Tema :

PIATA MUNCII SI SALARIUL.

Munca este o conditie generala a oricarei activitati economice. In conditiile economiei de piata, pentru cea mai mare parte a acestor activitati, factorul munca se asigura prin intermediul pietei muncii. Munca formeaza obiectul cresterii si ofertei numai atunci cand este salariata. Piata muncii releva relatiile dintre purtatorii cererii si ofertei de munca ce au loc in conditiile reglementarilor existente, prin care se stabilesc (negociaza) conditiile de angajare a salariatilor si marimea salariilor ce se consemneaza intr-un act oficial denumit generic contract de munca. Incheierea unui contract de munca atesta o anumita convergenta de interese intre purtatorii cererii si ofertei de munca, exprimate in mod liber de ei si in forme specifice. Pentru piata muncii, modul de a functiona difera, sub numeroase aspecte, de la tara la tara, in functie de reglementarile nationale sau zonale ce trebuie respectate, de traditii, specificul activitatilor realizate cu munca salariata etc. e aceea, piata muncii nu trebuie considerata nici unica si nici unitara, ci trebuie analizata si interpretata in functie de loc, timp, activitate etc. In economia de piata alocarea resurselor de munca se realizeaza prin intermediul pietei muncii care reprezinta spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca si au loc negocieri cu privire la angajara salariala. !ranzactiile intre posesorii de capital si cei ai fortei de munca au loc pe baza principiilor economiei de piata si a unor reglementari juridice specifice cu referire la comportamentul, celor doi parteneri " cumparatorul si vanzatorul de forta de munca. Pe aceasta piata, un rol important revine sindicatelor, ca reprezentanti ai ofertantilor de forta de munca, si patronatului, ca purtatorul cereroo de munca la nivel

macroeconomic si microeconomic. #egocierile intre cei doi parteneri vizeaza realizarea echilibrului de interese, in conditiile existente pe piata muncii a unui anumit raport intre cererea si oferta de munca. Piata muncii se afla in stransa interdependenta cu fluxurile de pe celelalte piete (bunurilor si serviciilor, capitalului, monetare, valutara), la nivel national si internatioonal. $ste o piata derivata. Piata bunurilor si serviciilor da semnale cu privirea la cererea de factor de productie munca. %a randul ei, piata muncii influenteaza piata bunurilor si serviciilor, deoarece veniturile obtinute ca urmare a unui grad mai mare de ocupare a fortei de munca stimuleaza cererea si, in consecinta, oferta de bunuri economice. &aptul ca salariul detine o pondere importanta in totalul venitului unei economii nationale constituie, evident, un factor de influenta asupra derularii fluxurilor de pe celelalte piete. 'ererea si oferta de munca sunt marimi dinamice care reflecta legaturile dintre dezvoltarea economico-sociala ca sursa a cererii si populatia activa ca sursa a ofertei de munca. Piata muncii se afla intr-o stransa interdependenta cu fluxurile de pe celelalte piete si are o serie de particularitati " ( este mai complexa, mai organizata si mai reglementata ) ( pretul specific, adica salariul, se formeaza atat pe baza raportului cerere-oferta de munca, cat si a negocierilor dintre sindicate si patronat, guvernul intervenind doar pentru atenuarea starilor conflictuale ) ( este o piata contractuala datorita modului specific de formare a pretului, adica a salariului ) ( are un grad ridicat de rigiditate datorita specificului ofertei de munca ) ( este o piata cu concurenta imperfecta. !oate aceste particularitati ii confera pieteti muncii un caracter specific in distribuirea si utilizarea eficienta, in activitatile economico-sociale, a factorului de productie munca.

