment (RFR). n functie de natura sa, nevoia de fond de rulment se descompune n: - nevoie de fond de rulment de exploatare 454f524e : NFRE = ACRE - DEX - nevoie de fond de rulment n afara exploatarii: NFRAE = ACRAE - DAEX unde: ACRE = active circulante de exploatare 454f524e ACRAE = active circulante n afara exploatarii (debitori DEX = datorii de exploatare 454f524e DAEX = datorii n afara exploatarii (creditori diversi) NFR = NFRE + NFRAE c) TREZORERIA NET TN = ATZ - PTZ diversi sau creante diverse)

sau TN = FRNG - NFR

Trezoreria neta exprima excedentul activelor de trezorerie (ATZ), formate din disponibil si valori mobiliare 454f524e d plasament, n raport cu pasivele de trezorerie (PTZ), reprezentate de credite bancare 454f524e curente.

Nivelul trezoreriei nete depinde de diferenta dintre fondul de rulment functional si nevoia de fond de rulment, deci de ciclul d investire si de ciclul operatiilor curente. Nu exista deci o gestiune autonoma a trezoreriei.

Studiul echilibrului functional consta n interpretare 454f524e a valorii trezoreriei (pozitiva sau negativa), a evolutiei acesteia, s de aici, n comentare 454f524e a evolutiilor fondului de rulment functional si a nevoii de fond de rulment.

Firma poate avea una din urmatoare 454f524e le sase categorii de structuri functionale: N
1)

FRNG > 0 FR > 0 TN > 0

Nevoia de fond de rulment este n ntregime finantata din resursele stabile (FRNG > 0), a caror marime permite degaja 454f524e a de disponibilitati (TN > 0). Trebuie cercetat daca acestea nu se datoreaza folosirii insuficiente a capitalului.
2)

FRNG > 0 TN < 0

NFR > 0

Nevoia de fond de rulment este finantata partial din resursele stabile (FRNG > 0) si partial dintr-un excedent al creditelor banca 454f524e curente n raport cu disponibilitatile (TN < 0). Trebuie tinut cont n acest caz de riscul bancar.

3)

FRNG < 0 NFR > 0

TN < 0

Creditele bancare 454f524e curente acopera o parte din activele fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile. Aceas situatie este nefavorabila (daca nu este ocazionala) si necesita o reconsiderare 454f524e a structurii de finantare 454f524e .
4)

FRNG > 0 NFR < 0

TN > 0

Resursele rezultate din ciclul de exploatare 454f524e (NFR < 0) se adauga unui excedent al resurselor stabile (FRNG > 0) pent a degaja un excedent de lichiditati important (TN > 0). Trebuie analizat daca aceasta situatie nu se datoreaza unei folosiri insuficiente capitalurilor.
5)

FRNG < 0 TN > 0

NFR < 0

Resursele ciclului de exploatare 454f524e (NFR < 0) acopera un excedent de lichiditati, eventual excesiv (TN > 0), si o parte d activul imobilizat (FRNG < 0). Furnizorii si avansurile de la clienti finanteaza att ciclul de exploatare 454f524e , ct si o parte d imobilizari. Trebuie examinata posibilitatea unei revigorari a resurselor stabile.
6)

NFR < 0 TN < 0

FRNG < 0

Sursele permanente nu acopera dect o parte din activul imobilizat (FRNG < 0), diferenta fiind compensata de furnizori, avansu de la clienti si credite bancare 454f524e curente (TN < 0). Firma prezinta o dependenta financiara externa mare 454f524e . Trebu

revazuta structura de finantare 454f524e .

