ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE

~SOMAJUL IN ROMANIA INAINTE

SI IN
TIMPUL CRIZEI SI SOLUTIILE DE
IESIRE~

MEMBRII ECHIPEI:

MARES
ANDREEA

MARIN
MARIANA

MEREACRE
ANABELA

1
 MEHEDINT
LAURA

PALADA
DANIELA

BUCURESTI , 2010

CUPRINS
• ARGUMENT.........................................................................
....................pag.3

CAP I: SOMAJUL-NOŢIUNI
TEORETICE...............................................pag.4
• Definirea somajului

• Curba posibilitatilor de productie si aparitia somajului

• Tipologia si cauzele somajului

• Nivelul si durata somajului

• Somajul ciclic si somajul neciclic

• Somajul natural si factorii care il determina

• Ce sunt somerii?

• Evaluarea si costurile somajului

• Histereza somajului

• Indicatori statistici ai somajului

• Definirea indicatorilor statistici ai somajului

2
 • Modalitati statistice de determinare a indicatorilor somajului

• Legea lui Okun

• Consecintele microeconomice ale somajului

• Consecintele macroeconomice ale somajului

• Costurile sociale ale somajului

CAP II : ŞOMAJUL ÎN ROMÂNIA

• Fenomenul somajului in Romania
• Caracteristici structurale ale somajului
• Analiza globala a somajului
• Evolutia somajului in perioada 2004-2010

CAP III-SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA

• Politici si masuri de combatere a somajului.

CAP IV- CONCLUZII

• BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Obiectivul lucrarii este acela de a realiza o analiza a fenomenului somajului in

Romania, in perioada 1991-2010.
Necesitatea lucrarii este data de evolutia complexa a fenomenului somajului in functie
de o multitudine de factori economici si sociali.
Structura lucrarii include patru capitole in care se abordeaza problematica somajului.
Capitolul intitulat „Notiuni teoretice” realizeaza o descriere a fenomenului somajului,
clasificari in functie de mai multe criterii, prezinta cauzele fenomenului si alte aspecte
teoretice ale fenomenului somajului.
Capitolul intitulat „Somajul in Romania” prezinta evolutia fenomenului de somaj in
Romania in intervalul anilor 1991-2010 utilizand date statistice relevante si prezinta

3
 politica de combatere a fenomenului.
Capitolul intitulat „Solutii de iesire din criza” prezinta masurile si politicile de reducere
a fenomenului.
Lucrarea se incheie cu concluzii in care se dezvolta comparatia dintre somajul din
Romania si cel din Uniunea Europeana.

CAP I : SOMAJUL -NOTIUNI

TEORETICE

Motto:”Dreptul la munca este conditia si

rezultatul slobozeniei,
exercitiului muncii este sfintirea si
practica egalitatii”(Kogalniceanu)
1.1 DEFINIREA SOMAJULUI

Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei fata de
cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un
caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.

4
 Problematica ocuparii si a somajului a fost tangential abordata in analiza tranzactiilor de pe piata
muncii, unde se manifesta ca o discrepantza dintre cererea si oferta de munca. In fond, ea constituie un
aspect major al echilibrului macroeconomic si este strans legata de realizarea cresterii economice actuale
si potentiale si din acest considerent reprezinta o componenta importanta a politicii macroeconomice
avand implicatii atat economice, cat si sociale.
Ocuparea resurselor de munca reprezinta o actiune rationala complexa, specifica managementului
resurselor umane, prin care se stabilesc si se realizeaza proportii optime privind structura, repartizarea,
distribuirea si incadrarea la diferite locuri de munca a oamenilor, in functie de calificare, de cerintele
locurilor de munca respective, de retribuire, de scopul final al angajatorului, tinandu-se seama de legile
pietei muncii concurentiale, de normele juridice, etnice si cele ale echitatii sau justitiei sociale statuate
pe plan intern si international. Ocuparea tine de mecanismul de functionare a pietei muncii care poate fi
caracterizata prin starea de echilibru sau dezechilibru, reflectand subocupare sau chiar supraocupare.
Ocuparea deplina reflecta nivelul, structura si calitatea utilizarii resurselor de munca in mod optim,
adica favorizeaza maximizarea efectului util, concretizat in bunuri economice pentru satisfacerea
nevoilor oamenilor si comunitatilor umane. Astfel, ocuparea deplina implica si ocuparea eficienta a
resurselor de munca, fiind compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal.
Ocuparea este un proces multidimensional, adica presupune imbinarea organica a unor elemente de
natura economica, demografica, educativ-formativa, social-comportamentala si juridic-institutionala. In
acelasi timp, ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria muncii salariale propriu-zise, deoarece include
toate genurile de activitati si structuri ocupationale care definesc un loc de munca, un venit retribuit,
stimulativ pentru om si pentru evolutia mediului de afaceri in care el actioneaza. De asemenea, in
procesul globalizarii economiei se poate ajunge la „externalizarea” sau “internationalizarea” ocuparii, cu
efecte favorabile pentru unele persoane si mai putin favorabile pentru altele. In functie de sensul fluxului
ocuparii, in contextul globalizarii, ocuparea devine purtatoare de dumping social.
Atingerea tintelor ocuparii depline trebuie sa se obtina concomitent cu accentuarea competitivitatii
si cu inaintarea ferma pe traseele unei noi societati, adica societatea intemeiata pe cunoastere si
creativitate informationala.
Ocuparea, ca finalitate complexa, nu inseamna insa ca se evalueaza doar la incheierea ciclului
economic, ci, ea se determina ex-ante, avandu-se in vedere rezultatele ce trebuie sa se intregistreze ex-
post. Se intelege de aici ca pentru predeterminarea ocuparii se iau in calcul noile exigente de calificare si
de structurare profesionala generate de tipul avansat de progres tehnic si tehnologic, concomitent cu
aplicarea masurilor privind: atenuarea imbatranirii demografice a ofertei de munca; prevenirea
somajului juvenil si a celui de lunga durata; sporirea ratei de ocupare de catre femeile apte de munca;
mentinerea pe piata muncii a persoanelor varsnice in relatie cu marirea varstei de pensionare etc

1.2 CURBA POSIBILITATILOR DE PRODUCTIE SI APARITIA

SOMAJULUI
Diferenta dintre fosrta de munca si populatia totala poate fi ilustrata de curbele posibilitatilor de
productie.Exista o limita a cantitatii de bunuri si servicii ce pot fi produse intr-o economie in orice
perioada de timp .In general, posibilitatile noastre de productie sunt limitate de doi factori:

