ACADEMIA DE STUDI ECONOMICE BUCURESTI

POLITICI ANTISOMAJ

GRUPA 1065

-2008CUPRINS

Somajul privit in ansamblu 3 Stabilirea numarului de someri...4 Modaliti de calcul a indicatorilor omajului ..6 Politici si masuri antisomaj..7 Masuri de combatere a somajului in Romania ...........10 Masuri si politici de reducere a somajului in UE........ 12 Aplicatie SYSTAT...14 Concluzie..18 Bibliografie...19

Somajul privit in ansamblu Pentru a lupta impotriva somajului trebuie in primul rand sa intelegem acest fenomen., iar pentru a-l intelege trebuie sa vedem cum a luat fiinta, cum a evoluat de-a lungul timpului, unde se situeaza el in prezent si ce tendinte sunt preconizate pentru viitor. Notiunrea de somaj provine de la cuvantul chomage din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca cauma care insemna caldura mare (din cauza careia se intrerupea orice activitate). La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. In perioadele de recesiune, intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. Somajul contemporan este definit foarte strict si este reglementat foarte meticulous. Astfel este general acceptat faptul ca somerul este persoana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii(art.5 pct IV din legea Nr 76/2002): a) are varsta cuprinsa intre 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensioanre.Cu alte cuvinte, nu poti fi somer la orice varsta.Criteriul varstei este important nu numai sub aspectul varstei minime sau maxime care poate da dreptul la indemnizatia de somaj sau la alte masuri de combatere a somajului, dar si sub alte aspecte .Spre exemplu se poate beneficia de masuri de subventionare a locurilor de munca oferite somerilor cu varsta de peste 45 de ani.

b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice fac o persoana apta pentru prestarea unei munci.Au calitatea de somer numai persoanele care au capacitatea fizica si psihica de a presta o activitate, deci pot fi angajati.Somerul trebuie sa fie apt in orice moment de a intra in procesul muncii .In caz contrar , persoana care se afla in incapacitatea de a presta activitatea se bucura de drepturi de asigurari sociale compensatorii. c) nu are loc de munca.Notiunea de loc de munca este frecvent intalnita in Codul muncii.Ea apare ca fiind un domeniu de activitate care poate fi ales in mod liber (art. 3 alin. 2 din Codul muncii),un spatiu strict delimitat(art.17 alin.2 din Codul muncii) sau ca un ansamblu de conditii de munca, ce pot fi grele, vatamatoare sau periculoase.in legislatia somajului, locul de munca reprezinta cadrul organizat in care se deruleaza un contract individual de munaca, respecriv raportuirile de serviciu in cazul functionarilor publici. d) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat salariul minim brut garantat in plata. Prin activitati autorizate potrivit legii se intelege activitatile desfasurate de persoane fizice in mod independent si de asociatiile familiale in baza autorizatiei de functioanre eliberate conform legii sau exerciatrea profesiilor liberale potrivit dispozitiilor legale speciale, precum si activitatile desfasurate in caliate de asociat in cadrul sociatatilor comerciale (art. 15 alin 2 din Hotararea Guvernului nr 174/2002). e) este disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca si-ar gasi un loc de munca. f) este in cautarea unui loc de munca. Indeplinirea cumulativa a acestor conditii duce la dobandirea automata a calitatii de somer.Pentru a putea beneficia de derepturile stabilite prin Legea nr 76/2002, persoana care are calitatea de somer va trebui sa se inregistreze la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau ,dupa caz, resedinta.

Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative, patronatelor, sindicatelor cat si a raportului de forte dintre acestea. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru dar si de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tinde spre realizarea unui grad de ocupare a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%. Stabilirea numarului de someri Somajul reflecta in mod fidel perturbatiile si socurile ce afceteaza o economie . Din aceasta cauza este foarte important ca nivelul somajului sa fie foarte exact determinat pentru a putea fi controlat cat mai eficient.Pentru a calcula nivelul somajului se folosesc mai multe metode in functie de regiune si nivelul de dezvolatare al unei anumite . n rile dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Frana sau Statele Unite, procedeul principal de obinere a datelor statistice privind omajul l constituie anchetele prin sondaj. n S.U.A., de exemplu, n fiecare lun, Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului de Munc al Statelor Unite calculeaz i public numrul omerilor, al populaiei ocupate i al celor din afara forei de munc. Pentru aceasta se realizeaz un sondaj avnd ca perioad de referin sptmna care conine ziua a dousprezecea din fiecare lun. Se alege aleator un eantion reprezentativ de 59.500 gospodrii, din 729 localiti diferite, astfel n ct s se asigure reprezentativitate din punct de vedere al repartiiei geografice i demografice a populaiei. Intervievatori special pregtii adreseaz aceleai ntrebri fiecrei persoane din eantion, n urma crora se identific statutul acesteia: angajat, omer sau n afara forei de munc. Criteriile n funcie de care se ncadreaz persoanele n aceste categorii respect cu strictee
5