2. ANALIZA REZULTATELOR NTREPRINDERII

Analiza pe baza contului de rezultate are 454f524e ca obiectiv evaluare 454f524e a performantelor ntreprinderii prin intermedi soldurilor intermediare 454f524e de gestiune, a capacitatii de autofinantare 454f524e si a ratelor de rentabilitate. 2.1. Contul de rezultate

Spre deosebire de bilant, care 454f524e exprima stare 454f524e a patrimoniala la care 454f524e s-a ajuns la ncheiere exercitiului, contul de rezultate arata cum s-a ajuns la aceasta stare 454f524e . El evidentiaza deci fluxurile de venituri si cheltuieli p durata exercitiului financiar. Corelatia dintre bilant si contul de rezultate se realizeaza prin intermediul profitului.

Contul de rezultate poate fi prezentat sub forma de lista sau de tabel, prima varianta fiind mai uzitata. El are 454f524e urmatoa 454f524e a structura: I. VENITURI DIN EXPLOATARE 1. Cifra de afaceri neta a) Productia vnduta b) Venituri din vnzare 454f524e a marfurilor c) Venituri din subventii de exploatare 454f524e aferente cifrei de afaceri nete 2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productie n curs de executie 3. Productia imobilizata 4. Alte venituri din exploatare 454f524e II. CHELTUIELI DE EXPLOATARE 5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b) Alte cheltuieli din afara c) Cheltuieli privind marfurile 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 7. a) Ajustare 454f524e a valorii imobilizarilor corporale si necorporale (cheltuieli-venituri) b) Ajustare 454f524e a valorii activelor circulante (cheltuieli-venituri) 8. Alte cheltuieli de exploatare 454f524e 8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (cheltuieli-venituri) III. Rezultatul din exploatare 454f524e (I - II) IV. VENITURI FINANCIARE 9. Venituri din interese de participare 454f524e 10. Venituri din alte investitii financiare 454f524e si creante ce fac parte din activele imobilizate 11. Venituri din dobnzi si alte venituri similare 454f524e

V. CHELTUIELI FINANCIARE 12. Ajustare 454f524e a valorii imobilizarilor financiare 454f524e si a investitiilor financiare 454f524e detinute ca active circulante (cheltuieli-venituri) 13. Cheltuieli cu dobnzile si alte cheltuieli similare 454f524e VI. Rezultatul financiar (IV - V) VII. Rezultatul din activitatea curenta (III + VI) VIII. VENITURI EXTRAORDINARE IX. CHELTUIELI EXTRAORDINARE X. Rezultatul din activitatea extraordinara (VIII - IX) XI. VENITURI TOTALE (I + IV + VIII) XII. CHELTUIELI TOTALE (II + V + IX) XIII. Rezultatul brut (XI - XII) 14. Impozitul pe profit XIV. Rezultatul net al exercitiului financiar Se observa ca n contul de rezultate, veniturile si cheltuielile sunt grupate pe cele trei domenii de activitate: - de exploatare 454f524e , privind activitatea de baza a firmei, operatiile de gestiune si cele de capital; - financiara, privind activitatea de plasament; - extraordinara, privind calamitatile naturale si alte evenimente extraordinare 454f524e .

Fluxurile de venituri si cheltuieli se mai pot clasifica n: - fluxuri de venituri ncasabile si cheltuieli platibile; - fluxuri de venituri si cheltuieli calculate.

Veniturile ncasabile cuprind veniturile ncasate n cursul exercitiului si cele de ncasat n exercitiul urmator. Ele influenteaz profitul net si trezoreria. Cheltuielile platibile sunt cele platite n exercitiul curent si cele de platit n exercitiul urmator. si ele influenteaza profitul net trezoreria.

Veniturile si cheltuielile calculate nu afecteaza direct trezoreria, ele influentnd doar rezultatul. Aceste venituri si cheltuieli refera la: ajustare 454f524e a valorii activelor (amortizari si provizioane), cedare 454f524e a de active imobilizate, cote parti d subventii pentru investitii virate asupra rezultatelor exercitiului.

2.2.

Soldurile intermediare 454f524e de gestiune

Pornind de la structura prezentata a contului de rezultate se pot calcula anumiti indicatori privind volumul si rentabilitate activitatii ntreprinderii.

