Cererea si oferta de

munca in Romania

Cererea si oferta de munca

Cererea de munca reprezinta cantitatea totala de munca necesara desfasurarii
activitatilor economico-sociale dintr-o tara la un moment dat. Ea are ca punct de
plecare nevoia de munca, dar nu este egala cu acesta. Deci, din cererea de munca nu
fac parte muncile nesalarizate, precum: munca femeilor casnice, a militarilor in stagiu,
a elevilor si studentilor, altor persoane care nu vor sa munceasca, avand alte venituri.
Astfel spus, cererea de munca este reprezentata de nevoia de munca salarizata.
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza, prin utilizarea disponibilitatilor de munca
existente in societate, adica cantitatea de munca ce poate fi depusa de populatia apta a
tarii respective in perioada data. Si in acest caz trebuie avut in vedere faptul ca nu
toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta de munca ci numai cele care
urmeaza sa fie salarizate, remunerate.
Cererea de munca si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente, pe de
o parte, de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor
economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele
social-demografice.
Factorii care influenteaza cererea de munca sunt:
a) Nivelul salariilor
b) Costul marginal
c) Productiviatea marginala a muncii
d) Ritmul de crestere economica

Oferta de munca este reprezentata de totalitatea resurselor de munca

disponibile intr-o tara, la un moment dat, care apare pe piata muncii ca oferta de
munca salarizata.
Oferta de munca se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie
de criterii, de conditii socio-demografica, de optiuni ale persoanelor cu varsta legala
de munca si apte de munca.
Factorii principali care influenteaza oferta de munca la acest nivel:
a. marimea salariului (normal, real);
b. raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii (respectiv, relatia dintre
efortul individual si costul de oportunitate);

c. nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.

Cererea si oferta de munca au si alte caracteristici:

a. Se formeaza in timp indelungat. Oferta de munca presupune timp

pt cresterea si pregatirea noilor generatii de oameni; angajarea in
Romania este permisa numai celor mai mari de 15 ani. Cererea de
munca este derivata din cererea de alte bunuri implica extinderea
unitatilor economice existente si aparitia altora noi, ceea ce genereaza
investitii prin care se creeaza noi locuri de munca, iar acestea se
organizeaza cu capitaluri si aceasta presupune timp.
b. Au ca obiect de munca, ce s-a dovedit singurul factor de
productie variabil pe termen scurt. Cererea si oferta de munca se
adapteaza, la nivel de firma, pe termen scurt in sensul cresterii sau
scaderii, sunt: orele suplimentare, diminuarea programului de
munca, munca temporara, munca cu orar redus si atipic, somajul
tehnic, desfacerea contractului de munca.
c. Satisfacerea lor este o problema urgenta. Pentru a-si onora
obligatiile contractate, o firma trebuie sa-si asigure forta de munca
necesara cat mai repede.
d. Sunt perisabile. Munca exista numai in masura in care omul
realizeaza efectiv o agentie economica. Daca este angajat si in timpul
programului nu lucreaza, munca pe care ar fi putut sa o realizeze este
o pierdere; atat cererea cat si oferta de munca care nu au fost depuse
raman nesatisfacute.

Piata muncii in Romania contemporana

Piata muncii se intemeiaza pe intalnirea/confruntarea cererii si ofertei

de resurse de munca.

 Datorita crizei economice,numeroase sectoare economice si-au redus

activitatea, inducand dezechilibrul cerere-oferta, afectand viata a mii de
persoane care au fost disponibilizate.
Manifestat in intreaga Europa,acest fenomen al somajului a atins apogeul in
2009,cuprinzand 212 milioane de persoane somere (6,6%din populatia activa),
dintre care 34 milioane si-au pierdut locul de munca in perioada 20072009
(conform Organizatiei Internationale a Muncii).
In cazul Romaniei de azi, piata muncii este dominata vizibil de efectele crizei
economice: oferta locurilor de munca este neegalata numeric de cererea
locurilor de munca; astfel, rata somajului creste accelerat, facand ca Romania
sa ocupe locul 5 in UE la cresterea somajului.
Cererea locurilor de munca este depasita superior de oferta locurilor de munca;
conform unui sondaj realizat de My Job pe un esantion de 3563, 37% dintre
acestia isi cauta un loc de munca de mai bine de un an.
O redresare in cadrul pietei de munca din Romania este preconizata abia in
2011, cand ritmul de angajare s-ar putea imbunatati in sectoare precum
agricultura, vanatoarea, silvicultura, pescuitul si comertul cu amanuntul.