recomandrile Biroului Internaional al Muncii. n Romnia, numrul de omeri se determin prin mai multe metode: recensmnt, ancheta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de instituii guvernamentale, ca Ministerul Muncii i Proteciei Sociale. n afara recensmintelor, efectivul omerilor i rata omajului se determin i prin alte metode statistice aplicate de ctre Institutul Naional de Statistic (I.N.S.) i Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale (M.M.S.S.). Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaz omajul sunt de dou feluri: a) indicatori absolui; b) indicatori relativi. Indicatorii absolui sau indicatorii de nivel si se refer la numrul efectiv de omeri. Ei se exprim n persoane (mii persoane) i se determin pentru anumite perioade de referin: lunar, trimestrial sau anual. Numrul omerilor se calculeaz i n corelaie cu anumite variabile demografice ca: vrst, sex, stare civil, dar i innd cont de pregtirea profesional, de nivelul studiilor sau de repartiia teritorial. O caracteristic aparte urmrit n ceea ce privete analiza omajului este durata acestuia. Din acest punct de vedere, se identific un omaj de scurt durat (sub un an) i un omaj de lung durat (pe o perioad mai mare de un an).omerii, a doua component a populaiei active, reprezint o categorie economic a crei definire a suscitat numeroase abordri. n statistica romneasc, efectivul omerilor se determin n dou variante: a)omerii nregistrai sunt persoanele care au declarat c n perioada de referin erau inscrise la Oficiile forei de munc i omaj, indiferent dac primeau sau nu alocaie de sprijin, ajutor de omaj, sau alte forme de protecie social. b)omerii n sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani i peste care n decursul perioadei de referin ndeplinesc simultan urmtoarele condiii:
6

- nu au un loc de munc i nu desfoar o activitate n scopul obinerii unor venituri; - sunt n cutarea unui loc de munc, utiliznd n ultimele 4 sptmni diferite metode pentru a-l gsi: nscrierea la Oficiul de for de munc i omaj sau la agenii particulare de plasare, demersuri pentru a ncepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunuri sau rspunsuri la anunuri, apel la rude, prieteni, sindicate etc; - sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile, dac s-ar gsi imediat un loc de munc; Sunt incluse, de asemenea: - persoanele fr loc de munc, disponibile s lucreze, care ateapt s fie rechemate la lucru sau care au gsit un loc de munc i urmeaz s nceap lucrul la o dat ulterioar perioadei de referin; - persoanele care n mod obinuit fac parte din populaia inactiv (elevi, studeni, pensionari), dar care au declarat c sunt n cutarea unui loc de munc i sunt disponibile s nceap lucrul. Indicatorul relativ prin care se apreciaz intensitatea omajului este unul din cei mai importani indicatori macroeconomici: rata omajului. Aceasta se determin prin raportarea numrului total de omeri la populaia activ i se exprim n procente. Nivelul ratei omajului i evoluia acesteia reprezint unul din barometrii n funcie de care se iau anumite msuri de protecie social sau decizii de politic economic. Ca relaie general de calcul, rata omajului se determin prin raportarea unui indicator care exprim omajul (numrul de omeri-S) i un alt indicator care msoar populaia de referin, cel mai adesea populaia activ (Pa): S R = Pa 100 Concret, acest indicator se poate determina n modaliti variate. Relaiile de calcul pot s difere n practic, n funcie de
7

legislaia naional sau de informaiile disponibile. Diferenele care apar sunt determinate de elemente cum sunt: a) termenii de raportare i se refer la numitorul raportului care poate fi populaia activ sau, de exemplu, populaia n limitele vrstei de munc. b) coninutul indicatorilor primari luai n calcul; c) sursele de colectare a informaiilor; d) metodologia de calcul. Informaiile cele mai precise privind rata omajului sunt obinute cu prilejul recensmintelor. Recensmintele i anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul rii noastre nu pot fi realizate cu o periodicitate corespunztoare (lunar) pentru asigurarea cu informaii necesare. Se recurge, prin urmare la surse de date administrative, afectate ns de legislaia n vigoare. n statistica internaional se utilizeaz urmtoarele rate de omaj: a) rata global standardizat BIM, care se calculeaz ca raport ntre numrul omerilorn sens BIM i populaia activ total; are cea mai mare sfer de cuprindere, fiind cea mai utilizat n comparaiile internaionale; b) rata global standardizat CEE care este raportul dintre numrul de omeri i populaia activ civil; c) rata global standardizat OECD care se determin ca raport ntre numrul de omerii populaia activ total. d) rata parial de omaj se refer la o anumit categorie de for de munc sau la o anumit regiune geografic sau administrativ, se determin ca raport ntre numrul de omeri provenii din categoria respectiv i populaia activ din categoria respectiv.