VENITURI (I) Venituri din vnzare 454f524e a marfurilor Productia vnduta Variatia stocurilor Productia imobilizata Marja comerciala

CHELTUIELI (II) Cheltuieli privind marfurile

S.I.G. (I - II) Marja comerciala Productia exercitiului

Consumuri externe

Valoare 454f524e a adaugata

Productia exercitiului Valoare 454f524e a adaugata Subventii de exploatare 454f524e Excedent brut al exploatarii Alte venituri din exploatare 454f524e Profit din exploatare 454f524e Venituri financiare 454f524e Profit curent Venituri extraordinare 454f524e

Impozite si taxe Cheltuieli de personal

Excedent brut (sau insuficienta bruta) al (a) exploatarii

sau insuficienta bruta a exploatarii

Profit (sau pierdere) din exploatare Ajustare 454f524e a activelor 454f524e Alte cheltuieli de exploatare 454f524e sau pierdere din exploatare 454f524e Cheltuieli financiare 454f524e sau pierdere curenta Cheltuieli extraordinare 454f524e Impozit pe profit

Profit (sau pierdere) curent(a) Profit (sau pierdere) net(a)

Datorita faptului ca se calculeaza n trepte, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) ncheind cu cel mai sintetic (rezultatul net), seria acestor indicatori poarta numele de cascada a soldurilor intermediare 454f524e d gestiune (S.I.G.). Ele reprezinta de fapt niste rezultate intermediare 454f524e , care 454f524e furnizeaza informatii despre fieca 454f524e treapta de acumulare 454f524e . 1) MARJA COMERCIAL (MC) MC = Venituri din vnzare 454f524e a marfurilor - Cheltuieli privind marfurile

Marja comerciala se calculeaza doar pentru firmele cu activitate comerciala. Aceasta activitate presupune cumparare 454f524e a revnzare 454f524e a marfurilor n aceeasi stare 454f524e .

Marja comerciala (numita si adaos comercial) reprezinta un indicator fundamental pentru aprecierea performantelo ntreprinderilor comerciale si pentru studiile previzionale, permitnd determinare 454f524e a pragului de rentabilitate. 2) PRODUCIA EXERCIIULUI (QE) QE = Productia vnduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizata

Productia exercitiului este un indicator specific firmelor cu activitate industriala. Trebuie subliniat faptul ca acest sold nu poa reflecta fidel valoare 454f524e a productiei n cursul unei perioade deoare 454f524e ce componentele sale sunt evaluate la preturi costuri diferite: productia vnduta la pret de vnzare 454f524e , iar cea stocata si imobilizata la cost de productie.

Indicatorul cifra de afaceri (CA) reprezinta suma dintre veniturile din vnzare 454f524e a marfurilor si productia vnduta. Cifra d afaceri nu trebuie deci confundata cu productia vnduta, cei doi indicatori fiind egali numai daca firma are 454f524e doar activita industriala, nu si comerciala.

VENITURI DIN VNZAREA MRFURILOR + CIFRA DE AFACERI

PRODUCIA VNDUT + PRODUCIA STOCAT PRODUCIA EXERCIIULUI

+ PRODUCIA IMOBILIZAT 3) VALOAREA ADUGAT (VA) VA = MC + QE - Consumuri externe

Valoare 454f524e a adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare 454f524e degajata d utilizare 454f524e a factorilor de productie (capital si munca), adica gradul de eficacitate al ntreprinderii n utilizare 454f524e capitalului sau economic. Din valoare 454f524e a adaugata vor fi remunerati participantii directi si indirecti la activitatea economica firmei astfel: - personalul (cheltuieli de personal si participatii); - statul (impozite minus subventii pentru exploatare 454f524e ); - creditorii (dobnzi si comisioane); - actionarii (distribuirea de dividende) - ntreprinderea (autofinantare 454f524e ).