Condiia esenial pentru funcionarea normal a pieei muncii este

transparena. Desigur, n ara noastr s-au fcut progrese mari pentru a face cunoscut
nevoia (cererea) de munc salariat (locurile de munc disponibile, modul de ocupare
a acestora, firmele la care acestea exist, condiiile de munc i salarizare) precum i
oferta de munc (identificarea celor aflai n cutarea unui loc de munc, aptitudinile,
pregtirile i exigenele lor). n acest sens, exist Agenia Naional pentru Ocuparea
i Formarea Forei de Munc ale crei filiale au mpnzit ara, iar publicitatea de toate
felurile are un rol deosebit de important. Transparena ca preocupare rmne ns;
ntruct se acord locuri de munc pe criterii care nu in de piaa muncii, sunt trucate
concursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de munc, diferite clauze ale contractului
de munc sunt confideniale.
Mulimea reglementrilor legale existente pe piaa muncii, mai mult sau mai
puin contradictorii, mulimea condiionrilor, adoptate n diferite activiti sau firme
privind ncadrarea n munc, scara de salarizare, desfacerea contractelor de munc,
limiteaz i altereaz concurena dintre purttorii cererii i ai ofertei de munc,
ndeprteaz i diminueaz spontaneitatea funcionrii libere a pieei muncii, o

ndeprteaz de obinuinele concurenei pe alte piee. mpotriva acestei caracteristici

care afecteaz cererea i oferta de munc s-a dezvoltat o ampl micare de
dereglementare, pentru a reveni la valenele concureniale benefice ale pieei muncii.

Cererea i oferta de munc se exprim pe domenii, calificri, grad de calificare

etc. i se msoar n ore de munc, locuri de munc cu timp complet sau parial n
diferite proporii, sub alte forme indirecte, norme de munc de diferite genuri, pe
produse, pe timp, mixte, atipice.
Daca privim interdependenta intre dezvoltarea economico-sociala si procesele
demografice, opinile specialistilor sunt diferite, chiar contradictorii. Situatia intr-o serie
de tari dezvoltate din punct de vedere economico-social infirma concluziile lui
Th.Malthus, ameliorarea conditiilor de viata, influentand comportamentul demografic
familial in sensul scaderii natalitatii. Cu toate acestea nu putem concluziona ca
pretutindeni si intotdeauna se manifesta o tendinta inversa fata de ideiile formulate de
acesta. Ramane o sarcina a specialistilor in domeniu sa analizeze mai profund relatia
dintre cererea si foerta de pe piata muncii si cea de pe piata bunurilor.

Piata muncii se desfasoara in doua faze:

-

in prima faza se stabilesc conditiile generale de angajare a salariatilor si se

prefigureaza principiile de stabilire a salariilor. Ea se desfasoara la nivel
macroeconomic, un de se hotaraste: nivelul minim al salariului ce trebuie
garantat de firme, pe economia nationala si pe segmentele mari ale pietei
muncii; protectia sociala pentru femeile angajate salarial, conditiile de
munca, dreptul la odihna, dreptul la asociere si de organizare in sindicate,
dreptul sindicatelor de a negocia salariile si conditiile de munca cu patronul,
varsta minima de munca.
- In cea de-a doua faza, care este o continuare a primei, are loc confruntarea
efectiva a cererii si ofertei de munc,a la nivel microeconomic, al conditiilor
concrete din cadrul unitatilor economico-sociale si salariatilor acestora.
Caracterul specific al pietei muncii se intrepatrunde cu cel derivat. Ca piata
dominanta, aceasta are ca functie principala asigurarea activitatilor economico-sociale
cu resursele demunca in cantitatea, structura si calitatea necesara. Daca marfa produsa

