Universitatea Alexandru I oan Cuza

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Economie si dreptul afacerilor I I




PIATA BURSIERA DIN UNGARIA





Student : George Lucaci
Master : EDA II














-2014-
2

CUPRINS


1. Bursa de Valori
1.1. Definitie
1.2. Scurt istoric
1.3. Viziune
1.4. Necesitatea pietelor bursiere
1.5. Organizare

2. Indicii bursieri
2.1. Definitie
2.2. Clasificarea indicelor bursiri
2.3. Principiile folosite in determinarea indicelor
2.4. Indicii bursieri in Ungaria

3. Bibliografie

3

1. Bursa de Valori

1.1. Definitie
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un
segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care
se ncheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat,
international, n cele mai multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni.
Bursele de drept public sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ.
Denumirea de ,,bursa,, provinde de la orasul Bruges.Adunarile se tineau in acest oras, mai
precis la Hoteldes Bourses denumit dupa cel care il construise, un senior din nobila familei van
del Boursen.

1.2. Scurt istoric
Activitatea bursiera in Ungaria dateaza din anul 1864. Deschiderea oficiala a avut loc in
18 ianuarie 1864 in Budapesta. Prima data a fost creat pentru titluri de valori. Patru ani mai
tarziu a incorporat si cntrul de comert de cereal si a fost denumit BT (Budapesti ru- s
rtktzsde) Marfuri si Bursa de Valor Budapesta. Importanta international arata ca in anul
1889 bursa maghiara a fost comunicat si in Viena, Frankfurt, Londra si Paris. In anii 90
obligatiunile de stat maghiare au fost participanti regulate pe bursa din Londra, Paris,
Amsterdam si Berlin.
Dupa al II-lea razboi mondial, dupa nationalizarea majoritatii industriilor private din
Ungaria, in 25 mai 1948, Marfuri si Bursa de Valori Budapeesta este desfiintata, iar activele sale
au fost detinute de stat.
In 21 iunie 1990 Bursa de Valori Budapesta si-a redeschis portile cu 41 de membrii
fondatori, si cu un singur capital propriu, IBUSZ.
Pe piata spot, tranzactionarea cu stigare deschisa cu sprijin electronic partial, a
functionat pe BVB pana in 1995. De atunci pana in noiembrie 1998 tranzactiile titlurilor de
valori au fost tranzactionate atat pe podeaua de tranzactionare cat si prin sistemul de
tranzactionare la distanta, dupa care noul sistem de tranzactionare la distanta, MultiMarket
Trading System (MMTS), a fost introdus in intregime. Mai putin de un an mai tarziu, in
septembrie 1999, tranzactia csatazaj (sunet de lupta) a luat un loc definitiv, si atunci a
inceput piata futures pe platforma electronica de tranactionare la distanta.
4

In scopul de a pastra si consolida competitivitatea, in aprilie 2002 noul consiliu, dupa
douasprezece de ani de existenta ca persoana juridica independenta, au ales forma de asociatii de
intreprinderi.
Anul 2004 a adus un eveniment definitiv in viata bursei. Au avut loc remedieri
semnificative in structura de proprietate a Bursei de Valori Budapesta, cand bancile austriri
puternici, percum si Winer Brse si sterreichische KontrollBank AG au cumparat pachetul
majoritar de actiuni.
Integrarea in Bursa de Valori Budapesta si Bursa de Marfuri Budapesta, din 2 naiembrie
2005 decurg si tranzactionari de marfuri. Bursa de Valori Budapesta din 14 ianuarie 2010 este
membru al CEESEG AG Holding, care detine 50,45% din BVB, 100% cel vienez, 92,74% de la
Praga si 99,85% de la Ljubljana.