Evolutia valorii adaugate trebuie interpretata n functie de factorii care 454f524e au generat-o. Nu ntotdeauna o crestere a valor adaugate implica o crestere a rezultatului net si a rentabilitatii. Ea se poate datora, de exemplu, unei cresteri a stocurilor de produse fini fabricate la costuri foarte mari, a caror vnzare 454f524e va fi foarte dificila pentru ntreprindere. 4) EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATRII (EBE) EBE = VA + Subventii de exploatare 454f524e - Impozite si taxe - Cheltuieli de personal

Acest sold este calculat independent de politica financiara a ntreprinderii (nu tine cont de veniturile si cheltuielile financia 454f524e ), independent de politica de investitii (nu tine cont de amortizari), independent de politica fiscala (nu tine cont de impozitul p profit) si independent de elementele exceptionale. De aceea este indicativul cel mai folosit pentru comparare 454f524e a performantel ntreprinderilor, nefiind perturbat de politica de finantare 454f524e , de investitii, de impozitul pe profit sau de factori exceptionali.

5) REZULTATUL EXPLOATRII (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare 454f524e - Ajustare 454f524e a activelor -Alte cheltuieli de exploatare 454f524

Rezultatul exploatarii corespunde excedentului brut al exploatarii corectat cu alte venituri si cheltuieli de exploatare 454f524e si c amortizarile si provizioanele privind exploatare 454f524e a.

"Alte venituri de exploatare 454f524e " sunt veniturile care 454f524e nu privesc productia exercitiului (venituri din despagubi donatii, din vnzare 454f524e a activelor, subventii pentru investitii, etc.). "Alte cheltuieli de exploatare 454f524e " se refera la amenzi, donatii, cedare 454f524e a activelor, etc.

Determinare 454f524e a rezultatului exploatarii presupune luare 454f524e a n considerare 454f524e a deprecierii capitalului d productie si a riscurilor legate de activitatea de exploatare 454f524e , prin intermediul cheltuielilor si veniturilor calculate (amortizari provizioane). 6) REZULTATUL CURENT (RC) RC = RE + Venituri financiare 454f524e - Cheltuieli financiare 454f524e

Acest sold este calculat pornind de la elementele normale si obisnuite ale activitatii, excluznd elementele extraordinare 454f524 si incidenta fiscala a impozitului pe profit. El permite comparare 454f524e a performantelor ntre ntreprinderi si comparare 454f524e performantelor unui exercitiu cu ale altuia, deoare 454f524e ce este constituit dupa reguli de permanenta (nu retine dect elemente normale si obisnuite). 7) REZULTATUL NET (RN) RN= RC+Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale - Impozit pe profit

Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare 454f524e a firmei. El urmeaza sa fie repartizat n functie d politica ntreprinderii ntre:

- salariati si manageri (sub forma participarii acestora la profit); - actionari (sub forma de dividende); - firma (reinvestire). 2.3. Capacitatea de autofinantare 454f524e Capacitatea de autofinantare 454f524e (CAF) se poate defini plecnd de la rolul si componenta sa. n ceea ce priveste rolul sau, CAF reprezinta capacitatea ntreprinderii de a finanta:

- remunerare 454f524e a actionarilor (CAF este calculata nainte de luare 454f524e a n considerare 454f524e a dividendelor d plata, iar autofinantare 454f524e a este calculata dupa scaderea dividendelor); - investitiile de expansiune (partea din profitul net care 454f524e nu se distribuie actionarilor); - investitiile de rennoire (amortizarile constituie adevarate rezerve de rennoire a bunurilor). Capacitatea de autofinantare 454f524e corespunde ansamblului de resurse proprii degajate de ntreprindere reprezentnd:

- un excedent de venituri (corespunznd unor ncasari efective sau viitoare 454f524e ) n raport cu cheltuielile (corespunznd un plati efective sau viitoare 454f524e );