Piata muncii cuprinsa in ansamblul pietei nationale indeplineste urmatoarele functii " alocarea resurselor de munca. * fortei de munca pe ramuri, subramuri, domenii de activitate, zone geografice, meserii, in dependenta de volumul si structura cererii de munca existente, la un moment dat ) furnizeaza informatii cu privire la cererea si oferta de munca, in diferite sectoare de activitate, la nivelul salariului dat institutiile pietei muncii estimeaza tendintele de evolutie a cererii si ofertei de munca pe termen mediu si lung ) prin propriile mecanisme, asigura protectie economica si sociala somerilor, pe o perioada delimitata. !oate aveste functii ale pietei muncii au un rol important in ocuparea, orientarea, mobilitatea fortei de munca, in asigurarea unui venit, pe durata limitata, celor ce sunt someri. In conditiile actuale ale economiei de piata conceptul de ocupare deplina a fortei de munca nu trebuie inteles ca rata + a somajului, ci se considera ca exista o rata naturala a somajului ,--. care este comparabila cu starea de echilibru economic. Intelegerea caracteristicilor si functionarii pietei muncii presupune sa analizam " A. CEREREA SI OFERTA DE MUNCA ; B. ECHILIBRUL SI STRUCTURI ALE PIETEI MUNCII ; C. SALARIUL; D. MARIMEA, FORMELE SI FORMAREA SALARIULUI. A. CEREREA SI OFERTA DE MUNCA

Cererea de munca este necesarul din partea agentilor economici, la un moment data, care se satisface prin intermediul pietei muncii, prin relatii de angajare salariala. $a se exprima prin oferta de locuri de munca din partea agentilor economici. Oferta de munca este acea parte a populatiei apte de munca ce doreste angajare salariala. 'eea ce se cere si se ofera pe piata muncii sau, altfel spus, obiectul acesteti piete il formeaza munca, fapt care implica in mod direct omul. esigur, omul este mai mult decat o marfa ) ceea ce se cumpara si se vinde pe aceasta piata nu este omul, ci munca efectiva. Precizam ca cererea de munca este diferita de nevoia de munca existenta in economia unei tari sau intr-o activitate anume, asa cum oferta de munca difera de munca pe care o poate presta populatia unei tari sau anumite segmente ale sale. Muncile din activitatile casnice, cele realizate de studenti, militari in termen si alti nesalariati nu fac obiectul cererii si ofertei. e aici decurge ca ceea ce se cere si se ofera pe aceasta piata nu este munca in general, ci de fiecare data o munca anume (croitor, electrician, electronist, chimist etc.). si pentru ca munca nu este toata de acelasi fel, nu este omogena, vor exista atatea piete cate feluri de munci se realizeaza sub forma salariala. $vident, aceste piete pot evolua intr-o perioada data foarte diferit una de alta. Cererea i !"erta #e munca nu unt #eterminate #irect #e piata muncii. 'ererea deriva din nevoia de bunuri care se pot obtine recurgand la munca salariata. 'ererea de munca este deci rezultatul dinamicii cererii de bunuri de pe alte piete pentru producerea carora este, desigur, necesara munca. /ferta de munca are la baza procese demografice, care conditioneaza dinamica populatiei ) generatiile de tineri nu se nasc pentru ca parintii lor ar avea in vedere faptul ca, peste un numar destul de mare de ani dupa nastere, ei ar putea deveni salariati.

'ererea, ca si oferta de munca sunt deopotriva caracterizate printr-o anumita opacitate, insuficienta sau lipsa de transparenta, pentru ca diferite clauze ale contractului de munca sunt confidentiale. 'onfidentialitatea salariului, de exemplu, contribuie la dezorientarea cererii si ofertei de munca, iar uneori genereaa, consolideada si permanentizeaza discriminarile salariale. Multimea reglementarilor legale existente pe piata muncii, mai mult sau mai putin contradictorii, multimea conditionarilor adoptate in diferite activitati sau de firme privind incadrarea in munca, scara de salarizare, desfacerea contractelor de munca etc. limiteaza si altereaza concurenta dintre purtatori cererii si ofertei de munca, indeparteaza si diminueaza spontaneitatea dfunctionarii libere a pietei muncii, o indeparteaza de obisnuintele concurentei pe alte piete. Impotriva acestei caracteristici ce afecteaza cererea si oferta de munca s-a dezvoltat o ampla miscrae de dereglementare, pentru a reveni la valentele concurentiale benefice ale pietei muncii. Piata muncii poate functiona normal daca urmatoarele conditii, larg recunoscute ca viabile pe piata muncii, sunt respectate in mod adecvat " ( asigurarea neingradita a dreptului la munca ) ( interzicerea muncii fortate ) ( asigurarea disciplinei de munca ) ( asigurarea protectiei in munca ) ( respectarea dreptului la odihna si refacerea capacitatii de munca ) ( perfectionarea pregatirii si reconversia profesionala ) ( respectarea libertatii de asociere in sindicate, potrivit legii ) ( respectarea dreptului la greva. 'ererea si oferta de munca se exprima pe domenii, calificari, grad de calificare etc. si se comensureaza in ore de munca, locuri de munca cu timp complet sau partial in diferite proportii sub alte forme indirecte, norme de munca de diferite genuri, pe produse, pe timp, mixte.