1.3. Viziune
Construirea celei mai performante piete de capital din regiune, dupa aderarea Ungariei la
Uniunea Europeana.
Misiunea Bursei de Valori este de a asigura si a promova o piata eficienta, cu reguli
corecte, atractiva si compatibila cu standardele europene, care sa devina un factor de influenta a
tendintelor economice si institutionale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si initiativa
antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si
alocarea eficienta a resurselor financiare, in conditii de transparenta si siguranta.
Sarcina cea mai importanta a Bursei de Valori Budapesta, este de a asigura o piata
transparenta si lichida pentru titlurile de valori emise in Ungaria si in strainatate. Participanti
centrali intre banii interni si pietele de capital al Bursei de Valori au oportunitati de finantare
pentru agentii economici, in timp ce au si oportunitati de investitii eficiente pentru investitori.
Conentrarea cererii si ofertei asigura informatii publice despre pretul bunurilor tranzactionate.
Cele patru activitati principale ale Bursei de Valori:
Seviciile emitentului: acesta permite agentior economici, pentru cresterea necesara, a
resursele financiare a Bursei de Valori Budapesta, transpareti, eficienti si potrivit standardelor
Uniunii Europene prin emitere de titluri de valori. Prin intermediul Bursei de Valori Budapesta
se poate realiza cresterea dinamica a averii investitorilor institutionali interni, economiile interne
private. Bursa asigua acces si la straturile investitorilor cele mai importante a pietei de capital la
nivel mondial.
5

Servicii de tranzactionare: bursa asigura platforma pentru societatile comerciale. In
tranzactiile bursiere in prezent participa aproape 40 de de firme autohtone si straine.
Informatii privind piata: bursa acorda informatii exacte si pompte despre datele de
tranzactionare a titlurilor de valori admise, precum si stiri legate de mebrii sectiunii si emitenti.
Dezvoltarea produselor de investitii: Bursa de Valori Budapesta permite posibilitati de
tranzactionare pentru inovatiile financiare, precum si o gama larga si in continua expansiune de
oferte de contracte futures si options pentru investitori.
Scopul principal a bursei este ca locul primordial a titlurilor de valori maghiare,
tranzactionarea, sa devina centru financiar si sa participe cu succes la concursul pentru emitent.
Acest scop este atins prin operatiuni orientate spre clienti, inbunatatirea continua a serviciilor,
precum si utilizarea eficienta a solutiilor tehnologice.
O posibilitate pentru un intreprinzator sau pentru o firma de a obtine bani (capital) este
reprezentata de vanzarea publica de actiuni sau de obligatiuni cu ajutorul bursei. Bursa asigura
cel mai scurt si eficient circuit intre economiile sau surplusul temporar de capital al celor care
doresc sa investeasca pe termen mediu sau lung (fie ca este vorba de firme, fonduri, banci,
companii de asigurare sau de simple persoane particulare) si nevoile de finantare ale
inteprinzatorilor sau ale societatilor comerciale. Bursa devine astfel un concurent puternic pentru
banci, reprezentand o alternativa serioasa la creditul bancar, asa cum aratam, de cele mai multe
ori mult mai scump si dificil de obtinut.
Din cele de mai sus se desprinde clar rolul principal al pietelor bursiere si anume acela de
finantare a economiei (in speta a agentilor economici) prin mobilizarea capitalurilor pe termen
mediu si lung. De asemenea, un alt rol important al bursei este acela ca aceasta inlesneste
circulatia capitalurilor, titlurile financiare putand fi usor transformate in lichiditati sau schimbate
in alte titluri, prin vanzarea sau revanzarea lor pe aceasta piata.
Cea mai importanta functie a bursei este aceea ca aici se efectueaza tranzactiile cu titluri
de valoare, emise si plasate initial pe piata primara de capital. Dupa ce titlurile au fost emise si
plasate la investitori, acestea pot fi tranzactionate liber la bursa datorita caracterului lor
negocialbil.
O alta functiune importanta a burselor este aceea ca asigura lichiditati pentru economie.
Existand posibilitatea tranzactionarii libere a hartiilor de valoare, cele anterior cumparate pot pot
fi vandute si astfel usor transformate in bani garantand astfel investitorului ca isi poate recupera
fondurile banesti plasate, bineinteles la valoarea pe care o au la data respectiva pe piata.
6