cu o anumita forta de munca nu se vinde, nu-si gaseste cumparatori, atunci nici

resursa de munca folosita la producerea marfii respective nu-si va mai gasi cererea.
Specificitatea acestei piete mai decurge si din diferenta dintre salariul si pretul
celorlalte marfuri, in sensul ca numai salariul real oscileaza, ca si preturile, salariul
nominal intregistrand cresteri continue.
Caracteristicile aratate se concretizeaza in urmatoarele aspecte:
-

piata muncii este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si de sensibilitate, ea

intersectandu-se cu echilibrul economic general, cat si cu cel social
politic;
functionarea si mecanismele ei se constituie in acte economice de justitie
sociala, de echitate si de echilibru social;
este o piata mai bine organizata si mai puternic reglementata;
mecanismele acestei piete au un grad mai ridicat de imperfectiune (de
exemplu, salariul reprezinta unica si adesea, nici principala pargie de reglare
a ocuparii si utilizarii resurselor de munca).

In Romania Capitala este oraul care ofer cele mai multe joburi pe plan
naional, se caut mai ales specialiti tineri n domenii precum IT, Rela ii Clien i i
Vnzri, iar romnii sunt atrai n special de joburile din Vnzri, IT, Marketing i
Administraie.
Bucuretiul ofer cele mai multe joburi la nivel naional, 48% din totalul ofertei, fapt
ce denot c nivelul de atractivitate a unei cariere n capital este unul ridicat. Clujul
este, cu 28%, judeul care urmeaz capitala n topul joburilor, dar la o distan totui
foarte mare. La nivel naional, Iaiul este judeul care completeaz podiumul
numrului de poziii disponibile, cu 13% din ofert, dar la mic distan de Timi, cu
11% din totalul joburilor existente pe platforma SmartDreamers.

IT-ul este domeniul de baz n Bucureti, cu 44% din totalul joburilor n

capital, fiind urmat la mare distan de Customer Support (14,5%), Vnzri (9,6%)

i Financiar (4,3%). Interesant e c IT-ul domin acest capitol i n alte judee,

precum Timi (33.3%), Iai (33,3%), Cluj (30,5%) sau Sibiu (28%) . Putem deduce
astfel c n toat ara e nevoie de specialiti n informatic, n special pe poziii de
programator, Java sau PhP developer. Joburile n Vnzri sunt, de asemenea, la mare
cutare la nivel naional. n judeele Iai (12,2%) i Cluj (12%) aceste poziii ocup
locul secund ntr-un top al joburilor puse la btaie de companii.

Concluzii
Piata muncii releva relatiile dintre purtatorii cererii si cei ai ofertei de munca realizate
conform reglementarilor existente, prin care se negociaza conditiile de angajare si marimea
salariilor care se consemneaza intr-un act oficial denumit generic contract de munca.
Piata muncii este in prezent extrem de dinamica. Formele remarcate se vor
apropia de maturitatea lor, se vor nuanta si alaturi de ele vor aparea altele noi care vor
crea la randul lor, noi preocupari.
Activitatea economica isi pune amprenta asupra caracteristicilor pietei muncii,
dar este si influentata de aceasta.
Relatiile dintre tari si globalizarea economiei au o influenta crescanda asupra
cererii si ofertei de munca, asupra structurii acestora.
Instabilitatea ocuparii, flexibilitatea muncii, constrangerea comerciala asupra
exercitarii muncii si problema securizarii parcursului profesional sunt fenomene
proprii in ultimele decenii.

Bibliografie :

Petre Burloiu Economia muncii, editura Lumina Lex

https://smartdreamers.ro/blog/cerere-si-oferta-pe-piata-muncii-din-romania-ce-joburi-vortinerii-si-ce-li-se-ofera/

http://facultate.regielive.ro/referate/negociere/cererea-si-oferta-de-munca195495.html
http://www.scribd.com/doc/47765403/Cererea-si-oferta-in-piata-economicaromaneasca

http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/III_Piata_muncii.pdf