/ particularitate este si faptul ca atat cererea, cat si oferta de munca nu au mobilitate perfecta. 0e apreciaza ca mobilitatea ofertei este evident mai redusa pentru ca oamenii nu-si schimba cu usurinta munca, firma si localitatea in care lucreaza, se ataseaza mediului economico-social chiar daca uneori nu beneficiaza de avantaje economice, nu dispun de o buna informare asupra locurilor de munca disponibile, au sanse minime de ocupare a posturilor disponibile etc. In general, persoanele in varsta si femeile au o mobilitate mai redusa fata de ceilalti purtatori ai ofertei de munca. $xista insa si factori care diminueaza mobilitatea cererii de munca, pentru ca aceasta presupune delocalizarea unitatilor economice sau a activitatilor existente sau amplasarea celor noi, ceea ce inseamna investitii apreciabile care trebuie corelate cu volumul pieteti, apropierea de factorii de productie, de piata de desfacere, costurile de transport etc. $volutia cererii de munca in functie de salariu-pret,in cele doua ipostaze (de crestere sau reducere a pretului, este evidenta in figura 1.

Figura 1. Curba cererii de munca

/ferta de munca individuala incepe de la un anumit nivel de salariu (fie el minim, stabilit prin lege, fie stabilit de catre parteneri), care asigura salariatului minimum de

subzistenta. Presupunem ca acest nivel minim al salariatului se noteaza, conform figurii 2, 0/*.

Figura 2. Curba atipica a ofertei de munca individuale O"erta #e munca t!ta$a exprima ofertele individuale totale ale segmentelor pietei muncii, formata din cei angajati sau in cautarea unui loc de munca. *ceasta este influentata de dinamica salariului fie in sens de contractie, fie de extindere (privit ca o variabila independenta). *ceasta relatie 3 oferta de munca 3 salariu- este reflectata in figura 4.

Figura 3. Curba ofertei de munca %inia dintre * si 5 evidentiaza extinderea ofertei, iar ca dintre 5 si *, contractia ofertei datorita modificarii marimii salariului. %a un anumit nivel al salariului, oferta

de munca poate avea tendinta de crestere sau de scadere in functie de o seama de factori ce privesc dimensiunea populatiei active disponibile.

B. ECHILIBRUL SI STRUCTURI ALE PIETEI MUNCII

Piata muncii se poate caracteriza prin urmatoarele stari " starea de echilibru 3 care reflecta ocuparea deplina a fortei de munca ) starea de dezechilibru 3 cand oferta de forta de munca este mai mica decat cererea de munca se spune ca avem un deficit al fortei de munca si cand oferta de munca este mai mare decat cererea de munca se spune ca avem un excedent de forta de munca caracterizat prin somaj. Manifestarea unui dezechilibru tot mai profund pe piata muncii, mai ales in perioade in care excedentul de oferta fata de cererea de munca este ridicat, impune necesitatea lamuririi conceptului de ocupare deplina a fortei de munca. In teoria clasica, echilibrarea pietei muncii se face in mod automat, oferta de munca corespunzand cererii de munca, consecinta a efectului investitional creator de locuri de munca. !eoretic, rata ocuparii s-ar situa la 1++.. *ceasta abordare corespunde, in plan teoretic, pietei cu concurenta perfecta, cand, la nivelul salariului de echilibru, cererea si oferta de munca sunt egale. In conditiile concurentei imperfecte si ale modificarilor survenite, pe parcursul secolului al 66-lea, in baza tehnico-materiala, in procesul de concentrare si centralizare a capitalului si productiei, proces care a dat nastere la companii de mari dimensiuni, conceptul de ocupare deplina a evoluat. ezechilibrul provocat de criza