De asemenea, bursa este locul si instrumentul unor reorganizari si restructurari sectoriale
importante. Pe piata bursiera are loc o redistribuire a finantarilor in cadrul economiei: fondurile
financiare sunt orientate spre domeniile mai rentabile sau de perspectiva, deoarece un investitor
poate foarte usor sa vanda aici titlurile pe care nu le mai considera a fi un plasament foarte bun
si, sa investeasca intr-un sector pe care-l considera mai atractiv.
Un alt aspect interesant este cel al achizitiilor de companii si a fuziunilor pe piata bursiera
care sunt tot mai frecvente. Bursa faciliteaza aceste operatiuni si principalul instrument prin care
se realizeaza sunt Ofertele Publice de Cumparare ("tender offer"). Oferta Publica de Cumparare
este operatiunea derulata printr-o societate de intermediere, prin care un investitor anunta ca este
dispus sa cumpere partial (un anume procent) sau toate actiunile de pe piata ale unei societati
comerciale in care este interesat, la un pret ferm si intr-o perioada bine delimitata. Astfel au loc
majoritate preluarilor, transferurilor si fuziunilor pe piata bursiera.
La bursa se stabileste si se afiseaza in permanenta pretul de vanzare-cumparare al
valorilor mobiliare cotate. Piata bursiera ofera informatii sistematice privind cursul titlurilor
financiare cotate si, astfel, implicit informatii despre societatile listate si chiar despre economia
respectiva in ansamblu. In acest sens un indicator important este capitalizareea bursiera a unei
firme listate, care arata valoarea de piata a companiei respective: se calculeaza prin inmultirea
numarului total de actiuni ale firmei respective cu cursul de piata al acestora. Pentru a evalua
dimensiunile unei piete bursiere se poate calcula si capitalizarea bursiera totala adunand toate
valorile de bursa (capitalizarile bursiere) ale societatilor listate pe piata respectiva.
In fine, bursa reflecta deosebit de exact situatia de ansamblu a unei economii, precum si
tendintele si perspectivele acesteia. Deosebit de utila in acest scop este studierea indicilor
bursieri, calculati ca o medie a evolutiilor si a volumului tranzactiilor pentru un esantion
reprezentativ de actiuni sau pentru totalitatea acestora, la fiecare bursa in parte.

1.4. Necesiatea pietelor bursiere
Bursele au aparut ca o necesitate stringenta, urmare a dezvoltarii relatiilor de schimb si
implicit a economiei in asansamblu. Cateva considerente care subliniaza necesitatea acestei
institutii:
a) Reunirea in acelasi spatiu al schimburilor comerciale
Schimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind o conditie
esentiala a dezvoltarii economice. Pe masura cresterii extensive si intensive a schimburilor
comerciale era tot mai necesar ca acestea sa fie localizate in acelasi spatiu din motive lesne de
inteles.
7

b) Asigurarea unui caracter public si reglementat pentru desfasurarea tranzactiilor
Pentru a nu se desfasura haotic si pentru a asigura transparenta si egalitate in tratamentul
partilor implicate in tranzactii, s-a impus asigurarea unui cadru organizat si a unui sistem de
reglementari. Institutia care asigura aceste conditii este bursa.
c) Consacrarea banilor de hartie si a titlurilor (hartiilor) de valoare
Este vorba de banii fara valoare intrinseca, dar indeplinind toate celelate functii banesti.
De asemenea, folosirea pe o scara tot mai larga a hartiilor de valoare (fie ca era vorba de titluri
ale datoriei publice, fie ca era vorba de hartii de valoare emise de societatile comerciale, mai ales
de societatile pe actiuni - si intelegem prin acestea actiuni, obligatiuni) conduce la necesitatea
aparitiei unei piete unde aceste puteau fi usor preschimbate in bani si, aceasta este bursa.
d) Dezvoltarea operatiunilor la termen
Perfectionarea si eficientizarea schimburilor comerciale a condus treptat la realizarea
tranzactiilor in care prezenta marfurilor nu mai era necesara (ele puteau circula acum in afara
pietei tranzactiei). Mai mult decat atat, apar tranzactiile cu bunuri viitoare si operatiunile la
termen de tip futures si cele cu optiuni.