e) rata integral (compus) de omaj i subocupare vizibil se calculeaz ca raport ntre timpul de munc disponibil neutilizat corespunztor al persoanelor n omaj i a celor aflate n stare de subocupare vizibil (persoane care au un loc de munc dar care lucreaz involuntar n timp parial) i timpul de munc total disponibil sau timpul de munc utilizat. Aceastamsoar de fapt omajul potenial, calculul acesteia impunndu-se n special n cazul rilor n care subocuparea vizibil are dimensiuni apreciabile. Romnia face parte din categoria acestor ri.n contextul implicaiilor economice majore pe care le are omajul, a legturilor acestuia cu inflaia, se vorbete despre o rat natural a omajului. Modaliti de calcul a indicatorilor omajului Indicatorii statistici prin care se apreciaz omajul se determin n practic prin anumuite metode statistice, folosind surse de date specifice.n general, n statistica Naiunilor Unite, se identific patru surse mari de informaii, care au la baz metode i procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau culegerea datelor de la diverse instituii pubice. Aceste surse de date au anumite coduri, specificate pentru fiecare ar. Prima surs (ce are codul BA) o constituie anchetele prin sondarea forei de munc. A doua surs (E) o constituie estimrile oficiale. Aceste date statistice sunt estimri oficiale oferite de diverse instituii naionale i, de regul, se bazeaz pe informaii combinate, rezultate din una sau mai multe surse. A treia surs (FA) este reprezentat de statisticile asigurrilor sociale. Aceste statistici sunt derivate din nregistrrile, acolo unde exist, a celor nscrii n sistemul asigurrilor sociale. A patra surs (NA) o reprezint statisticile oficiilor forei de munc. Acestea se refer n general, la numrul persoanelor care caut de lucru, nregistrate la oficiile forei de munc. Persoanelor fr loc de munc se pot aduga cele aflate n grev, temporar bolnave sau incapabile de
9

munc. Unii din cei nregistrai sunt deja angajai i caut un loc de munc suplimentar sau schimbarea locului de munc.

Politici si masuri antisomaj Pentru a lupta impotriva somajului s-au formulat numeroase teorii si s-au pus la punct nenumarate strategii. Politicile antisomaj adoptate vizeaza diminuarea somajului prin masuri ce se refera la: a) someri b) populatia ocupata Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirea si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea sau plasarea somerilor. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri. Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare. Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la impartirea muncii intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca.O alta masura o reprezinta programele speciale de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in zonele defavorizate unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc). ocurile i perturbaiile din economie, dac se manifest o perioad suficient de lung, fac ca industrii ntregi s devin redundante, n sensul c sufer un declin permanent al produciei. Drept urmare, sunt disponibilizai muncitori, acetia nu-i gsesc
10

slujbe n alte industrii aparand astfel un omaj masiv ce face ca rata omajului s creasc mult peste rata de echilibru NAIRU(NonAccelerating Inflation Rate of Unemployment).Obiectivul principal al politicilor antiomaj este acela de a proteja veniturile obinute de gospodrii de fluctuaiile inacceptabil de mari determinate de trecerea n omaj a unuia sau mai multor membrii din cadrul unei gospodrii. Folosind o alta semantica politicile antiomaj mai pot fi mprite n dou mari categorii : a) politici pasive; b)politici active. Politicile pasive sunt acele politici prin care statul susine direct nivelul de trai al indivizilor ale cror anse de angajare n munc au sczut considerabil prin plata direct a omerilor.Politicile pasive cresc, ns, cheltuielile statului, deci deficitul bugetar i datoria public, fapt ce constituie o surs inflaionist destul de puternic, avnd n vedere c deficitul bugetar se acoper sporind, de regul, oferta de bani, msur cu efect inflaionist direct.Principala deficien a politicilor pasive const n aceea c ele sunt adoptate dup ce o persoan a devenit omer. Adepii unor astfel de politici motiveaz necesitatea acordrii ajutoarelor de omaj prin dou argumente. Primul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale omajului pentru care, pn la urm, omerii nu sunt vinovai. Al doilea este legat: de evitarea distorsiunilor pe care le-ar introduce pe piaa forei de munc intervenia direct a statului.Cu toate acestea, tot mai puine ri, mai ales dintre cele mai puin bogate, sunt dispuse sa acorde uor ajutoare de omaj. Ajutoarele de omaj pot fi fcute mai puin atractive prin micorarea valorii lor, prin reducerea duratei lor sau prin ambele msuri. Cu toate acestea, nu s-a pus nc problema renunrii complete la astfel de politici. Politicile active n domeniul pieei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceast pia cu scopul declarat de a reduce rata omajului, astfel nct ea s se stabilizeze n jurui ratei
11