din 1727-1744 pe piata bunurilor a atras dupa sine o scadere considerabila a ocuparii. In consecinta, s-a impus un nou mod de analiza a fenomenului ocupare-dezocupare. 8.M. 9e:nes, in abordarea teoretica a conceptului de ocupare deplina, ia ca punct de plecare interesele intreprinz;torilor in conditiile existentei unei anumite baze tehnice. upa el, inclinatia spre consum si volumul investitiilor noi sunt cele care impreuna determina volumul ocuparii, iar volumul ocuparii este legat intr-un mod bine determinat de un nivel dat al salariilor reale si nu invers. aca inclinatia spre consum si volumul investitiilor noi au drept consecinta o cerere efectiva de munca insuficienta, atunci nivelul efectiv al ocuparii va fi mai scazut decat oferta de mana de lucru potential disponibila la salariul real existent, generand somaj. !eoria compensarii ocuparii printr-o rata mai inalta a inflatiei, inspirata de curba Phillips, nu se mai verifica in foarte multe tari. 0e considera ca piata muncii trebuie sa devina mai flexibila, prin extinderea sistemului de munca cu timp partial, reducerea duratei de munca, contracte de munca cu durata determinata etc. In acelasi timp, forta de munca trebuie sa devina mai mobila, mai adaptabila, intr-o perioada scurta, la structura si dinamica pietei muncii. Piata muncii considerata imperfecta functioneaza nu numai pe baza principiilor pietei, ci intr-o mare masura si pe baza reglementarilor din partea statului. %a nivel macroeconomic se stabilesc conditiile generale de functionare a pietei muncii, reglementarile ce trebuie sa stea la baza partenerilor ce reprezinta cererea si oferta de munca, iar la nivel microeconomic are loc intalnirea efectiva a cererii cu oferta de munca iar firma prin contract isi asuma obligatiile ce-i revin fata de angajati. In <omania, piata muncii, in anii =7+, s-a aflat intr-un proces de transformare in vederea functionarii dupa principiile economiei de piata. In acest deceniu, s-a creat cadrul institutional prin reorganizarea Ministerului Muncii, a irectiilor judetene de Munca si Protectie 0ociala, a /ficiilor &ortei de Munca la nivel de municipiu si oras.

Piata muncii se caracterizeaza prin profunde dezechilibre, ca expresie a reducerii cererii de munca, in conditiile dificultatilor de ansamblu ale economiei. $xcedentul de oferta de munca a sporit dimensiunile somajului in <omania, in prima jumatate a anilor =7+. 0tarea de criza prelungita din acea perioada a adancit dezechilibrul pe piata muncii. *tenuarea presiunii ofertei de munca asupra cererii de munca are loc pe masura ce cresterea economica permite crearea de locuri de munca.

C. SALARIUL

Sa$ariu$ au pretu$ muncii constituie o componenta esentiala a pietei muncii. escifrarea conceptului si a rolului sau are o mare importanta in stabilirea unui raport echitabil intre veniturile posesorului fortei de munca si ale celorlalti posesori de factori de productie. e marimea si dinamica salariului depinde asigurarea unor conditii economice si sociale corespunzatoare unui anumit standard de viata. 0alariul este definit in diferite moduri, in functie de doctrina economica pe care o reprezinta un economist-teoretician. Sa$ariu$, in acceptiunea cea mai larga, reprezinta suma de bani cu care este remunerat factorul de productie munca pentru participarea sa la obtinerea rezultatelor unei activitati economice. Paul 0amuelson defineste salariul ca fiind >pretul pentru care oamenii isi inchiriaza serviciile lor>. *ceste definitii raspund unui criteriu comun, si anume remunerarea fortei de munca ca participanta la diferite activitati economice. 0alariul trebuie abordat in dublu sens" cost si venit.