1.5. Organizare
Forumul cel mai important este Adunarea Generala, carei sarcina este alegerea
Consiliului Administrativ si Consiliului de Supraveghere.
Conducerea Bursei de Valori este realizata de catre Comitetul Bursei care se numeste
Directorul General al Bursei.
Consiliul Administrativ este corpul executiv al companiei, carui insarcinare este valabil
timp de trei ani de la alrgerea de la Adunarea Generala, in prezent pana in 2014. Consiliul de
Administrare trebuie sa fie format din 3-7 membri, care este stabilita prin legislatia aplicata din
Regulamentul Bursei. La momentul actual este format din 7 membri. Presedintele si
Vicepresedintele consiliului sunt alesi de catre membrii consiului prin votare.
Consiliul de Supraveghere revizuie consiliul societatii. La fel ca la Consiliul
Administrativ membrii sunt alesi pe un interval de tri ani, trebuie sa fie format din 3-6 membrii
prvazut in legea aplicata din Regulamentul Bursei. In prezent este formt din 3 membri, care sunt
alesi de catre Administratia Generla si nepermitand sa fie angajati ai Bursei de Valori.
Bursa de Valori asigura investitorilor si emitentilor de a participa la deciziile luate asupra
Bursei de Valori prin pareri personale. Pentru a asigura acest lucru, functioneaza un organ care
reprezinta interesele participantilor la Bursa, care este ales de investitorii si emitentii participanti,
mandatul expirand la aceeasi data cu Consiliul Administrativ.
8

Scopul infiintari Consiliului Emitentilor este, ca consiliaul sa reprezinte in teresele
emitentilor, precum si sa asigure decizii profesionale pentru acestia.
Alte comisii speciale: Isi desfasoara activitatea pe langa Comitetul Bursei, fiind organe
cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt infiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. In
cadrul Bursei de Valori Budapesta se enumara urmatoarele: Comisia Indicelor, Comisia
Delivery, Comitetul de Guvernare Corporativa. Acestia sun alesi de catre Consiliul de
Administratie.

2. Indici bursieri

2.1. Definitie
Indice bursier este un factor care ajuta la evaluarea unei burse in ansamblu. Indicii
bursieri sunt folositi deseori de furnizorii de stiri si de companiile de servicii financiare pentru
evaluarea fondurilor de investitii.
Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprima evolutia cursului valorilor mobiliare pe
o anumita piata, sau pentru o zona geografica. Introducerea indicilor bursieri a fost determinata
de necesitatea unui produs bursier prin care s se realizeze urmarirea in ansamblu a pietei
respective si care sa nu reflecte evolutia unui singur titlu cotat. Rolul principal al unui indice este
de a reflecta evolutia de ansamblu a pietei la care se refera.

2.2. Clasificarea indicilor bursieri
Indicii bursieri se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:
a) Dupa valorile mobiliare care constituie suportul indicelui, se pot deosebi urmatoarele
categorii de indici:
Indici bursieri pentru actiuni.
Acestia sunt cei mai raspanditi indici si se calculeaza in aproape toate tarile din lume
unde exista o piata de capital.
Indici bursieri pentru obligatiuni
Indici ai volatilitatii
Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale si alte institutii de acest fel.