de echilibru a omajului. Aceste politici active sunt de trei tipuri principale: a) Eforturi pentru a nlesni intrarea n contact a ofertanilor i doritorilor de locuri de munc prin plasare, consultan i orientare profesional, cursuri de pregtire i consultan intensiv pentru cei dezavantajai, asistent pentru a nlesni mobilitatea geografic .a. b) Programe de recalificare a omerilor: Programe de pregtire a omerilor aduli n noi meserii sau programe orientate ctre cei ameninai cu pierderea locurilor de munc; c) Crearea de locuri de munc: crearea direct de locuri de munc n sectorul productiv prin acordarea de subvenii pentru pstrarea anumitor muncitori sau angajarea de omeri cu stagiu ndelungat; alocaii pentru ntreprinderile care angajeaz tineri; crearea de locuri de munc temporare n sectorul public .a. Politicile active pot ajuta omerii prin recalificare si creterea mobilitii s se ntoarc n rndurile forei de munc ocupate, dar pot stopa i abuzurile, cum ar fi solicitarea de ajutoare de omaj de ctre cei care nu caut locuri de munc. Astfel, prin plata condiionat a ajutoarelor de omaj se pot promova mai uor politicile active, de exemplu prin solicitarea unor dovezi de participare fr norm ntreag la o activitate sau includerea ntr-o schem de recalificare. Totui, pentru a aplica acest tip de politici trebuie s dai rspunsuri la dou ntrebri destul de dificile: pe cine s ajui i ce fel de ajutor s dai. De exemplu, pentru o rat dat a celor care devin omeri, se poate reduce omajul intr-o msur mai mare dac gsim locuri de munc pentru omeri care nu au mai avut servicii de o perioad mare de timp. Acest lucru se poate realiza, ns, dac sunt ndeplinite dou condiii: costul angajrii a doi omeri este acelai; probabilitatea ca fiecare individ s devin omer este aceeai. Dac aceste dou condiii nu sunt ndeplinite simultan, este mai bine s fie ajutate persoanele care au stat o perioad de timp mai redus n omaj.

12

S-a observat c majoritatea celor care au devenit mai recent omeri au perioade mici de rmnere n aceast stare n timp ce persoanele cu o durat mare de rmnere n omaj au un timp de ateptare mai mare dect media. Acest lucru constituie principalul argument n favoarea concentrrii ajutorului spre persoane ce au fost omeri o perioad mai mare de timp. Dac se iau ns n considerare costurile i ratele de reangajare, rezult c este foarte costisitor s ajui persoanele care au fost omeri o perioad mare de timp i c, odat ajutai, ei tind s redevin omeri ntr-o perioad mai scurt de timp dect ceilali muncitori. De regul, prin politicile antiomaj, se ncearc s se stabilizeze nu rata omajului, lucru extrem de dificil, ci rata ieirii din omaj i durata medie ateptat a rmnerii n omaj.Ambele mrimi sunt influenate de ceea ce se numete starea de dependen a omerilor, care este interaciunea reciproc dintre scderea moralului muncitorilor, care au cunoscut omajul pe termen lung i comportamentul economic fa de acetia. Factorii principali care determin starea de dependen sunt urmtorii: a) presiunea salarial crete atunci cnd proporia omerilor pe termen lung in totalul omerilor crete; b) locurile de munc libere sunt mai multe atunci cnd proporia omerilor pe termen lung este mai mare; c) rata total a ieirilor din omaj se apropie de rata ieirii din omaj a celor care i-au pierdut de curnd slujba dac proporia omerilor pe termen lung n totalul omerilor este mai mare. De aici opoziia angajailor i, uneori, chiar a sindicatelor n angajarea unor omeri pe termen lung, fapt ce face ca politicile active s fie mai puin eficiente. n orice caz, n domeniul politicilor antiomaj, lucrurile care trebuie nc studiate i fundamentate sunt foarte numeroase, observndu-se ezitri i oscilaii nu numai n practica politic, dar i in teoria economic. Politicile antiomaj pure pot fi completate cu politici de venit i politici de impozitare.Astfel, politicile de venit sunt aplicate
13

atunci cnd exist forme de control guvernamental asupra salariilor, ca, de exemplu, un procent maxim permis de cretere a ratei salariilor, stabilirea unui salariu minim pe economie, acordarea de indexri i compensri pentru toi salariaii .Aceste politici de venit sunt considerate vinovate de introducerea unor distorsiuni pe piaa forei de munc, i aceasta din dou motive. Primul ar fi acela c ele ncalc principiul liberei negocieri ntre angajai i patronii lor. Multe grupuri salariale au pornirea instinctiv de a nclca acest principiu. Mai poate aprea i cazul n care negocierile sunt purtate de sindicate i patronat iar indivizii pot accepta sau nu aceste negocieri. De aceea, politicile guvernamentale de venit care sunt acceptate att de sindicate, ct i de patronat, sunt mai bine asimilate. Al doilea motiv este c o politic de venit centralizat este inerent inflexibil, ducnd la rigiditatea structurii salariilor respective. Astfel, anumite categorii de angajai obin, conjunctural, salarii mai mari dect cele ale altor categorii. Aplicarea, n continuare, a unei politici de venit centralizate poate perpetua acest decalaj, ceea ce duce la distorsiuni grave ale pieei forei de munc, crescnd cererea de munc pentru slujbele din sectorul avantajat i diminund oferta de munc in alte sectoare. O politic de venit, de regul, se aplic pe perioade scurte, att timp ct conduce la obinerea unor efecte scontate. De exemplu, o politic temporar de venit poate fi cea mai bun cale pentru a stopa inflaia i a reduce omajul ctre NAIRU. Politicile de impozitare (taxare) sunt politici de venit bazate ns pe mecanisme indirecte. Astfel, dac piaa liber genereaz o presiune prea mare asupra salariilor, soluia cea mai eficient este mrirea impozitrii acestora. Se pot aplica impozite asupra creterii excesive a salariilor sau impozite progresive asupra nivelurilor salariilor. n acest mod, lsndu-se negocierea salarial liber, se tempereaz tendina muncitorilor (sindicatelor) de a cere creteri excesive de salarii. Politicile de stabilizare macroeconomic cuprind componente din toate cele trei tipuri discutate mai sus: politici anticiclice (de
14

stabilizare a outputului), antiinflaioniste i antiomaj. mbinarea lor n mixuri politice eficiente necesit studierea atent a efectelor pe care le au asupra economiei prin utilizarea de modele de stabilizare. Caracteristic, ns, unor astfel de mixuri politice este faptul c componentele acestora i pot exercita efectele la intervale diferite de timp.