• Resursele

5
 • Tehnologia
Desi resursele disponibile si tehnologia know-how evident limiteaza PNB potential, productia are
alte constrangeri bune.In particular marimea fosrtei de munca este mult mai mica decat numarul total al
populatiei dintr-o tara.Constrangerile sunt impuse de utilizarea resurselor materiale si a tehnologiei
Guvernul limiteaza fiecare recolta anuala de lemn pe terenurile publice, restrange utilizarea
tehnologiei.Interesul pentru productia mediului si pentru conservarea mediului constringe utilizarea
resurselor si tehnologiei si limiteaza annual output-ul.
Posibilitatile productiei fizice ale societatii sunt acelea care vor exista in absenta constrangerilor
institutionale,sunt acelea care incorporeaza constrangerile sociale in utilizarea resurselor.
Pe termen scurt tehnologiile si constrangerile sociale,problema noastra imediata nu este extinderea
posibilitatilor de productie, ci atingerea lor.Noi nu putem atinge punctele din exteriorul curbelor
posibilitatilor institutionale de productie, dar putem cu usurinta san e apropiem undeva in interiorul
acelei curbe.
Esenta problemei noastre este aceea ca noi nu utilizam din plin forta de munca disponibila.Unii
componenti ai fortei de munca nu pot gasi slujbe si atunci raman someri,deci apare somajul

1.3TIPOLOGIA SI CAUZELE SOMAJULUI

Exista mai multe cai prin care o persoana poate deveni somer, adica rezerva de munca a
societatii:

• O persoana poate deveni somer atunci cand intra in randul fortei de munca si cauta
pentru prima data un loc de munca
• Devine somer o persoana care se reintoarce la forta de munca dup ace nu a cautat de
lucru o perioada maxima prevazuta de legislatia muncii( timp de 4 saptamani cum prevede legea)
• O persoana poate fi concediata definitive sau pentru o anumita perioada de timp atunci
cand spera ca cererea din bunurile sau serviciile respective va reveni la normal
• Lucratorii pot pierde definitive slujba prin inchiderea firmei , adica este vorba de o
parasire involuntara(fortata)a slujbei.

Somajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala, respectiv incepand cu cea de a

doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi
micsorau productiile si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori ce deveneau someri.
La inceput, somajul era considerat un fenomen trecator, conjunctual. Realitatea din toate tarile a
demonstarat ca somajul are un caracter permanent, astfel incat economistii si-au indreptat atentia asupra
lui inca din zorii economiei, ca stiinta. Conceptul de somaj este, dupa cum am constatat, oarecum
ambiguu, din moment ce oricine ar dori sa lucreze in schimbul unei sume generoase de bani.
Economistii tind sa rezolve aceasta dilema coreland dorinta indivizilor de a munci cu salariul
mediu pe respectiva piata a muncii.
O prima delimitare a somajului este aceea in somaj voluntar si somaj involuntar. Somajul voluntar
exista atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de a se angaja in anumite slujbe, la salariile existente
pe piata. Somajul involuntar exista atunci cand in economie sunt insuficiente locuri de munca, la

6
salariile existente. Procentul somerilor care sunt neangajati voluntar este cunoscut, potrivit unor definitii,
ca fiind rata naturala a somajului.
Separarea somajului in voluntar si involuntar este una din controversele majore din teoria
economica. Economistii keynesieni au afirmat ca cea mai mare parte a somajului din timpul crizelor
economice din anii ’30 si ’80 s-au datorat deficitului cererii, fiind, deci, de natura involuntara. Pe de alta
parte, economistii clasici ai teoriei asteptarilor rationale pleaca de la premisa ca piata muncii ajusteaza
imediat cresterile somajului, prin scaderea salariilor. Din punctul lor de vedere, in anii ’30 erau locuri de
munca suficiente, dar muncitorii au refuzat sa le ia. Tot somajul din timpul crizelor economice era
voluntar, mentinandu-se la rata sa naturala.
Cel mai frecvent sistem de clasificare are la baza impartirea somajului pe cauze in urmatoarele
mari tipuri: somaj frictional, structural, in timp ce dupa raportul cerere-oferta, se identifica somajul
sezonier si ciclic. S-a incercat si o grupare a acestor tipuri de somaj in functie de caracterul lor voluntar
si involuntar: somajul ciclic este considerat involuntar in timp ce toate celelalte tipuri sunt considerate
somaj voluntar.
In cele ce urmeaza, se va face o abordare a acestor tipuri de somaj din punct de vedere al
functionarii si locului lor pe piata muncii.

1.4 NIVELUL SI DURATA SOMAJULUI

Rata somajului poate varia foarte mult pe diferite categorii de forta de munca:pe sexe , pe varste, p
erase, pe meserii, pe zoneAceasta variatie a somajului pe categorii de forta de munca o putem analiza cu
ajutorul relatiei dintre rata somajului pe aceste categorii si rata globala a somajului
Durata somajului poate fi definita ca fiind perioada scursa din momentul pierderii locului de munca
sau a reducerii saptamanii de lucru(in cazul somajului partial) pana la momentul reluarii normale a
lucrului sau iesirii din randurile fortei de munca.
Durata somajului influenteaza rata somajului , deoarece cu cat este mai scurta durata medie a
somajului, cu atat mai mari vor fi fluxurile de intrare si iesire din somaj
Multe din perioadele de somaj se termina prin retragerea somerilor din randul fortei de munca in
special a celor inaintati in varsta care nu mai au capacitatea de a se recalifica
Piata muncii este intr-o permanenta miscare ,iar cu cat fluxurile de intrare in somaj sunt mai mari
ca fluxurile de iesire din somaj, cu atat nivelul somajului va creste
Cresterea numarului de concedieri si de abandonari ale locurilor de munca duc la cresterea fluxurilor
de intrare in piata muncii, eoarece noilor intrati le este necesara o perioada de timp pana sa gaseasca o
slujba.
Reintrarea in forta de munca o fac persoanele ce au o varsta la acre ar trebui sa traiasca linistiti din
pensii, rente,dobanzi
Daca analizam motivele somajului in oricare tara o sa constatam ca principalul motiv este pierderea
locurilor de munca, din diferite motive.Toate acestea fac ca fluxurile de intrare in somaj si cele de iesire
din somaj sa fie destul de intense

7
 Putem acum sa sustinem ca exista o serie de factori de care depinde durata somajului:

• Structura demografica a fortei de munca

• Numarul si tipul slujbelor disponibile
• Dorinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai buna
• Organizarea pietei munci, in sensul existentei unor agentii de plasare si a unor birouri
speciale de plasare a tinerilor

In functie de natura si cauzele somajului:

1)Somaj conjunctual, generat de reducerea volumului activitatii economice a intreprinderilor ca urmare
a deteriorarii conjuncturii economice interne si/sau internationale, a variatiilor conjunctuale ale cererii si
ofertei de bunuri si servicii, care provoaca o reducere a necesarului de forta de munca.
2)Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a gasi un alt loc de
munca. Este probabil cea mai raspandita raspandita forma de somaj care poate apare chiar si in conditia
ocuparii depline a fortei de munca.
3)Somajul structural( somaj de neadaptare) este consecinta unui dezechilibru intre structurile
ocupational-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei fortei de munca si ale cererii. Aceste
neconcordante pot apare datorita: structurii sectoriale si teritoriale a economiei, progresul tehnologic,
structurii sistemului edcational etc
In functie de raportul cerere-oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra pietei
muncii, teoria economica a pus in evidenta doua forme de somaj:
1)Somajul clasic, ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si
servicii. Chiar daca exista cerere efectiva, intreprinzatorii nu sunt interesati in largirea capacitatilor de
productie si in angajarea de forta de munca suplimentara de productie deoarece firmele fie sunt in
pierdere de competivitate- ca urmare a costurilor de productie mai mari- fie ca nu-si asuma noi riscuri;
numit si somaj prin eficienta a productiei.
2)Somaj ciclic sau somaj prin insuficineta cererii, apare atunci cand cererea de bunuri si servicii din
toate sectoarele economiei( economia reala, sectorul menaje sau restul lumii) este mai mica decat oferta.
Consecinta este o oferta de forta de munca mai mare decat cererea.
3)Somajul sezonier este similar celui ciclic, in sensul ca este determinat de fluctuatiile cererii de forta
de munca. In acest caz, fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-
a lungul anului. De exemplu, cererea de munca in agricultura sau constructii scade in lunile de iarna.