b) Dupa modalitatea de calcul indicii pentru actiuni se ipart in:
9

Indici din prima generatie, care se calculeaza, n general, ca o simpla medie
aritmetica a cursului actiunilor componente, ajustata cu un divizor care sa exprime diversele
modificari ce se petrec asupra actiunilor componente, cum ar fi fuziuni si modificari de capital.
Acestia sunt cei mai vechi indici bursieri calculati si au o traditie puternica.
Indicii din prima categorie prezinta o capacitate de informare limitat si, initial
cuprindeau numai actiunile unor emitenti apartinand unui singur domeniu de activitate. In ultima
vreme indicii din prima categorie au fost supusi unui proces de revizuire pentru a tine pasul cu
cerintele utilizatorilor.
Indicii bursieri din generatia a doua se caracterizeaza prin urmatoarele:
cuprind un numar mai mare de firme
actiunile componente apartin mai multor domenii de activitate (mai putin in cazul
indicilor sectoriali);
metodologia lor de calcul presupune, de cele mai multe ori, ponderarea actiunilor cu
cursul bursier sau capitalizarea bursiera.

c) In functie de gradul de cuprindere indicii bursieri se clasifica astfel:
Indici generali ai pietei, care cuprind actiuni apartinand mai multor domenii de activitate,
cautand sa exprime cat mai bine structura pietei respective. Indicii generali ai pietei reflecta
evolutia economiei in ansamblu.
Indicii sectoriali
Acesti indici reflecta evolutia unui singur sector al economiei prin intermediul firmelor
apartinand acestui sector care sunt cotate la bursa.

d) In functie de intervalul la care sunt calculati, indicii se impart in:
indici calculati in timp real, de obicei la intervale cuprinse intre 15 secunde si un minut
(majoritatea indicilor existenti la ora aceasta n lume);
indici calculati doar la sfarsitul zilei de tranzactionare

e) In functie de numarul de piete financiare care intra in calculul indicelui avem:
indici ce cuprind in portofoliul lor actiuni cot pe o singura piata bursiera, fie actiunile
unor firme autohtone, fie ale unor firme straine cotate si pe piata respectiva;
indici mondiali, care iau in calcul actiuni ce coteaza pe diverse piete ale lumii care au
criterii suplimentare referitoare la tarile care intra in calcul, pe langa criteriile stabilite pentru un
10

titlu individual.

f) In functie de tipul pietei de capital pe care sunt calculati indicii exista:
indici calculti pe piata bursiera;
indici ai pietei extrabursiere.

g) In functie de institutia care calculeaza indicele avem:
indici oficiali, calculati de catre organismele pietei de capital respective;
indici calculati de aceste institutii in colaborare cu publicatii financiare;
indici calculati de diverse publicatii economico-financiare;
indici calculati de ctre societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte institutii
financiare.

2.3 Principiile folosite in determinarea indicilor
Aceste principii au fost definite ca atare de ctre Bursa din Londra si ziarul Financial
Times si sunt folosite la calculul indicilor de pe piata londoneza, dar se regasesc in constructia
tuturor indicilor bursieri, indiferent de locul sau modul de determinare al acestora. Ele pot fi
sintetizate astfel:
a) Indicii bursieri, statisticile si orice alte materiale referitoare la acestea sunt utilizate in
mod primar in analiza strategiilor de investitii si ca masura a performantei
portofoliilor pentru investitori profesionali cum ar fi fonduri de pensii, societati de
asigurari, fonduri mutuale si alti investitori institutionali.
b) Metodele de calcul ale indicilor bursieri vor trebui sa reflecte intotdeauna realitatea.
c) Utilizatorii indicilor trebuie sa fie capabili sa replice indicii ori de cate ori este nevoie.
Ca urmare, metodele de calcul ale indicilor nu trebuie sa prezinte o complexitate deosebita, iar
informatiile si datele folosite la determinarea indicilor trebuie sa fie disponibile oricui.
d) Informatiile folosite in calculul indicilor trebuie sa aiba la origine surse autorizate. In
cazul indicilor care tin seama de evenimente cum ar fi cresteri sau scaderi de capital, acordari de
dividende, emisiuni de drepturi de subscriere, datele folosite trebuie sa provina de la compania
respectiva si se urmareste folosirea datelor cu cat mai putine modificari fata de cele existente in
documentele publicate de firma respectiva.
e) In orice moment trebuie sa se asigure continuitatea si comparabilitatea cu momentele
anterioare, in masura posibilitatilor.
11