Masuri de combatere a somajului in Romania In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca .Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza in principal prin: informarea si consilierea profesionala, medierea muncii, consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca1. Informarea si consilierea profesionala costituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea unui loc de munca2. Serviciile se acorda prin centre specializate si prin furnizori din sectorul public sau privat, avand urmatorul scop: a) furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;
1 2

Traian Stefanescu, Dreptul muncii,Editura All, Bucuresti, pag.146-147 Revista romana de Dreptul muncii, nr.5, 2002

15

b) evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale; c) dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor ce se afla in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera profesionala; d) instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca. Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu.Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile de la vacantarea acestora. Necomunicarea acestor locuri de munca vacante constituie contraventie. La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind numarul somerilor incadrati in munca. Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit si constau in: a) informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munca; b) mediere electronica, avand ca scop punerea in corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca; c) preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta si cu interesele celor in cauza. Avantajele de care dipune somerul sunt variate si numeroase: A) Acordarea de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri sub forma de: servicii juridice; de marketing; financiare; metode si tehnici de management al afacerilor si al resurselor umane.Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare perioada in care persoana beneficiaza de indemnizatie de somaj.
16

B)Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest sens persoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program normal de lucru beneficiaza - din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de 30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj. C)Stimularea mobilitatii fortei de munca. Sedentarismul, imobilismul fortei de munca din Romania constituie o realitate evidenta. In aceste conditii s-au introdus solutii noi care urmaresc stimularea mobilitatii fortei de munca. Astfel, persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi au domiciliul stabil, beneficiaza de o prima de incadrare neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a doua salarii minime brute pe tara in vigoare la data acordarii.In cazul persoanelor care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o alta localitate, si ca urmare a acestui fapt, isi schimba domiciliul, acestea primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe tara in vigoare la data instalarii. Ca un factor coercitiv sumele acordate drept prime trebuie restituite daca raporturile de munca sau de serviciu inceteaza din initiativa sau din motive imputabile celui care presteaza munca intr-o perioada mai mica de 12 luni de la data incadrarii sale. Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor. Persoana lipsita de venituri nu ramane pasiva, in asteptare; ea isi cauta in mod real un loc de munca. De aceea o mare importanta trebuie data masurilor privind stimularea angajatorilor: A)Subventionarea locurilor de munca. O insemnatate majora o au masurile care vizeaza absolventii intitutiilor de invatamant, pe
17

de o parte si somerii de peste 45 de ani. Sunt categoriile de varsta care intampina cele mai mari dificultati la incadrarea in munca. Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant primesc pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara in vigoare. Daca absolventul este o persoana cu handicap, angajatorul primeste pe 18 luni o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare. In schimbul acestor sume primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca cel putin 3 ani de la data incheierii actului juridic care a dat nastere raportului respectiv. In caz contrar, angajatorii trebuie sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, sumele incasate pentru fiecare absolvent, plus dobanda aferenta. Fac exceptie situatiile in care incetarea raporturilor de munca se produce din initiativa sau din motive imputabile angajatului. Angajatorii care incadreaza in munca pe durate nedeterminata someri in varsta de peste 45 ani sau someri (indiferent de varsta) intretinatori unici de familii primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana in cauza, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara. In acest caz, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau serviciu cel puti 2 ani. Beneficiaza de aceleasi facilitati si angajatorii care, avand sub 100 de angajati, incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca pe aceeasi perioada de cel putin 2 ani. B)Acordarea de credite. Scopul acordarii de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj il constituie crearea de noi locuri de munca prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice legal autorizate in domeniile productiei, serviciilor sau turismului. Creditele se acorda pe baza unor proiecte de fezabilitate proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi infiintate pentru o perioada de cel mult 3 ani, in cazul investitiilor, inclusiv
18

perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an in cazul productiei, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului stabilita de Banca Nationala.Bancile sau agentiile de credite (cu care Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a incheiat contracte potrivit legii), pot acorda credite daca beneficiarii intrunesc urmatoarele conditii: a) sa aiba cel mult 250 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau serviciu; b)pe cel putin 50% din locurile de munca nou-create sa fie incadrati someri; in caz contrar, angajatorul suporta o penalitate egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si neocupat; c) cei astfel incadrati sa fie mentinuti in activitate cel putin 3 ani; d) in caz contrar, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilizarii, angajatorul este obligat sa incadreze, pe locurile devenite vacante, tot someri; e) locurile de munca in functie de care se calculeaza valoarea creditelor sa nu fie vacante ca urmare a disponibilizarilor de personal in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare cu banca. C) Alte facilitati acordate angajatorilor. O alta masura de stimulare o constituie reducerea sumei reprezentand contributia datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Angajatorii care incadreaza persoane din randul somerilor, pe care le mentin pe o perioada de cel putin 6 luni (de la data incadrarii), beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de 5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Reducerea se acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5 pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat din numarul mediu scriptic de personal incadrat cu contract de munca in anul respectiv.Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor pentru somaj in conditiile legii, beneficiaza de reducerea la plata contributiei numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50%
19