Sa$ariu$ % c! t reprezinta cheltuielile suportate de agentii economici pentru plata muncii, contributiile la asigurarile sociale si fondul de somaj. In functie de ramura, subramura si firma, ponderea acestor cheltuieli in costul total este diferita. Sa$ariu$ % &enit, care revine factorului de productie munca, este o forma de venit personal de a carui marime depinde satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat. e aceea, el devine un stimulent pentru salariati de a se (re)califica, perfectiona si adapta la cerintele unitatii in care lucreaza, pietei muncii, in general. 0alariul - venit detine o pondere importanta in totalul venitului national. In tarile dezvoltate economic, pana la 7+. din populatia ocupata este salariata. In tarile in curs de dezvoltare, aceasta pondere este mult mai mica, datorita structurii inguste, uneori monostructura, putin evoluata, a economiilor nationale respective. In literatura economica, conceptul salariu-venit este abordat in mod diferit. A#am Smit' considera ca salariul este singurul venit bazat pe munca " Din produsul muncii sau din valoarea pe care munca o adauga materialelor se scade partea ce revine sub forma de profit si renta . eci, produsul muncii muncitorului constituie rasplata naturala sau salariul muncii Da&i# Ricar#!, spre deosebire de *. 0mith, face distinctie intre pretul natural si pretul de piata al muncii. $l considera ca salariul natural este acel pret necesar pentru intretinerea muncitorului si pentru perpetuarea speciei. Fer#inan# La a$$e defineste salariul drept valoare a mijloacelor de subzistenta necesare intretinerii fortei de munca. *ceasta conceptie este cunoscuta sub denumirea de ?%egea de arama a salariului>. 0alariul, dupa aceasta lege, nu poate depasi limita minimului de mijloace de subzistenta necesare intretinerii muncitorului si familiei sale. (ar$ Mar) trateaza forta de munca drept marfa, care are valoare. 0alariul este un pret care exprima intr-o forma transformata aceasta valoare a marfii-forta de munca. 0alariul, dupa 9.Marx, ascunde munca pe care muncitorul o efectueaza in mod gratuit

pentru capita-list) muncitorul primeste un salariu mai mic decat valoarea fortei sale de munca. *.M.(e+ne abordeaza conceptul de salariu in dependenta de gradul de ocupare a fortei de munca. *stfel, volumul folosirii mainii de lucru se afla intr-un raport univoc cu volumul cererii efective exprimat in unitati de salariu. 'ererea efectiva este suma consumului scontat si a investitiilor scontate. $a nu se poate modifica daca inclinatia spre consum, curba eficientei marginale a capitalului si rata dobanzii raman total neschimbate. In lucrari contemporane, unii economisti, preluand diferite elemente din teoriile inaintasilor lor, definesc salariul - venit drept remunerarea muncii in raport cu cererea-oferta de munca, cu negocierile colective intre sindicate si patronat, cu reglementarile legislative privind functionarea pietei muncii. *sadar, salariul este o categorie economica complexa, care presupune contract de munca, negocieri colective, prestatii de securitate sociala, institutii ale pietei muncii etc.

D. MARIMEA, FORMELE SI FORMAREA SALARIULUI

Piata muncii este o piata cu concurenta imperfecta ) in consecinta, salariul de echilibru se formeaza teoretic. Marimea a$ariu$ui, fara a face abstractie de cererea si oferta de munca, este rezultatul negocierilor in cadrul firmei unde se stabilesc in mod concret conditiile de angajare si nivelul salariului. 0alariul privit ca venit are o tendinta generala de crestere. 'a marime si capacitate de acoperire a nevoilor de trai ale salariatului si familiei lui, salariul se diferentiaza de la o tara la alta si de la o perioada la alta, pe ramuri, domenii, profesii, meserii, in functie de mai multi factori, si anume " ( raportul dintre cererea si oferta de forta de munca )

( cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor, pentru refacerea si dezvoltarea fortei de munca in conditiile diversificarii si sporirii nevoilor materiale si spirituale, ale aparitiei unor noi bunuri si servicii etc. ) ( nivelul pre@turilor bunurilor si serviciilor de consum ) ( cheltuielile pentru odihna si viata spirituala, care cresc pe masura ce timpul de munca se reduce in favoarea timpului liber ) ( sporirea cheltuielilor de transport, telecomunicatii ) ( chirii, care au tendinta de crestere ) ( gradul de organizare a sindicatelor) ( raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal daca, pe unitate de rezultat, salariul in calitate de cost scade cand productivitatea devanseaza cresterea salariului mediu, in schimb salariul ca venit are o tendinta de crestere, dara fara a devansa sporul productivitatii muncii. <a@iunea consta in creiteriul de eficienta ce ghideaza activitatea economica. Marimea efectiva a salariului este influentata si de comportamentul constradictoriu al salariatului, exprimat fie in efectul de substitutie, care consta in reducerea timpul liber si cresterea, corespunzatoare, a timpului destinat muncii, care-i asigura lucratorului venituri mai mari, avand loc substituirea unei parti a timpului liber prin timp de munca, fie in efectul de venit, ce exprima situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de viata relativ ridicat, astfel incat au loc micsorarea timpului destinat muncii si sporirea corespunzatoare, a timpul liber, se renunta la programul de munca prelungit, la ore suplimentare. Re$atia e"ect #e u, titutie%e"ect #e &enit pune in evidenta cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata, incat sa stimuleze pe salariat in munca. *ceasta relatie este prezentata in figura A.

Figura !. "elatia de efect de substitutie # efect de venit Marimea salariului este supusa unor tendinte contradictorii " de diferentiere de la un salariat la altul si de a r! iere "e#ali$are%. Di"erentierea salariilor rezulta din gradul diferit de calificare, aptitudini, atributii, raspunderi in munca, conditii de munca, de mediutoxic, munca de noapte. Bn element deosebit de important pe care sefundamenteaza diferentierea il reprezinta eficienta utilizarii fondului uman, exprimata in rezultatele muncii. aca nu ar fi luate in considerare diferentele calitative ale persoanelor salariate, ar disparea dorinta de perfectionare, de calificare. iapazonul diferentierilor se poate restrange prin cresterea gradului de calificare. / eventuala egalizare ar nemultumi atat pe salariati, cat si pe posesorii de capital. Apr!pierea -e.a$i/area0 nivelului salariilor se poate realiza prin ridicarea calificarii, prin perfectionare) ea presupune apropiere (egalizare) si in privinta eficientei muncii. In caz contrar, ar exista un transfer de rezultate de la cei cu eficienta ridicata spre cei a caror productivitate este mai scazuta, ceea ce ar fi in contradictie cu principiile economiei de piata. F!rme$e a$ariu$ui "

Sa$ariu$ n!mina$ reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la

unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca.

Sa$ariu$ n!mina$ in care este inclus impozitul constituie salariul nominal brut.
0alariul nominal este cel negociat, luandu-se in calcul evolutia preturilor si tarifelor. aca preturile au o tendinta de crestere de tip inflationist, negocierea salariului nominal va lua in calcul acest fenomen, imprimand o tendinta de crestere.

Sa$ariu$ net este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au scazut impozitul si alte retineri prevazute prin lege (de exemplu, pentru fondul de somaj). Sa$ariu$ n!mina$ este o marime dinamica, variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. Sa$ariu$ rea$ exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu
salariul nominal, la un nivel dat al preturilor, intr-o anumita perioada. 0alariul real (puterea lui de cumparare) depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. &luctuatiile preturilor determina modificari ale salariului real. aca preturile cresc, iar salariul nominal ramane constant, salariul real va scadea. aca preturile scad, la acelasi salariu nominal, salariul real va creste. 0alariul real este in relatie direct proportionala cu marimea

salariului nominal si invers proportional cu dinamica preturilor. Sa$ariu$ #irect este remuneratia efectiva primita de salariat, care corespunde cu
salariul net si sumele corespunzatoare pentru concediul legal si, eventual, al 14-lea

salariu. Sa$ariu$ in#irect este acea parte a salariului platita familiei in

functie de alte criterii decat consumul efectiv de munca.

Sa$ariu$ minim .arantat este acel salariu fixat prin lege, in urma negocierilor
sindicate-guvern. $l serveste ca baza de calcul, de la care se va pleca in stabilirea salariilor la un nivel in masura sa asigure conditii decente de trai, in conditii de

stabilitate si crestere economica. In cazul unei conjuncturi economice nefavorabile, acest salariu minim este corectat.

Sa$ariu$ c!$ecti& este atribuit tuturor salariatilor unei firme cand rezultatele
economico-financiare ale acesteia sunt deosebit de bune. $l poate lua diferite forme concrete" prime, al 14-lea salariu, facilitati facute salariatilor la anumite servicii (crese

pentru copii, case de odihna, cantine etc.). Sa$ariu$ !cia$ reprezinta acele venituri care completeaza salariul nominal si care
provin de la bugetul de stat sub forma alocatiei pentru copii, diferite ajutoare sociale. *ceste venituri nu sunt corelate cu rezultatele muncii salariatilor, ele sunt aditionale, avand scopul asigurarii unui nivel de trai de subzistenta pentru anumite categorii de salariati sau grupuri din cadrul acestora care se confrunta cu riscuri mai mari, cum sunt accidentele de munca, bolile profesionale, somajul etc. *cordarea salariului social este un raspuns al societatii la riscurile la care sunt supusi salariatii. 0alariul se stabileste pe baza relatiei dintre cel ce are nevoie de munca si posesorul acesteia, in contextul general al raportului dintre cererea si oferta de munca. 'ererea de munca, la fel ca cererea pentru ceilalti factori de productie are caracter derivat. *ceasta se formeaza ca suma a necesarului pentru a produce toate marfurile si serviciile solicitate de societate. Pe termen lung, cresterea Ci diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o miscare similara a cererii de munca. 'a pret platit pentru serviciul adus de factorul munca, salariul se stabileste pe baza mecanismului pietei, el fiind insa definitivat si platit dupa depunerea muncii, in functie de rezultatele ei. *cest mod de formare a salariului are la baza regulile generale de functionare ale pietei si elementele specifice pietei muncii. 0alariul astfel format este raportat intotdeauna de posesorul muncii la cerintele propriei sale existente pe care si-o doreste normala si la parametrii tot mai ridica@i de siguranta pe seama acestei forme de venit. *tunci cand salariul se dovedeste a fi insuficient, in vederea apropierii de conditiile unei vieti normale sau de realixarea acesteia intra in

functie modalitatile de completare a lui cu resurse care au revenit initial intreprinderii sau societatii.

F!rmarea a$arii$!r este determinata de raporturile cerere - oferta, existente pe

piata muncii, precum si implicarea 0tatului si a sindicatelor. Intrucat raportul dintre cererea si oferta de forta de munca existent pe piata muncii s-a dovedit incapabil sa asigure singur echilibrul social necesar in diverse conditii economico- sociale, a devenit imperios necesara implicarea Ddialogulului social> intre 0tat, patronat si sindicat in procesul de stabilire a salariilor &ormarea salariului este supusa mecanismelor pietei muncii si implicarii agentilor economico-sociali. 0alariul rezulta, in principal, din raportul care se formeaza pe piata muncii intre oferta si cererea de forta de munca. 0tabilirea salariului se face prin participarea cererii si ofertei, dar si a sindicatelor si statului, a caror actiune de interventie in materie de salarizare se inscriu in limtele unor norme si competende de ansamblu. &ormarea salariului are loc in cadrul unor relatii complexe prilejuite de angajarea, uitlizarea si remunerarea muncii ca factor de productie. in acest punct de vedere problemele care au preocupat teoria si practica economica sunt cele referitoare la nivelul sau marimea salariului, precum si cele privind formele de salarizare practicate in economia de piata.

BIBLIO&RAFIE
1. Prof. Bniv. r. Ilie Eavrila, Paul !anase Ehita, an #itescu, 'onstantin Popescu 3 Ec!n!mie, 5ucuresti, $ditura $conomica, 2+++.
2. 'oord. #i@; obrot;, Dic1i!nar #e ec!n!mie, $ditura $conomic;, 5ucureCti, 1777. 4. #. obrot;, Ec!n!mie p!$itic2, $ditura $conomic;, 5ucureCti, 177-. A. 'onstantin $nache, 'onstantin Mecu, Ec!n!mie p!$itica, $ditura &undatia F <omania de maine G. H. 9arl Marx, 'apitalul, E#itura P!$itic2, /pere, vol. 24,17,,.

,. 8ean-Marie *lbertini, Le r!ua.e #e $34c!n!mie nati!na$e, $d. ouvriIres, Paris, 17JJ.

-. K.I. 'ornescu, DC! turi 5i &enituri 6n ec!n!mia #e pia12>, 'hiCin;u 1772.