- un cumul al profitului si cheltuielilor care 454f524e nu corespund unor plati efective sau viitoare 454f524e , din care 454f524 se scad veniturile care 454f524e nu corespund unor ncasari certe sau viitoare 454f524e . Componentele capacitatii de autofinantare 454f524e sunt:

Cheltuieli platibile - de exploatare 454f524e - financiare 454f524e - exceptionale Venituri ncasabile - de exploatare 454f524e Cheltuieli calculate - de exploatare 454f524e - financiare 454f524e Rezultat net Venituri calculate - de exploatare 454f524e - financiare 454f524e - exceptionale CAF - financiare 454f524e

Exista, deci, doua metode de determinare 454f524e a capacitatii de autofinantare 454f524e : metoda deductiva si metod aditionala.

a) Metoda deductiva CAF = Venituri ncasabile1) - Cheltuieli platibile2) sau CAF = EBE + Alte venituri ncasabile1) - Alte cheltuieli platibile2) Detaliat, CAF se determina astfel: CAF = EBE + Alte venituri din exploatare 454f524e - Alte cheltuieli de exploatare 454f524e + Venituri financiare 454f524e ncasabile - Cheltuieli financiare 454f524e platibile + Venituri extraordinare 454f524e - Cheltuieli extraordinare 454f524e - Impozitul pe profit 1) exclusiv veniturile din cedare 454f524e a activelor imobilizate 2) inclusiv impozitul pe profit

b) Metoda aditionala CAF = RN + Cheltuieli calculate - Venituri calculate1)

1)

inclusiv veniturile din cedare 454f524e a activelor imobilizate.

Detaliat, CAF se determina astfel: CAF = RN + Ajustare 454f524e a activelor - Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului + Valoare 454f524e a neta contabila a activelor imobilizate cedate - Venituri din cedare 454f524e a activelor imobilizate.

2.4. Ratele de rentabilitate O rata de rentabilitate exprima relatia dintre un rezultat (efect) si capitalul (efortul) investit pentru a-l obtine. Trebuie deci asociem indicatorilor prezentati precedent niste indicatori de capital (capital propriu, capital permanent, active fixe, activ total etc.).

Ratele de rentabilitate cele mai folosite n analiza financiara vizeaza fie rentabilitatea activului (rentabilitate economica sau d exploatare 454f524e ), fie doar rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitate financiara).

2.4.1. Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentabilitate economica exprima rezultatele degajate de capitalurile angajate pentru asigurare 454f524e a unei activita Ele nu tin seama de structura financiara (modalitatea de procurare 454f524e a resurselor). Rentabilitatea economica reprezinta raportul dintre un rezultat economic si activul total sau activul economic.

Activul economic (AE) este activul total din care 454f524e se scad datoriile nebancare 454f524e pe termen scurt (datorii d exploatare 454f524e si n afara exploatarii).

AE = A - DEX AE = IMO + NFR + ATZ AE = CPR + DFN unde: A = activ total DEX = datorii de exploatare 454f524e ATZ = active de trezorerie IMO = imobilizari nete NFR = nevoia de fond de rulment CPR = capitalul propriu DFN = datorii financiare 454f524e

CPR IMO

IMO

CPR

ACR - DEX ACR DFN 1 2 = NFR ATZ DFN

DEX ATZ 3 1 = ACTIV TOTAL 2 = ACTIV ECONOMIC 3 = DEX Se pot calcula urmatoare 454f524e le rate de rentabilitate economica:

a) rata excedentului brut de exploatare 454f524e :

Aceasta rata nu este afectata de politica de amortizare 454f524e (liniara sau degresiva).

b) rata bruta de rentabilitate economica:

unde: EBIT = profit nainte de plata dobnzii si a impozitului pe profit

c) rata neta de rentabilitate economica:

unde: Ip = impozitul pe profit

Aceasta rata masoara capacitatea activului economic de a asigura att rennoirea sa, ct si remunerare 454f524e a investitorilor d capital.

d) rata profitului net:

Rata profitului net este dependenta de politica de finantare 454f524e a firmei deoare 454f524e ce ia n calcul dobnzile aferen capitalului mprumutat. De aceea este mai putin comparabila cu ratele realizate de alte ntreprinderi similare 454f524e din punct d vedere economic si tehnologic, dar finantate diferit.