din locurile de munca nou-create. In acest caz angajatorul beneficiaza de doua facilitati: a) credit avantajos; b)reducerea contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Masuri si politici de reducere a somajului in UE In decembrie 1993 s-a adoptat Carta Alba, cuprinzand Strategia pe Termen Mediu vizand Cresterea Economica, Competitivitatea si Ocuparea Fortei de Munca. Dezideratul principal al acestei actiuni era introducerea de masuri menite sa revigoreze competitivitatea economiei europene. S-a evidentiat o corelatie directa intre ritmul de crestere economica la nivel comunitar si nivelul la care UE este apta sa creeze locuri de munca. Principala preocupare a fost sa creeze premisele pentru ca piata muncii sa se poata adapta la rapidele mutatii in sistemele productive, in managementul organizational si in obiceiurile de consum. Programul de actiune preconizat nu continea detalii despre modificarile legislative la nivel comunitar, ci erau un tablou de actiuni pe care statele membre trebuiau sa le aplice pentru a promova ocuparea fortei de munca cu sprijin comunitar. Atentia principala era indreptata pe nevoia de a genera flexibilitate pe piata fortei de munca concomitent cu mentinerea unui pachet acoperitor de drepturi sociale. Programul de actiune se baza pe urmatoarele conditii esentiale: a) economie integrata sanatoasa; b) economie deschisa; c)coeziunea sociala; d)economii mult mai descentralizate; e) imbunatatirea procesului educational si a calitatii programelor de calificare; f)urmarirea reducerii costurilor indirecte ale fortei de munca;
20

g) cresterea sprijinului logistic si financiar al UE in domeniul noilor tehnologii informatice si comunicationale; h) modernizarea si flexibilizarea dialogului social paneuropean. Fondul Social European este principlul instrument financiar prin care se acorda sprijin statelor membre in vederea aplicarii de scheme menite sa depaseasca problemele subutilizarii fortei de munca. Sumele se aloca fiecarei tari membre in functie de rata somajului, numarul de someri pe termen lung, prosperitatea nationala si regionala. In domeniul politicii utilizarii fortei de munca, se face diferenta masurilor active de cele pasive. Acestea din urma au drept obiectiv atenuarea efectelor sociale ale somajului fara a ataca cauzele (indemnizatiile de somaj, cheltuielile angajate pentru pensionarea inainte de termen a somerilor in varsta sau pentru inlocuirea muncitorilor in varsta cu cei tineri). Masurile active privesc actiunile de pregatire si recalificare a somerilor, ajutoarele si subventiile acordate pentru crearea de locuri de munca, cheltuielile angajate pentru ameliorarea activitatii agentilor de plasare a fortei de munca. Pentru politicile de folosire a fortei de munca, s-au alocat in anii 90: 0,8% din PIB-ul comunitar pentru masurile active si 1,45% din PIB pentru cele pasive. Tarile care destinau cea mai mare parte din PIB masurilor active (peste 1%) erau: Danemarca, Irlanda, Olanda, Belgia si Germania. In aceste tari, activitatile de formare si recalificare a somerilor erau cele mai importante. In privinta masurilor active, se inregistrau mari disparitati intre tarile europene. In ordine descrescatoare a partii din PIB destinata acestor cheltuieli, se aflau Irlanda, Spania, Belgia, Danemarca, Franta, Germania si Regatul Unit. Este evident ca somajul conjunctural sau ciclic poate fi redus cu ajutorul politicilor traditionale de stimulare a cererii. Dar aceste politici raman fara efect asupra somajului structural. Printre modalitatile de reducere a somajului structural se numara: a) cresterea caracterului concurential al pietei de bunuri;
21

b) ameliorarea sistemelor educative si de pregatire; c) revizuirea procedurilor de negociere colectiva a salariilor si a sistemelor de indemnizatii pentru somaj; d) sustinerea mobilitatii geografice pentru a reduce incompatibilitatea geografica dintre calificarile disponibile pe pietele locale si regionale pe de o parte, si calificarile cerute de intreprinderi, pe de alta parte; e) imbunatatirea activitatii institutiilor insarcinate cu plasarea fortei e munca si cu difuzarea informatiilor disponibile privind locurile de munca. Comisia a formulat urmatoarele recomandari in vederea atenuarii efectelor generate de introducerea monedei unice in planul social3: a) imbunatatirea dialogului intre partenerii sociali carora le revine responsabilitatea stabilirii salariilor si cresterii ocupari; b) corelarea in zona euro a cresterii salariilor nominale cu necesitatea mentinerii stabiltatii preturilor; c) acordurile privind salariile trebuie sa tina cont de diferentele de productivitate dintre state; d) impulsionarea de catre guvernele nationale a dialogului social; e) elaborarea unor planuri nationale de actiune pentru cresterea ocuparii fortei de munca; f) imbunatatirea sistemelor de formare si perfectionare; g) reducerea nivelului fiscalitatii sociale suportate de salariati; reducerea timpului de munca care sa nu genereze reducerea ofertei de munca si a productivitatii; h) eficientizarea activitatii oficiilor de plasare si orientare a fortei de munca; i) incurajarea angajarilor part-time si a altor forme de angajare; j) incurajarea pensionarii inainte de termen; k)reforma sistemelor de asigurari sociale.
3