f) Consistenta datelor si a metodelor de calcul trebuie mentinuta, oriunde este posibil.
Aceste doua principii presupun ca metodele de calcul si determinare a indicilor sa ramana, pe cat
posibil, aceleasi si, de asemenea, datele sa provina de la aceleasi surse. In general datele folosite
provin de la institutiile pietei de capital, ceea ce face ca sursele s fie stabile.
g) Toti cei implicati in activitatea bursiera, inclusiv brokerii si investitorii, trebuie sa fie
implicati in mod activ in determinarea celor mai bune practici si metode care trebuie folosite in
calculul indicilor si sa se asigure ca indicii continua sa satisfaca nevoia de informatii existenta pe
piata bursiera si sa faca orice fel de propuneri pe care le considera utile in acest domeniu.

2.3. Indicii bursieri in Ungaria
Pentru a indica tendintele pietei de capital la Bursa de Valori se calculeaza indici de
capital interne si regionale, precum si un index de randament.
Indicii interne de capital
Grupul Indicelor de capitaluri proprii al bursei arata modificari de pret ale actiunilor
tranzactionate pe Bursa de Valori Budapesta intr-o singura cifra. Indicii sunt urmatoarele:
Indicele BUX - indicele oficial al Bursei de Valori Budapesta;
Indicele BUMIX indicele oficial Bursei de Valori Budapesta a capitalului propriu al
companiilor medii si mici.

Indicele proprii regional
Bursa de Valori Budapesta calculeaza indicele regionale blue-chip, CETOP20. Acesta
urmareste tendintele de pe pietele de capital a burselor Europei Centrale. Indicele reflecta
performanta a 20 de companii, cu cea mai mare capital si cifra de afaceri in regiunea Europei
Centrale.
Indicele de licentiere
Indicele proiectate, calculate si publicate de Bursa de Valori din Budapesta sunt marci
inregistrate. Dreptul non-exclusiv de a utiliza una sau mai multe dintre aceste indici ca suport
pentru problemele publice de OTC sau schimb de produse comercializabile structurate, se acord
numai pe baza unui acord de licenta anterioara.

BUX (Budapest Stock Exchange Ltd.)
Indicele BUX este indicele oficial al actiunii blue-chip listate la Bursa de Valori
Budapesta Ltd. Acesta este calculat in timp real de catre Bursa de Valori Budapesta la fiecare
12

cinci secunde pe baza preturilor pe piata reala a unui pachet de actiuni. Indicele arata pretul
mediu in schimbare al actiunilor cu valoare mai mare de piata si cifra de afaceri in sectiunea de
capitaluri proprii. Astfel sunt cei mai importanti indicatori ai tendintelor pietei bursiere.
Bursa de Valori Budapesta a fost una dintre primele din lume care au inceput s
foloseasca coeficieta de valoare free-float in locul coeficientilor traditionale de capitale de piata
in luna octombrie 1999.
Indicele BUX este, de asemenea, un indice negociabil. Contractele futures i options
sunt disponibile n seciunea derivate pe Bursa de Valori Budapesta.
Moneda de calcul: Forintu Maghiar (HUF).
Revizuire: de doua ori pe an in martie si septembrie.
Structura: consta dintr-un numar variabil de actiuni pana la un maxim de 25.

Fig. 1. Evolutia indicelui BUX grafica zilnica 14 decembrie 2012.
Sursa: http://bse.hu/betchart////chart.html?chartIndex=472058&type=applet&procstep=viewchart


Fig. 2. Evolutia indicelui BUX grafica pe perioada 1 aprilie 1997 13 dcecembrie 2012.
Sursa: http://bse.hu/betchart////chart.html?chartIndex=472049&type=applet&procstep=viewchart