Analiza ratelor de rentabilitate economica trebuie sa tina cont de rata inflatiei. De aceea se calculeaza o rata reala a rentabilitat economice n functie de rata nominala a acesteia si de rata inflatiei.

Daca rata inflatiei este mai mica de 10%, atunci numitorul fractiei se poate aproxima cu 1, iar formula devine:

Pentru o mai buna interpretare 454f524e a rentabilitatii economice, aceasta se poate descompune astfel:

unde:

CA = cifra de afaceri

= rata marjei brute de acumulare 454f524e

= coeficientul de rotatie al activului economic Aceasta descompunere a rentabilitatii pune n evidenta doua strategii opuse pentru cresterea rentabilitatii economice:

- strategia marjei slabe (preturi mici) si rotatiei foarte rapide a activului economic (investitii la periferie, rotatie foarte rapida stocurilor);

- strategia marjei crescute (preturi mari) si a rotatiei slabe a capitalului economic (investitii n centrul orasului, rotatie scazuta stocurilor). Rentabilitatea economica se mai poate descompune si n functie de valoare 454f524e a adaugata:

unde:

= rata marjei asupra valorii adaugate

= productivitatea imobilizarilor

= gradul de imobilizare 454f524e al activului economic

Rentabilitatea economica poate fi majorata prin cresterea unuia din cei trei factori, n functie de strategia adoptata d ntreprindere. 2.4.2. Ratele de rentabilitate financiara

Aceste rate masoara randamentul capitalurilor proprii, adica gradul de remunerare 454f524e a plasamentului efectuat de proprietar ntreprinderii. Remunerare 454f524e a se realizeaza fie prin plata dividendelor, fie prin cresterea rezervelor. Pentru masurare 454f524e a rentabilitatii financiare 454f524e , se folosesc urmatorii indicatori: a) rata rentabilitatii financiare 454f524e :

Pentru ca actiunile firmei sa fie atractive, trebuie ca rata rentabilitatii financiare 454f524e sa fie mai mare 454f524e dect ra medie a dobnzii de piata. b) profitul pe actiune:

Acest indicator nu tine cont de politica de dividend a firmei, exprimnd profitabilitatea totala a ntreprinderii. d) coeficientul de capitalizare 454f524e bursiera

unde: CB = cursul bursier al actiunii.

PER arata de cte ori sunt dispusi investitorii sa plateasca profitul pe actiune. O valoare 454f524e ridicata a indicatorului reflec anticipatii favorabile ale pietei asupra profiturilor viitoare 454f524e ale firmei.

Acest coeficient intereseaza mai putin din punct de vedere al diagnosticului financiar, deoare 454f524e ce cursul bursier poa depinde de numerosi factori si nu doar de situatia financiara a ntreprinderii. Rentabilitatea financiara poate fi descompusa astfel:

1) unde: = rata marjei nete de acumulare 454f524e = coeficientul de rotatie al capitalului propriu

2) unde: = coeficientul de rotatie al activului total

= rata de structura a capitalurilor

Rentabilitatea financiara poate fi majorata fie prin cresterea marjei nete de acumulare 454f524e , fie printr-o rotatie mai rapida activului economic prin cifra de afaceri, fie prin cresterea ndatorarii. 2.4.3. Rentabilitatea medie ponderata a capitalurilor

Patrimoniul ntreprinderii reflecta, pe de o parte, deciziile de investitii (activul economic) si, pe de alta parte, capitaluri mobilizate pentru finantare 454f524e a acestora (capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung). Fiecaruia dintre aceste postu bilantiere i corespunde o rata de rentabilitate. Bilant AE (Rec) CPR (Rfin)