Dumitru Miron , Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, bucuresti, 2002

22

Pentru a intelege mai bine fenomenul vom apela la un exemplu practic.Mai exact cu ajutorul unui program ce pelucreaza date statistice vom calcula o serie de indicatori si vom da acestora o interpretare economica.Datele pe care urmeaza sa le folosim au fost preluate din Sursa: INS - Anuarul Statistic al Romaniei. Datele din tabel vor fi prelucrate cu ajutorul aplicatiei SYSTAT pentru a se construi o regresie liniara si a se calcula o serie de indicatori.Vom determina: varianta, deviatia standard, coeficientul de asimetrie, coeficientul de boltire, coeficientul de autocorelaie. INDICELE CASTIGULUI INDICE SALARIULUI PIB\LOC REAL 100 100 106.7 81.7 92.9 71.3 84.8 59.4 86 59.4 89.4 66.5 91.9 72.7 95.8 56.3 90.2 58.2 86.1 56 99 58.6 100.9 61.5 RATA DE PRESIUN E SOCIALA

RATA ANUL SOMAJULUI IPC 1996 0 100 1997 3 270.2 1998 8.2 838.8 1999 10.4 2987 2000 10.9 7071.9 2001 9.5 9353.4 2002 6.7 12983.4 2003 6 33076.9 2004 6.3 52624.2 2005 6.8 76728 2006 7.1 111767.1 2007 6.6 150290.7 INS - Anuarul Statistic al Romaniei Odata introduse in aplicatie datele arata in felul urmator:

10. 10. 9. 8.

7.

8. 11. 1

23

Folosind optiunea Basic Statistics din meniul Analyze este generat urmatorul output referitor la Rata somajului: RATA_SOMAJULUI ---------------------------------+--------------N of Cases 12 Minimum 0.000 Maximum 10.900 Range 10.900 Arithmetic Mean 6.792
24

Standard Error of Arithmetic Mean 0.874 95.0% Lower Confidence Limit 4.869 95.0% Upper Confidence Limit 8.714 Standard Deviation 3.026 Variance 9.157 Skewness(G1) -0.903 Standard Error of Skewness 0.637 Kurtosis(G2) 1.317 Standard Error of Kurtosis 1.232 Unde: N of Cases-numarul de cazuri analizate(12) Minimum-rata minima a somajului(0%) Maximum-rata maxima a somajului (10.9%) Range-Amplitudinea ratei somajului diferenta dintre rata minima a somajului si cea maxima(10.9%) A = x x ;
x max min

Ax % =

x max x min x

*100

Amplitudinea prezint dezavantajul de a nu ine seama de toate valorile observate. Mrimea sa este sensibil la valorile extreme , care n cazul cnd sunt aberante distorsioneaz imaginea fenomenului de dispersie.In cazul de fata amplitudinea este una acceptabila si modelul economic este unul viabil. Arithmetic mean-media aritmetica a ratei somajului (6.792%) Standard Error of Arithmetic Mean- Eroare standard a mediei aritmetice (6.792%)
25

Standard Deviation-deviatia standard (3.026%) Este o msur a impreciziei unui set de date, exprim ct sunt de deprtate datele de media lor. Variance -varianta(9.157) .Calculul varianei se realizeaz dup relaia:

( x x) = n
i i i i

ni

Varianta este de 9.157 si reprezinta

media patratelor diferentelor dintre variabile si medie.In cazul de fata avem o valoare destul de ridicata ceea ce indica fatul ca somajul fluctueaza destul de mult. Skewness-Coeficientul de asimetrie(-0.903) -se calculeaz dup urmtoarea relaie: unde:
q1 = Me Q1 q 2 = Q3 Me

C ay =

q 2 q1 Q1 + Q3 2Me = , q 2 + q1 Q3 Q1

Coeficientul de asimetrie poate lua valori cuprinse ntre -1 i +1. -1 C 1. Dac C =0, atunci distribuia este simetric, quartilele sunt echidistante; Dac C >0, atunci distribuia este asimetric la dreapta; Dac C <0, atunci distribuia este asimetric la stnga. Dac valorile se apropie de 0,1, distribuia este moderat asimetric, iar dac depesc 0,3, distribuia este pronunat asimetric. In cazul nostru distributia este asimetrica la stanga.
ay ay ay ay

SE of skewness-Eroarea standard a coeficientului de asimetrie(0.673) Kurtosis- Coeficientul de boltire(1.317) Formul de calcul:

2 = 4 22

Pentru o distribuie normal, coeficientul de boltire ia valoarea 3.Dac 2 > 3 , atunci distribuia este leptocurtic, dac 2 < 3 , atunci
26

distribuia este platicurtic.In cazul nostru distributia este platicurtica. SE of kurtosis-Eroarea standard a coeficientului de boltire(1.232)

Pentru datele din tabel se poate realiza si o analiza de regresie.Cu ajutorul ecuatiei de regresie putem deduce cum este influentata Rata de presiune sociala de catre Rata somajului , IPC si Indicii PIB\Loc. Analiza de regresie arat rspunsul variabilei dependente y (n cazul de fa Rata de presiune sociala) la o modificare n a valoarilor variabilelor independente x1, x2, x3 (Rata somajului , IPC si Indicii PIB\Loc). Datele ce se obtin sunt urmatoarele: Dependent Variable RATA_DE_PRESIUNE_SOCIALA N Multiple R Squared Multiple R Adjusted Squared Multiple R Standard Error of Estimate Std. Effect Coeffcient Standard Error Coefficient Tolerance t p-value ----------------------------------+---------------------------------------------------------------------------------------CONSTANT -10.368 8.912 0.000 1.163 0.283
27

12 0.784 0.614 0.393 1.181

RATA_SOMAJULUI 0.789 0.263 IPC 0.760 0.442 INDICII_PIB_PE_LOC 0.509 0.378 INDICII_CASTIGULUI 0.719 0.226

1.723 2.152 1.332 1.455

0.396 0.129 0.000 0.068 0.112 0.225 0.083 0.189

0.230 0.000 0.084 0.057

Analysis of Variance Source SS df Mean Squares Fratio p-value ----------+---------------------------------------------Regression 15.539 4 3.885 2.783 0.113 Residual 9.770 7 1.396 Durbin-Watson D Statistic 0.906 First Order Autocorrelation -0.545 Information Criteria AIC 43.588 AIC (Corrected) 60.388 Schwarz's BIC 46.497 Ecuatia de regresie ce rezulta este: Y=-10.368+0.369*X1+0*X2+0.083*X3 Unde: Y= Rata de presiune sociala X1= Rata somajului, X2= IPC
28

X3=Indicii PIB\Loc Se observa ca cea mai mare influenta asupra Rata de presiune sociala o are Rata somajului.IPC nu influenteaza in nici o masura rata de presiune sociala iar Indicele PIB\Loc are o influenta foarte mica. Este necesar testarea modelului de regresie n vederea validrii lui n raport cu realitatea studiat i de a estima/evalua calitatea acestuia. Relaia dintre variabila dependent Rata de presiune sociala i variabilele independente pot fi de form liniar sau neliniar i, n consecin, modelele de regresie utilizate n stabilirea dependenei dintre acestea vor fi de acelai tip . De asemenea au fost calculai urmtorii coeficieni: -testul statistic Durbin-Watson ( care are valoarea 0.9, n cazul de fa ) msoar corelaia in serie a reziduurilor. Daca DW variaz in jurul valorii 2 se poate afirma ca nu exista corelaie in serie (printre variabilele independente); -coeficientul de autocorelaie cu o valoare de -0.592. Se poate afirma ca nu exista corelaie in serie (printre variabilele independente). In concluzie, problema somajului ramane o problema serioasa care are potentialul de a se perpetua si dupa crearea uniunii monetare. In acest domeniu, rezolvarea deficientelor este plasata la nivelul fiecarui stat si a partenerilor sociali, iar recomandarile institutiilor europene se mentin la nivelul unor declaratii de principiu, precizarea unor solutii cu caracter general si a caror aplicare nu este in masura sa reduca somajul. Nu putem lupta impotriva somajului cu gandul ca intr-o buna zi vom invinge si acesta va disparea.Somajul este o reactie naturala a confruntarii cereii si ofertei pe piata muncii, este un fenomen ce va continua sa existe atat timp cat vom avea economie de piata. Consider ca ar fi eronat sa incercam eradicarea somajului si mai degraba ar trebui sa incercam sa tinem acest fenomen sub control si a-l manipulam pentru propriul folos.
29

BIBLIOGRAFIE Eugen S Pecican, Macroeconomie politici economice, guvernamentale si econometrie. Michel Didier, Economie. Regulile jocului. Editura Humanitas,1999. N. Dobrota , Economie politica, Editura Economica, Bucuresti 1995. John M. Keyns, Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a
30

dobanzilor si a banilor, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970. Richard G. Lipsey, K. Chrysti, Economie pozitiva, Editura Economica, Bucuresti, 1999. Viorel Cornescu , Introducere in economie, Editura Actami, Bucuresti, 1997. Eugen Prahoveanu, Economie politica, Editura Eficient, Bucuresti, 1997. Dumitru Miron, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002. V. Ionescu, E. Gavrila, Elemente de macroeconomie, Editura Economica, Bucuresti, 1999. Traian Stefanescu, Dreptul muncii,Editura All, Bucuresti Revista romana de Dreptul muncii, nr.5, 2002 WWW.ZF.RO-Ziarul Financiar WWW.STANDARD.RO-Business Standard

31