13

BUMIX (Budapest Stock Exchange Mid- and Smallcap Share Index)
Bursa de Valori Budapesta calculeaza si publica pe baza continua indicele BUMIX care
reflecta performanta de actiuni listate cu capitalizare medie si mica din 1 iunie 2004.
BUMIX opereaza, (similar cu BUX), ca un indice total de intoarcere, si anume plata
dividendelor, de asemenea, joaca un rol in evaluarea performantelor sale. In coul BUMIX pot fi
admise doar acele serii de actiuni carui capitalizare de pia ajustata pentru free-float nu
depaseste 125 miliarde HUF.
Metoda de calcul, revizuirea si manipularea actiunilor corporative este aceeasi cu
procesul aplicat in cazul indicelui BUX.
Produse: Contracte futures.
Moneda de calcul: Forintu Maghiar (HUF).
Revizuire: de doua ori pe an in martie si septembrie.
Structura: consta dintr-un numar variabil de actiuni pana la un maxim de 25.


Fig. 3. Evolutia indicelui BUMIX grafica zilnica 14 decembrie 2012.
Sursa: http://bse.hu/betchart////chart.html?chartIndex=472775&type=applet&procstep=viewchart


Fig. 4. Evolutia indicelui BUMIX grafica pe perioada 1 iunie 2004 13 decembrie 2012.
Sursa: http://bse.hu/betchart////chart.html?chartIndex=472059&type=applet&procstep=viewchart
14

CETOP20 (Central European Blue Chip Index)
Bursa din Budapesta calculeaza indicele CETOP20, care reflecta performanta de 20 de
companii cu cea mai mare valoare de piata si cifra de afaceri n regiunea Europei Centrale.
Scopul indicelui CETOP20 este pentru a servi ca un punct de reper pentru manageri de
portofoliu, care investesc in regiune.
Garantiile eligibile sunt acele actiuni care sunt listate pe cel putin unul dintre urmatoarele
burse: Bursa de Valori din Budapesta, Bursa de Valori din Varsovia, Bursa de Valori din Praga,
Bursa de Valori din Bratislava, Bursa de Valori din Ljubljana, Bursa de Valori din Zagreb.
20 de actiuni blue chip din regiunea Europei Centrale sunt incluse in cosul indicelui
selectat pe baza clasamentului global, avand in veere ca maxim 7 titluri pot fi simultan incluse n
indice de pe o Burs de Valori.
Este calculat odata pe zi la ora 17.00.
Moneda de calcul: Euro (EUR).
Revizuire: de doua ori pe an in martie si septembrie.
Structura: 20 de actiuni, un maxim de 7 actiuni la o bursa in acelasi timp.


Fig. 5. Evolutia indicelui CETOP20 grafica pe perioada 1 iunie 2004 13 decembrie 2012.
Sursa: http://bse.hu/betchart////chart.html?chartIndex=472059&type=applet&procstep=viewchart

15

BIBLIOGRAFIE

1. http://bet.hu/
2. Monica Szele Piee financiare, Reprografia Univ. Transilvania, Braov 2008
3. Ion Stancu Finane. Teoria pieelor financiare. Finanele ntreprinderilor.
Analiza i gestiunea financiar, Editura Economica, Bucureti 1997
4. Popa Ioan Bursa , vol. I, Ed. Adevrul, Bucureti, 1993
5. Suciu Titus Burse de mrfuri i valori. Teorie i aplicaii , Ed. Universitatea
Transilvania, Braov 2002
6. Florin Sebastian Duma Plasamente bursiere, Ed. Casa Crii de tiin,
Cluj-Napoca, 2005.
7. http://www.referatele.com/referate/economie/online9/Bursa--- Caracteristicile-pietelor-
bursiere--Contractele-bursiere---referatele-com.php
8. http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/FlorinDuma/piete-capital/1.htm
9. http://www.piatabursiera.info/indici-bursieri/indici-bursieri/
10. http://www.scritube.com/economie/finante/DETERMINAREA-INDICILOR-
BURSIER242112153.php
11. http://www.scribd.com/doc/14557751/Bursa-Definire-Si-Caracteristici