DFN (Rdob)

Rata rentabilitatii economice caracterizeaza profitabilitatea activului economic, rata rentabilitatii financiare 454f524e , pe cea capitalurilor proprii, iar rata dobnzii, pe cea a mprumuturilor. Pe baza bilantului de mai sus se poate scrie urmatoare 454f524e a relatie (modelul Miller & Modigliani): AE x Rec = CPR x Rfin + DFN x Rdob Considernd AE = CPR + DFN si mpartind relatia de mai sus la CPR, obtinem:

unde:

= rata rentabilitatii financiare 454f524e

= rata rentabilitatii economice

= rata dobnzii

= levier (coeficient de ndatorare 454f524e ) = efect de levier (efectul ndatorarii)

Se pot nregistra doua situatii:

- Daca > , atunci EL > 0, iar rentabilitatea financiara va fi cu att mai mare 454f524e cu ct levierul este mai ma 454f524e (ndatorare 454f524e mai mare 454f524e ). n acest caz, firma este interesata sa se mprumute ct mai mult, pentru a benefic de "efectul de levier".

- Daca < , atunci EL < 0, iar rentabilitatea financiara va scadea pe masura ce levierul (ndatorare 454f524e a) crest Firma nu trebuie sa se ndatoreze, deoare 454f524e ce ndatorare 454f524e a are 454f524e un "efect de maciuca" asupra rentabilita financiare 454f524e . 2.5. Analiza pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate are 454f524e la baza datele din contul de rezultate si structurare 454f524e a cheltuielilor d exploatare 454f524e n cheltuieli variabile si cheltuieli fixe n raport cu cifra de afaceri.

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime, cu salariile personalului dire productiv etc.).

Cheltuieli fixe sunt independente de variatia cifrei de afaceri, ele existnd chiar si cnd cifra de afaceri este egala cu ze (cheltuieli cu energia electrica, apa, gazele, cu salariile personalului administrativ, cu amortizare 454f524e a).

Aceasta clasificare 454f524e a cheltuielilor este valabila doar pe termen scurt, pentru ca pe termen lung toate cheltuielile su variabile.

Pragul de rentabilitate, numit si punct critic sau punct mort, reprezinta cifra de afaceri pentru care 454f524e rezultatul exploatar este nul. El evidentiaza nivelul minim de activitate pe care 454f524e firma trebuie sa-l desfasoare 454f524e pentru a nu lucra n pierder Peste acest nivel, rezultatul exploatarii devine pozitiv, activitatea fiind rentabila.

Pragul de rentabilitate se poate determina n unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru ntreaga activitate firmei. Vom prezenta pragul de rentabilitate n unitati valorice, pentru ntreaga activitate. Se vor folosi urmatoare 454f524e le notatii:

CA = cifra de afaceri CV = cheltuieli variabile CF = cheltuieli fixe RE = rezultatul exploatarii RE = CA - CV - CF MCV = marja asupra cheltuielilor variabile MCV = CA - CV MCV% = marja procentuala asupra cheltuielilor variabile (este constanta, indiferent de modificarile cifrei de afaceri).

Determinare 454f524e a pragului de rentabilitate (CAPR) se face pornind de la urmatoare 454f524e a relatie: RE = 0 CAPR - CV - CF = 0 CAPR - CV = CF Ultima relatie se mparte la CAPR.

Analiza pragul de rentabilitate permite obtinerea unor informatii utile pentru calculele de previziune ale ntreprinderii: - profitul realizabil la o variatie data a cifrei de afaceri; - cifra de afaceri necesara obtinerii unei anumit profit; - cifra de afaceri necesara mentinerii unei anumit profit n conditiile n care 454f524e se modifica nivelul cheltuielilor fixe.

Document Info

A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau.
<a

Accesari: 21683 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright