Ce este somajul?

Somajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca. Notiunea de somaj se poate traduce direct prin inactivitate. Somerii sunt un grup de persoane, din cadrul populatiei active a unei tari. Populatia activa din punct de vedere economic include toate persoanele cu varsta mai mare sau egala cu 15 ani, apte de munca, si care, intr-o perioada de referinta specificata furnizeaza forta de munca (utilizata sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul economiei nationale. Mai general spus, populatia activa cuprinde populatia ocupata si someri. Astfel, populatia activa neocupata (sau somerii) reprezinta acel segment din populatie care sunt in cautarea unui loc de munca, nedetinand unul in prezent, dar fiind disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. In categoria de someri sunt incluse si urmatoarele categorii: - persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta; - persoanele care in mod normal fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti), dar care in perioada de referinta au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

Tipuri de somaj Somajul poate fi clasificat in mai multe tipuri, in functie de o multitudine de factori cum ar fi: dupa raportul cerere-oferta sau dupa caracterul sau. O prima clasificare ar imparti somajul in voluntar si involuntar. Somajul voluntar apare atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de locuri de munca aparute, preferand sa ramana someri. In schimb, somajul involuntar apare atunci cand pe piata muncii sunt insuficiente locuri de munca pentru a satisface toti cei apti de munca. In cadrul somajului voluntar se incadreaza urmatoarele categorii din populatie: persoanele angajate care prefera sa isi intrerupa temporar activitatea deoarece apreciaza ca ajutorul de somaj le asigura o existenta decenta somerii care asteapta locuri de munca mai bune si mai potrivite lor decat cele existente la un moment dat persoanele casnice care au hotarat sa se incadreze, dar inca ezita din cauza nivelului salariului si a conditiilor de munca existente pentru moment

In functie de natura si cauzele somajului intalnim somajul conjunctural, frictional si structural. In functie de raportul cerere-oferta si de impactul acestui raport pe piata muncii avem urmatoarele categorii de somaj: clasic (somaj prin eficienta a productiei), ciclic (somaj prin insuficienta cererii) si sezonier. In cele ce urmeaza sunt prezentate 3 dintre cele mai intalnite tipuri de somaj:

Somajul sezonier Acest tip de somaj este determinat de fluctuatiile cererii fortei de munca. In marea majoritate a cazurilor aceste fluctuatii pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-a lungul anilor. Domenii in care acest tip de somaj se manifesta cu precadere sunt agricultura sau constructiile, unde pe tip de iarna cererea de munca scade dramatic.

Somajul frictional Este cea mai raspandita forma de somaj, si este determinat de persoanele care se gasesc in tranzitie intre slujbe. Apare datorita dinamicitatii pietei de munca, deoarece inerent este un interval de timp in care somerii ajung la o slujba vacanta potrivita.

Somajul structural Somajul structural (sau de neadaptare) apare in urma unui dezechilibru intre structura ofertei si a cererii de munca. Astfel, poate surveni in urma unei nepotriviri structurale la nivelul profesiilor, a impartirii teritoriale sau demografice intre ce locuri de munca sunt oferite si ce calificari au cei care sunt apti de munca. O categorie mai aparte de somaj o reprezinta somajul deghizat. Acesta cuprinde acele persoane inregistrate ca someri, dar care in realitate lucreaza fara contract de munca, beneficiind in acelasi timp de toate drepturile legale ale unui somer.

In concluzie, somajul reprezinta un fenomen social, o urmare a unui dezechilibru existent pe piata muncii, intre cererea si oferta de munca.