In functie de tipul decidentului:

1)Somaj voluntar, de sorginte clasica, apare atunci cand o parte a fortei de munca nu accepta sa mai
lucreze la nivelul salariului propus de intreprinzator. Decizia de a intra in somaj apartine salariatului.
2)Somajul involuntar apare in situatia in care decizia de trimitere in somaj apartine intreprinzatorului,
fiind determinata de cauze care-si au originea, mai ales pe piata bunurilor si serviciilor: lipsa pietelor de
desfacere, insuficienta cererii etc.

1.5 SOMAJ CICLIC SI SOMAJ NECICLIC

8
 Somaj natural si deci o rata naturala a somajului ,somaj ce se dovedeste a fi un “ rau necesar”
economiei de piata.
Acest somaj corespunzator ratei naturale a somajului, il definim ca fiind somajul
neciclic(structural). Somajul neciclic este deci somajul care rezulta din structura pietei muncii, adica din
natura locurilor de munca din economie.
Nivelul productiei nu se afla insa intotdeuna la nivelul ocuparii integrale a fortei de munca datorita
fluctuatiilor ciclice din economie.Somajul care este peste nivelul celui natural si care apare atunci cand
productia este sub nivelul de ocupare deplina a fortei de munca se numeste somaj ciclic.
Somajul ciclic apare cand nu sunt destule slujbe intr-o anumita zona, cand cererea de lucratori intr-o
anumita perioada inregistreaza o cadere.Acesta nu este un caz al mobilitatii dintre slujbe (somaj
frictional)sau chiar al indemanarilor cautatorilor de slujbe(somaj structural).Este un simplu nivel de
cerere de bunuri si servicii, de munca.
Somajul ciclic este somajul in care numarul locurilor de munca este intotdeauna mai mic decat
numarul cautatorilor de locuri de munca.
Fiecare din acesti 3 factori , care devin cauze ce situaza salariul practicat deasupra celui de echilibru,
determina un anumit tip de somaj, in cadrul categoriei somajului de dezechilibru.

1.6 SOMAJUL NATURAL SI FACTORII CE IL DETERMINA

Functionarea normala a pietei muncii are loc atunci cand exista un somaj natural a carui rata
corespunde folosirii integrale(depline) a fortei de munca.
Rata naturala a somajului este deci o rata care asigura echilibrul macroeconomic
Rata naturala a somajului mai este denumita ca fiin acea rata a somajului care nu accelereaza inflatia
In modelul curbei Phillips, inflatia tinde sa creasca atunci cand rata somajului actual este mai mica
decat rata somajului natural sis a creasca atunci cand somajul actual este mai mare decat somajul
natural.
In general diferenta dintre rata somajului actual si rata somajului natral este denumita somaj ciclic,
adica somajul care poate fi redus printr-o politica macroeconomica expansionista fara a determina o
crestere nesfarsita in rata inflatiei.
Desigur ca un mod simplu de determinare a ratei naturale a somajului este sa calculam media ratei
actuale a somajului pe o perioada mai lunga de timp, medie care netezeste deviatiile ciclice ale
somajului sub si peste rata naturala.
O alta posibilitate ar fi sa se aleaga un anumit an in care se considera ca a existat o folosire deplina a
fortei de munca si inflatia asteptata a fost aproximativ egala cu nivelul sau actual.
O metoda mai sistematica poate fi acea a extimarii unei curbe Phillips sis a determinam rata
somajului ce corespunde unei rate a inflatiei neaccelerate.
Factorii ce determina rata naturala a somajului:

9
 • Structura si migratia populatiei din tara respectiva
• Rata naturala a somajului este determinate de existenta salariului minim pe economie ,
salriul ce are drept scop asigurarea unui nivel decent de renumerare pentru toti cei acre muncesc si care
este reglementat in legislatia fiecarei tari
• Somajul natural poate fi influenatat de nivelul ratelor de crestere a diferitelor sectoare
de activitate
• Ajutorul de somaj poate fi considerat factor ce influenteaza rata naturala a somajului
(lucratorii iau in considerare rata de inlocuire a venitului, adica raportul dintre venitul disponibil pe
timpui perioadei de somaj si venitul disponibil in timpui perioeadei de angajare )
• Puterea sindicatelor care difera de la o tara la alta poate influenta rata naturala a
somajului prin puterea lor de negociere cu fluctuatii in timp
• Impozitele sunt un alt element de influentare a pietei muncii(pentru determinarea cererii
de munca a patronilor conteaza salariul brut pe il platesc lucratorilor, nu ceea ce primesc efectiv
lucratorii, diferenta este tocmai impozitul pe venit care in ultimi ani a crescut semnificativ in toate tarile)
• Fenomenul histeresis pe piata munci poate fi considerat element ce influenateaza rata
naturala a somajului (poate fi influentata de modificari temporale in rata actuala a somajului )

Rata naturala a somajului se determina ca o medie ponderata a ratelor naturale ale somajului
diferitelor grupuri demografice.
Existenta salariului minim, imreuna cu anumite caracteristici demografice , cum ar fi varsta tanara,
pot impreuna sa duca la cresterea somajului natural,deoarece nivelul ridicat al salariului minim poate
avea efecte negative asupra oportunitatilor de munca pentru tineri,cu toate ca va avea loc un efect mai
mic sau chiar nici un efect asupra celorlalte grupari de forta de munca.
In general , chiar daca intr-o economie rata de crestere economica este constanta , sectoarele curate
de crestere mai mari vor absorbi mai multa forta de munca iar cele ce-si diminueaza ritmul de crestre vor
respinge forta de munca.
Durata acordarii ajutorului de somaj, care difera de la o tara la alta poate influenta marimea ratei
somajului pe termen lung dintr-o economie.
Impozitele ridicate determina cresterea modesta a sectorului privat si reducerea performantelor
sale.Impozitele ridicate mai pot incuraja economia subterana(clandestina) si nedeclararea veniturilor
pentru a scapa de impozite, lucru ce conduce la o rata efectiva a somajului mai mare decat rata reala
Teoria economica distinge doua categorii de somaj cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind
determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si de echilibru.
Cauzele somajului de dezechilibru sunt strans legate de ceea ce determina situarea salariului negociat
deasupra celui de echilibru. De regula situarea salariului peste cel de echilibru este determinata de 3
factori:

• De presiunile externe care prin negocieri duc la cresterea salariului minim;

• De scaderea cererii de munca fara sa aiba loc si o reducere a salariilor;

• De cresterea ofertei de munca neinsotita de o crestere a salariului;

10
 In general, somajul de echilbru(NAIRU) se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si
oferta de munca, definit ca fiind somajul corespunzator PIB-ului potential.
Poate fi de mai multe feluri:
- Somajul frictional – rezulta din fluctuatia normala a fortei de munca; se manifesta
cand unele persoane isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin concediere, deci pentru o
perioada sunt someri;
- Somajul structural - reprezinta consecinta adancirii diviziunii muncii, a specialitatii
activitatii economice si a structurii pietei muncii;
- Somajul sezonier – este specific in activitatile economice care sunt influentate de
factori naturali(agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca.
Somajul structural poate creste datorita accelerarii ritmului schimbarii sau incetinirii ritmului ajustarii l
schimbare.De exemplu, o sporire a ratei de crestere, de regula, mareste viteza ratei cu care se schimba
structura cererii de munca.Adaptarea fortei de munca la schimbarea structurii cererii poate fi incetinita
de diversi factori, cum ar fi o reducere a rezultatelor educationale si regelementari care fac mai putin
dificil pentru muncitorii dintr-o anumita ocupatie sa obtina slujbe in alte domenii sau ocupatii.Oricare
din aceste schimbari va determina cresterea NAIRU.Schimbarile contrare vor determina scaderea
NAIRU.
Variatiile sezoniere in conditiile angajarii sunt o sursa continua de somaj.La sfarsitul fiecarui sezon,
mii de muncitori trebuie sa ceara slujbe noi, trecand prin acest process de somaj sezonier.
Fluctuarile sezoniere ridica nivelul ofertei pe piata muncii.De exemplu, ratele somajului la tineri se
ridica brusc vara pentru studentii care cauta temporal slujbe.
Somajul asociat cu toate aceste feluri de cautare de slujbe se refera la somajul frictional

Trei lucruri disting somajul frictional de alte tipuri de somaj:

• Admitem ca exista destule slujbe pentru aceia care sunt in somaj frictional-exista o
adevarata cerere de munca
• Admitem ca aceia care sunt in somaj frictional pot executa slujbele disponibile
• Admitem ca perioada de cautare a unei slujbe va fi relative scurta
Somajul structural incalca conditia a doua a somajului frictional-ca neangajatii pot executa slujbele
disponibile.
Somajul structural este analog cu jocul scaunelor musicale in care exista destule scaune pentru fiecare,
dar unele dintre ele sunt prea mici sa stai in ele.

11
 Somajul structural este mult mai grav decat somajul frictional si este incompatibil cu notiunea de “full
employment”
In anii 90 in Romania barierele structurale impuse fortei de munca s-au intensificat.

1.7 CE SUNT SOMERII?

Somerii inregistrati reprezinta persoane care potrivit Legii nr. 76/2002 indeplinesc urmatoarele
conditii:
a) Sunt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
b) Starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice ii fac apti pentru prestarea unei munci;
c) Nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate
potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce I s-ar cuveni potrivit prezentei legi;
d) Sunt disponibili sa inceapa sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar
gasi un loc de munca;
e) Sunt inregistrati la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt
furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege.
Asimilati somerilor sunt absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 18 ani, care
intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in muncapotrivit pregatirii
profesionale: absolventii ai scolilor special pentru personae cu handicap sau absolventii institutiilor de
invatamant, in varsta de 16 ani lipsiti de sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca sunt
in imposibilitatea de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor; personae care, inainte de
efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care, intr-o perioada de 30 de zile de la data
lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.

1.8 EVALUAREA SI COSTUL SOMAJULUI

Proportiile somajului se estimeaza in doua feluri: in mod absolut, prin numarul populatiei neocupate
si relativ, prin rata somajului. Rata somajului este raportul exprimat procentual dintre numarul somerilor
si populatia activa disponibila, care reprezinta totalul ofertei de munca.
Pentru un observator neutru, deci obiectiv, este util sa se cunoasca care sunt modalitatile de
subestimare si cele de supraestimare a somajului.
Subestimarea recurge la inregistrarea numai a celor ce primesc ajutor de somaj si exclude, de
regula, pe tinerii care termina diferite forme de invatamant si nu isi gasesc plasament, pe cei care
temporar nu au de lucru, pe cei subocupati(somaj deghizat).

12
 Supraevaluarea se face prin includerea in categoria de someri si pe cei care desi primesc ajutor de
somaj, nu au intentia sa se angajeze, pe cei care au un serviciu dar pretend ca sunt someri, pe cei care
refuza locurile de munca ce li se ofera pe motivul ca spera sa gaseasca un serviciu mai bun. Durata
medie a somajului este in functie de doi termini: de numarul de someri si de ritmul in care se desfasoara
intrarea si iesirea din somaj.
Costul somajului cuprinde consecintele nefaste pe care le suporta indivizii, economia si societatea,
de pilda:
Somajul inseamna subutilizarea factorului de productie munca, ceea ce se repercuteaza negative
asupra volumului productiei cu toate urmarile sale legatede consumul propriu-zis si de investitii.
Scaderea generala a veniturilor reduce incasarile, respectiv intrarile la capitolul venituri din bugetul
statului(reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adaugata, a taxelor si accizelor) ceea ce
diminueaza volumul cheltuielilor publice.

1.9 HISTEREZA SOMAJULUI

Modele recente ale somajului arata ca marimea NAIRU poate fi influentata de dimensiunea ratei
actuale a somajului. Un mecanism care poate conduce la histereza pe pietele muncii a fost deja remarcat
si apare din importanta experientei si instruirii la locul de munca. Un alt factor care poate cauza astfel de
efecte este diferentierea dintre insider si outsider in cazul unei forte de munca puternic sindicalizate, cu
negocieri salariale descentralizate. In perioadele cu somaj ridicat, cei care sunt deja angajati(insiderii) isi
pot utiliza puterea de negociere pentru a se asigura ca isi mentin statutul si pentru a prevenii ca noii
intrati in randurile fortei de munca(outsiderii) sa ii concureze efectiv. Intr-un astfel de model insider-
outsider, o perioada prelungita cu somaj inalt-indiferent care ar fi cauza sa initiala-va tinde sa fie
persistent.
Solutia macroeconomica traditional pentru diminuarea somajului este stimularea indusa politic a
cererii agregate. Stim ca aceasta va rezolva problema, numai daca somajul este recent si ciclic.Acest
lucru se produce, indifferent de marimea NAIRU. Aceasta sugereaza ca autoritatile ar trebui sa
actioneze rapid pentru a acomoda efectele unui soc negative al ofertei agregate.Insa, o sporire a cererii
agregate cu scopul de a reduce somajul de echilibru, ar conduce rapid la cresterea inflatiei.Prin definitie,
inflatia se va accelera odata ce somajul scade sub NAIRU.

1.10 INDICATORII STATISTICI AI SOMAJULUI

Tranzitia la economia de piata inceput in urma transformarilor politice ce au avut loc in decembrie
1989 confrunta societatea romaneasca cu una dintre cele mai acute si mai dureroase probleme specifice
economiilor capitaliste: somajul.
Economia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic, astfel incat era
promovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. Aceasta politica era sustinuta in primul rand de
rata inalta de industrializare(una dintre cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale) si, in al
doilea rand, de finantarea intreprinderilor de la bugetul de stat, ceea ce permitea o angajare suplimentara
de peronal. Cu toate acestea, ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somaj
ascendent, nerecunoscut de fostul regim. Potrivit unui studiu efectuat de specialistii Institutului de

13
Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane, dimensiunea somajului la momentul respectiv
poate fi aproximata prin necesitatea noului guvern de a crea artificial in primele luni din 1990, a circa
500.000 de locuri de munca. Somajul in anul 1989 poate fi echivalat la cca. 5% din forta de munca.
Acest somaj, nerecunoscut de vechiul regim, a explodat pur si simplu in conditiile schimbarilor
esentiale din economia romaneasca, odata cu demararea tranzitiei la economia de piata, astfel incat in
1992 rata somajului era de aproape 9%. Somajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai grave
care afecteaza in egala masura economia si societatea. Dupa cum afirma Sigmund Freud, “munca este
legatura cea mai puternica intre individ si realitate”. Pornind de la aceasta afirmatie, deducem ca
somajul nu inseamna numai pierdere de venit, ci si pierderea increderii de sine, erodarea legaturilor cu
comunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. Pe termen lung, un somaj cronic
poate sa constituie o amenintare pentru democratie.
Din aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra, folosind in
acest scop metodele si tehnicile riguroase oferite de statistica.
Inainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate, trebuie precizat ca,
la origine, notiunea de somaj era sinonima cu cea de “inactivitate”. Cuvantul “somaj” din limba romana
provine din cuvantul francez “chomage”. La randul sau, acesta deriva din latinescul “caumare”, fiind
provenit de la cuvantul grec “cauma”, care inseamna “caldura mare”, din cauza careia inceta orice
activitate.

1.11 DEFINIREA INDICATORILOR STATISTICI AI

SOMAJULUI
Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua feluri:
-indicatori absoluti;
-indicatori relativi;
Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. Ei se exprima
in “persoane” si se determina ptr. anumite peioade de referinta: lunar, semestrial, anual. Numarul
somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demografice, ca: varsta, sex, stare civila, dar
si tinand cont de pregatirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala.

14
 O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata ecestuia. Din acest
punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata( sub un an) si un somaj de lunga durata( pe o
perioada mai mare de un an).
Somerii, a doua componenta a populatiei active, reprezinta o categorie economica a carei definire a
suscindat numeroase abordari.
Sa retinem din definitiile enumerate in paragraful 3.1 ca efectivul somerilor se determina in statistica
romaneasca in doua variante:

• Somerii inregistrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau

inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin,
ajutor de somaj, sau alte forme de protectie sociala.
• Somerii in sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani si peste care in decursul perioadei de
referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii
-nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri;
-sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode
pentru a-l gasi: inscrieri la Oficiul de forta de munca si somaj sau la agentii particulare de plasare,
demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi, apel la rude, prieteni,
sindicate etc.;
-sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de
munca;
Sunt incluse, de asemenea:
-persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care
au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;
-persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti, pensionari), dar care
au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

Indicatorul relativ prin care se apreciaza intensitatea somajului este unul din cei mai importanti
indicatori macroeconomici: rata somajului. Aceasta se determina prin raportarea numarului total de
someri la populatia activa si se exprima in procente. Nivelul ratei somajului si evolutia acesteia
reprezinta unul din barometrii in functie de care se iau anumite masuri de protectie sociala sau decizii de
politica economica.
Concret, acest indicator se poate determina in modalitati variate. Relatiile de calcul pot sa fie diferite in
practica, in functie de legislatia nationala sau de informatiile disponibile. Diferentele care apar sunt
determinate de elemente cum sunt:
-termenii de raportare si se refera la numitorul raportului care poate fi populatia activa sau, de exemplu,
populatia in limitele varstei de munca;

15
-continutul indicatorilor primari luati in calcul;
-sursele de colectare a informatiilor ;
-metodologia de calcul ;
Informatiile cele mai precise privind rata somajului sunt obtinute cu prilejul recensamintelor, care au
meritul de a asigura o sursa comuna datelor pentru cei doi indicatori ce determina rata. Mai mult, rata
somajului calculata prin aceste recensamante este una foarte apropiata de standardele internationale.
Recensamintele si anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul tarii
noastre nu pot fi realizate cu o priodicitate corespunzatoare( lunara) pentru a asigura informatiile
necesare. Se recurge, prin urmare la surse de date administrative, afectate insa de legislatia in viguare.
In statistica internatioanala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj:
- Rata globala standardizata BIM
- Rata globala standardizata CEE
- Rata globala standardizata OECD
- Rata globala nationala;
- Rate partiale pentru diferite categorii de populatie activa
- Rata integrala(compusa) de somaj si subocupare
Rata globala standardizata BIM se calculeaza ca raport intre numarul somerilor in sens BIM si
populatia activa totala; are cea mai mare sfera de cuprindere, fiind cea mai utilizata in comparatiile
internationale;
Rata globala standardizata CEE este raportul dintre numarul de someri si populatia activa civila;
Rata globala standardizata OECD este raportul dintre numarul de someri si populatia activa totala;
Rata partiala de somaj se refera la o anumita categorie de forta de munca sau la o anumita regiune
geografica sau administrativa, se determina ca raport intre numarul de someri proveniti din categoria
respectiva si populatia activa din categoria respectiva.
Rata integrala (compusa) de somaj si subocupare vizibila se calculeaza ca raport intre timpul de
munca disponibil neutilizat corespunzator al persoanelor in somaj si a celor aflate in stare de subocupare
vizibila( persoane care au un loc de munca dar care lucreaza involuntar in timp partial) si timpul de
munca total disponibil sau timpul de munca utilizat.
Ea masoara de fapt somajul potential, calculul acesteia impunanduse in special in cazul tarilor in
care subocuparea vizibila are dimensiuni apreciabile. Romania face parte din categoria acestor tari.
In cazul implicatiilor economice majore pe care le are somajul, a legaturilor acestuia ce un alt
fenomen macroeconomic, inflatia, se vorbeste despre o rata naturala a somajului. Aceasta nu este un
indicator statistic, nu se poate determina plecand de la indicatorii fortei de munca, ci este un indicator
teoretic, a carui apreciere a suscitat numeroase controverse.

1.12 MODALITATI STATISTICE DE DETERMINARE A

INDICATORILOR SOMAJULUI

Indicatorii statistici prin care se apreciaza somajul se determina in practica prin anumite metode
statistice, folosind surse de date specifice.

16
 In general, in statistica Natiunilor Unite, se identifica patru surse mari de informatii, care au la baza
metode si procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau culegerea datelor de la diferite institutii
publice. Aceste surse de date au anumite coduri specificade pentru fiecare tara.
Prima sursa (ce are codul BA) o constitue anchetele prin sondarea fortei de munca. Acestea ofera
date statistice destul de complete, in sensul ca includ grupuri de persoane care adesea sunt neincluse in
statisticile obtinute prin alte metode(de exemplu, persoanele care cauta de lucru pentru prima data). In
general, definirea somajului data in acste statistici se apropie cel mai mult da definitia standard data de
Biroul International al Muncii.Ratele somajului sunt mai “de incredere” din moment ce ele sunt
calculate prin raportarea numarului estimat de someri la forta de munca estimata in cadrul aceleiasi
anchete.
A doua sursa (E) o constituie estimarile oficiale. Aceste date statistice sunt estimari oficiale oferite
de diverse institutii nationale si, de regula, se bazeaza pe informatii combinate, rezultate din una sau mai
multe surse. Predominarea acestei surse in statistica O.N.U. este in continua scadere datorita raspandirii
anchetelor fortei de munca in tarile lumii.
A treia sursa (FA) este reprezentata de statisticile asigurarilor sociale. Aceste statistici sunt derivate
din inregistrarile, acolo unde exista, a celor inscrisi in sistemul asigurarilor sociale. Ratele somajului se
calculeaza prin raportarea numarului total de persoane care primesc beneficii din sistemul asigurarilor
sociale la numarul total de persoane din cadrul fortei de munca. Afirmatia ca nivelul si ratele somajului
astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelul general al somajului este delicata, dar nu chiar
imposibil de facut.
A patra sursa (NA) o reprezinta statisticile oficiilor fortei de munca. Acestea se refera in general, la
numarul persoanelor care cauta de lucru, inregistrate la oficiile fortei de munca. Persoanelor fara loc de
munca se pot adauga cele aflate in greva, temporar bolnave sau incapabile de munca. Unii din cei
inregistrati sunt deja angajati si cauta un loc de munca suplimentar sau schimbarea locului de munca.
In tarile dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Franta sau Statele Unite, procedeul principal de obtinere al
datelor statistice privind somajul il constitue anchetele prin sondaj.
In Romania, numarul de someri se determina prin mai multe metode: recensamant, ancheta prin
sondaj, prelucrarea datelor oferite de institutii guvernamentale, ca Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale.
Recensamantul populatiei este o metoda de observare totala a populatiei, periodica, prin care se
determina si indicatorii fortei de munca si numarul somerilor. La recensamantul populatiei si locuintelor
din 7 ianuarie 1992 in chestionarele adresate fiecarei gospodarii s-a urmarit, printre alte caracteristici, si
“starea economica a persoanei”. In cadrul acestei caracteristici se precizeaza daca fiecare persoana este
ocupata sau neocupata. In acest ultim caz se care precizarea daca persoana “se afla in cautarea unui loc
de munca”, sau “in cautarea primului loc de munca”. Se identifica prin intermediul acestei caracteristici
statutul “elev-student”, “pensionar”, “casnica”, “intretinut de o alta persoana”(fiind vorba de copii,
prescolari, batrani etc) sau “alte situatii”( venituri din dobanzi, chirii, alte surse).
Paralel, se inregistreaza si caracteristicile “ocupatia”, folosind nomenclatorul ocupatiilor, “profesia” si
“statutul profesional”.

17
 In afara recensamintelor, efectivul somerilor si rata somajului se determina si prin alte metode
statistice aplicate de catre Institutul National de Statistica si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
I.N.S. realizeaza incepand cu anul 1996 Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO).
Acesta este o metoda moderna pentru cercetarea statistica a fortei de munca, avand ca obiect principal
masurarea populatiei active-ocupate si in somaj-si a populatiei inactive. Conceputa ca o sursa importanta
de informatii intercensitare asupra fortei de munca, ancheta furnizeaza date esentiale asupra acestor
segmente de populatie, in conditii de comparabilitate internationala. Conceptia metodologica si
organizatorica a anchetei a fost realizata cu asistenta tehnica a specialistilor francezi de la Institutul
National de Statistca si Studii Economice(Franta).
Obiectul anchetei l.au facut persoanele cu domiciliul permanent in Romania, membre ale gospodariilor
din locuintele selectate. Unitatea de observare o constitue, deci, gospodaria.
Perioada de referinta este saptamana, de luni pana duminica inclusiv, dinaintea inregistrarii.
Observarea se face pentru un trimestru, iar interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul trimestrului,
realizandu-se o cercetare continua.
Se utilizeaza planul de sondaj in doua trepte. In prima treapta s-a constituit esantionul multifunctional
de zone teritoriale, pornind de la rezultatele Recensamantului populatiei si locuintelor din 7 ianuarie
1992. Acest esantion ‘master’ este constituit din 501 centre de cercetare repartizate in toate judetele si
sectoarele municipiului Bucuresti. In a doua treapta s-au selectat 18036 locuinte, cu toate gospodariile ce
le compun.
Esantionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire al locuintelor( schema rationala 2-2-2) care
are ca principiu de baza urmatoarea tehnica : o locuinta este cercetata doua trimestre consecutiv, este
scoasa temporar din cercetare urmatoarele 2 trimestre, este reintrodusa urmatoarele dpua trimestre, dupa
care este scoasa definitiv din cercetare. Astfel, o locuinta este gestionata 6 trimestre.
Conform schemei aplicate, in fiecare trimestru se pastreaza in esantion 50% din locuintele trimenstrului
anterior, 25% din cele cercetate cu doua trimestre in urma, iar 25% sunt absolut noi.
Prin implementarea acestei scheme s-a urmarit:
-micsorarea ratei non-raspunsurilor si a erorilor ce pot rezulta din anchetarile repetate;
-evitarea impovararii acelorasi grupuri de locuinte prin pastrarea in cercetare de perioade lungi de timp;
-reducerea discontinuitatilor seriilor de timp;
Definitiile date somajului si populatiei ocupate respecta criteriile din definitiile standard date de
Biroul International al Muncii.
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este, de asemenea, o institutie publica care determina si
publica lunar ratele somajului si efectivul de someri. Numarul de someri se refera in acest caz la somerii
inregistrati, definiti ca persoane in varsta de 18 ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi incadrate din
lipsa de locuri de munca disponibile conform pregatirii lor si care s-au inscris la oficiile fortelor de
munca si somaj.

18
 Rata somajului se determina prin raportarea numarului total de someri inregistrati la populatia activa
civila.
Pentru calculul acestor indicatori, a caror publicare se face prin massmedia, in buletinele statistice
lunare sau anuare, se agrega datele culese la nivelul Oficiilor judetene ale frtei de munca si somajului.

1.13 LEGEA LUI OKUN

În anii ’60, economistul Arthur Okun a încercat să determine dacă între fenomenul şomaj şi produsul
naţional brut există vreo relaţie de interdependenţă. Răspunsul la această dilemă este cunoscut în
economie sub denumirea de legea Okun.
Deoarece persoanele ocupate participă la producerea bunurilor materiale şi serviciilor, iar şomerii nu
produc bunuri economice, se poate presupune că ridicarea nivelului şomajului trebuie să fie însoţită de
reducerea volumului real al PNB. Existenţa interrelaţiei negative între aceste variabile se exprimă prin
tendinţa conform căreia sporirea şomajului este concomitentă cu scăderea volumului real al P.N.B.
Schimbarea PNB = 3% - 2 x schimbarea nivelului şomajului (rata şomajului)
În formularea iniţială a legii, Okun stabilea că o reducere cu un punct procentual a ratei şomajului,
determină de regulă o creştere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. Practica contemporană a
stabilit că o scădere cu 1% a ratei şomajului este asociată unei creşteri de doar 2% a PNB.
Venitul naţional al unei economii nu depinde în mod direct de rata şomajului. Totuşi, piaţa muncii este
legată de rata şomajului şi astfel participa şi la crearea Produsului Naţional Brut. Pe termen scurt,
modificarea procentuală a venitului poate fi exprimată ca sumă a modificării procentuale a
productivităţii plus o constantă, înmulţit cu munca depusă. La rândul său, munca depusă poate fi
exprimată în funcţie de ore lucrate, creşterea populaţiei, participarea forţei de muncă sau alţi factori
relevanţi, minus modificarea absolută a ratei şomajului.
Din această perspectivă este surprinzătoare asocierea între modificarea ratei şomajului şi PNB.
Modificarea ratei şomajului este doar unul dintre multiplii factori care influenţează PNB-ul. De
asemenea surprinzător este faptul că o reducere cu 1% a ratei şomajului poate determina o creştere atât
de substanţială cum ar fi 2%. Intuiţia unui contabil ar sugera ca o scădere a ratei şomajului cu 1% ar
însemna o creştere a ocupării cu circa 1%, ceea ce ar determina o creştere a PNB cu mai puţin de un
punct procentual. Motivul pentru care asocierea dintre rata şomajului şi PNB este atât de puternică este
faptul că modificarea ratei şomajului afectează şi ceilalţi factori importanţi ce influenţează volumul
PNB. De exemplu, o rata crescătoare a şomajului determină reducerea orelor lucrate de fiecare lucrător
şi participarea forţei de muncă. Din moment ce toţi aceşti factori contribuie la scăderea PNB este clar de
ce mici modificări ale ratei şomajului pot determina schimbări esenţiale ale PNB.
Relaţia dintre creşterea economică reală şi modificările ratei şomajului este dată tot de legea lui Okun.
Aceasta afirmă faptul că rata şomajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de creştere a PIB peste o
rată a trendului de 2,2,5%.

u= -0,5 (ry - 2,25)

Unde: u – fluctuaţiile ratei şomajului;
Ry – rata creşterii economice.
Spre deosebire de alte relaţii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, legea lui Okun a arătat o
remarcabilă stabilitate în timp.

1.14 CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI

19
 A doua dimensiune a preocuparii societatii pentru “full employment” are legatura cu efectele
somajului asupra indivizilor.Termenul “munca” nu se refera la alt factor de productie ,ci la oameni
.Neutilizarea in toatalitate a fortei de munca disponibile inseamana ca cineva este fara slujba.Impactul
imediat al soamjului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca.Pentru muncitorii care ar fi
someri pe perioade lungi de timp , astfel de pierderi pot duce la dezastrul finaciaR.
Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema de politica
Formele somajului arata nu numai suma toatala a somerilor in economie , dar de asemenea , care
grupuri sufera cel ami mult de somaj.In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari
dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabil de a fi someri .
Dupa repetarea respingerilor , cautatorilor de slujba deseori sunt descurajati , asa ca renunta sa mai
caute
Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului, dearece din punct de
vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata.
Se estimeaza ca in 1997 in Romania mai mult de 1 milion de indivizi faceau parte din acesta clasa
nesocotita a muncitorilor descurajati.

1.15 CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI

Utilizarea resurselor este o chestiune vitala societatii din doua motive.Inainte de toate, nevoile
particulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute, desi avem o utilizare sociala pentru
toate resursele.Poate ca avem deja destule masini pe strazi, dar ce putem spune despre alte bunuri si
servicii?Avem noi destule parcuri , scoli si rauri curate?Daca nu , putem utiliza unele dintre resursele
noastre neocupate pentru a realize aceste lucruri.Neutilizand toate resursele noastre nu utilizam in
totalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit potential.Daca utilizam de fapt
resursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare a resurselor si ea depinde de deciziile
private si publice pe care le luam pe piata .Acele decizii ar fi insuficiente sa utilizele toate resursele de
care dispunem.

1.16 COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI

Somajul, ca dezechilibru macrosocial, are multiple cause, care pornesc de la statutul economico-
social, atat al celor care angajeaza forta de munca, cat si al celor care ofera forta de munca, in conditiile
pietei.
In conditiile actuale, specialistii apreciaza ca fiind formele predominante urmatoarele: somajul de
conversiune, acela care afecteaza indeosebi salariatii ce aveau locul de munca stabil pana la concediere,
fara vechime mare in munca, insa sunt posesori ai unei calificari ce le poate favoriza o stabilitate mai

20
mare si dreptul la un ajutor de somaj mai avantajos; somajul repetitiv, acela care include persoanele ce
cunosc o alternanta de perioade de activitate si de somaj, afectand mai ales tinerii si persoanele cu o
calificare slaba; somajul de excluziune, acela care cuprinde populatia activa formata din persoanele in
etate, cele mai putin calificate, cele aflate in somaj o perioada lunga, indiferent daca primesc sau nu
ajutorul de somaj.
Costul social al somajului reprezinta efortul total pe care il suporta persoanele, grupele de persoane,
economia si societatea afectate de acest fenomen complex.
Costul somajului la nivelul persoanelor si grupelor de persoane afectate de nesiguranta muncii
include atat aspecte de natura economica, cat si aspecte morale, social-culturale si chiar politico-militare.
Aspecte de natura economica privesc indeosebi reducerea veniturilor si, evident, a posibilitatilor de
consum pentru intreaga familie unde exista someri. Indemnizatia (ajutorul) de somaj reprezinta
modalitatea cea mai folosita de garantare a unui venit minim pentru someri.
Costul somajului la nivelul economiei si societatii este deosebit de complex si cuprinzator. Aici se au
in vedere aspecte cum sunt:
-irosirea unei importante cantitati de resurse de munca, deoarece somajul reduce rolul daterminant al
muncii ca factor de productie si eduteaza caracteristicile de neconservabilitate a muncii;
-diminuarea intensitatii dezvoltarii economice, deoarece somajul intretine o stare de nesiguranta in
randul persoanelor angajate;
-scaderea veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat datorita efectului propagat al somajului;
-cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul
inregistrarii si urmaririi somajului, pentru plata indemnizatiilor de somaj si a altor cheltuieli sociale
privind reconversia fortei de munca, ingrijirea sanatatii somerilor etc
-alienarea unei parti insemnate a populatiei ajunse in conditii de somaj etc.
Costrile pe care la implica somajul pot fi apreciate si prin gruparea lor in costuri directe si costuri
indirecte.
Costurile directe sunt reliefate indeosebi sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat
protectiei sociale a somerilor.
Costurile indirecte sunt cele generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar
putea sa beneficieze intreaga populatie.
Aprecierea complexa a costului somajului impune surprinderea si a unor efecte pozitive pe care le
poate genera acest fenomen. Asemenea efecte pot fi sesizate in domenii ce tin mai ales de
comportamentul profesional al salariatilor, astfel: incitarea angajatilor la perfectiune profesionala, pe
baza careia sa caute locuri de munca mai sigure si mai bine salarizate; pregatirea fortei de munca pe
coordonatele unei mai mari mobilitati si adaptabilitati, pentru a corespunde mai bine atat mutatiilor ce
intervin in activitatea economica, cat si exigentelor de sporire a eficientei acesteia.

21
 Corelarea pe termen lung a costurilor somajului cu efectele sale permite formularea concluziei
incontestabile potrivit careia somajul este un fenomen negativ, costurile fiind mai mari atat pentru
persoanele lezate direct, cat si pentru economia si societatea in ansamblu.
Pentru aprecierea cat mai buna a efectelor costurilor somajului este util sa avem in vedere si legea lui
Okun.
Problema costurilor sociale ale somajului este aparent o problema simpla pe care o poate intui oricine
si care nu ar merita o tratare aparte si mai in detaliu.
Costurile sociale ale somajului reprezinta contributia societatii, renuntarile pe care trebuie sa le
accepte populatia, ca urmare a existentei somajului.
Somajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii.
Somajul devine o problema si mai serioasa daca ne gandim ca afecteaza in primul rand populatia
nevoiasa, populatia care de obicei alimenteaza multitudinea actelor antisociale atunci cand nu are lucru.
In conditiile in care forta de munca nu este angajata deplin , ne aflam in fata unui somaj ciclic ,
determinat de o depresiune sau criza economica, somaj ce depaseste rata sa naturala..
O persoana care lucreaza castiga un slariu si creeaza o parte de venit pentru sociatate sub forma
impozitelor pe venit.Cand persoana este angajata, va pierde numai partea din venit pe care o
primea,restul fiind pierderea societatii.
Salariul marginal net este deci mai mic decat produsul marginal al unei persoane angajate, deoarece
societatea isi insuseste o parte din produsul marginal.
Atunci cand analizam costul somajului pe baza legii lui Okun, includem in acest cost pierderile
totale(individuale si sociale) de productie pe economie, ca un rezultat al reducerii angajarilor.
Pentru a putea elabora o politica economica corecta de ajustare , guvernantii trebuie sa inteleaga atat
costurile inflatiei cat si costurile somajului.
O caracteristica fundamentala a somajului este distributia sa foarte inegala in sociatate, lucru ce face ca
si costurile sale sa fie distribuite inegal in comparative cu costurile inflatiei care se distribuie mai
uniform asupra tuturor categoriilor de populatie.
La nivelul fiecarui somer costul somajului este destul de mare.Somerul nu sudera nuami o pierdere a
venitului si ca atare o deteriorare a standardului sau de viata , ci sufera si un efect psihologic, deoarece
atunci cand se vede somer are un sentiment de inutilitate care il afecteaza profund.
Toate costurile somajului sunt mai usor sau mai greu de suportat in functie de marimea minima a
ajutorului de somaj, reglementeaza diferit de la o tara la alta.
Tinand cont de faptul ca populatia Romania inca nu s-a obijnuit cu riscurile somajului, masurarea cu
precizie a costurilor sociale ale somajului devine un lucru aproape imposibil, mai ales atunci cand este
vorba de personae cu un psihic mai putin robust.
Costurile social economice ale somajului difera de la tara la tara, dar se determina la fel :

22
 COSTUL ECONOMIC AL SOMAJULUI =Venit pierdut de somer+Valoarea ajutorului de somaj
platit de guvern +Pierderea fiscala cauzata de reducerea taxelor incasate

CAP II-SOMAJUL IN ROMANIA

Motto: :Economia este o morală şi nu o
ştiinţă naturală"(Keynes).
2.1 FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA

23
 Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active.
Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor
economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii.
Somajul genereaza efecte economice si sociale negative.
Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde sursa
de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si
dezvoltarea fenomenelor antisocial.
Sub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de
productie – factorul munca.
Somajul contribuie la adancirea inegalitatilor economice si sociale dintre personae, grupuri
sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen.
Somajul are un cost direct si unul indirect.
Costul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri. Costul indirect al
somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate, a contributiilor fiscal si sociale neincasate, a
pierderii de venit si de bunastare colectiva.
Nivelul somajului reflecta puterea de ocupare a fortei de munca de catre economie.

2.2 CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE SOMAJULUI

Somajul in randul femeilor

Tendinta de feminizare a fortei de munca s-a manifestat in intreaga lume incepand cu anii ’80.
Intrarea pe piata muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate a acestora, care s-a
apropiat tot mai mult de curba de activitate a barbatilor.
In fostele tari socialiste fenomenul feminizarii fortei de munca este rezultatul politicii
comuniste a fortei de munca pe o perioada lunga de timp (45 de ani). Rata de activitate si de ocupare a
femeii a fost mai ridicata in fostele tari socialiste, in comparative cu tarile dezvoltate.
In majoritatea tarilor lumii, nivelul de educatie si formare profesionala a femeilor este in
continua crestere. Atunci cand nivelul global de ocupare scade, se constata ca forta de munca feminine
este mai afectata decat cea masculine. Factorii care stau la baza acestei evolutii rezulta din
particularitatile fortei de munca feminine ( populatia feminine fiind implicate in procesul de reproducere
demografica) dar si din mentalitatile si comportamentele unor angajatori cu privire la forta de munca
feminine. In majoritatea tarilor, fenomenul somajului afecteaza mai mult forta de munca feminine, decat
cea masculina.
Tendinta de diminuare a ponderii somajului feminine a contribuit la echilibrarea pe sexe a
somajului, spre sfarsitul anului 1996, dupa care are loc o inversare a structurii somajului pe o perioada
scurta de timp. Pana la finele anului 1997 nivelul somajului a fost mereu mai mare in randul fortei de
munca feminine fata de forta de munca masculine. Pentru anii 1996 si 1997, populatia feminine
inregistreaza o rata mai mare decat rata somajului la barbate, iar in 1998 devine si se mentine mai mica
decat la barbate, pana in zilele noastre.
Cauzele care stau la baza inversarii nivelului ratei somajului pe sexe sunt de ordin
demographic, economic si psiho-social:
• Reducerea semnificativa a ofertei de forta de munca feminine, in 1998 fata de
anul 1997;
• Ocuparea femeilor in economia subterana (sau gri), fenomen care a determinat
trecerea femeilor pe o piata a muncii paralela cu cea oficiala, reglementata,

24
 contribuindu-se la neincluderea acestora in sistemul informational official (fenomenul
ocuparii pe piata subterana a muncii este real si are dimensiuni mari in cadrul
economiei subterane, deoarece o mare parte din persoanele fara loc de munca neavand
o alta alternative de a-si castiga existent apeleaza si la formele nelegale de ocupare a
fortei de munca).

Somajul in randul tinerilor

Somajul inregistrat in Romania a afectat in mod deosebit forta de munca tanara, in special
tinerii intrati pentru prima data pe piata muncii.
Tinerii din Romania reprezinta categoria de populatie cea mai vulnerabila in raport cu
fenomenul somajului. Lipsa locurilor de munca pentru tineret a fost si continua sa ramana o grava
problema socioeconomica si dificil de rezolvat in conditiile tranzitiei la economia de piata.
Daca pana in 1997 in Romania populatia tanara, sub 25 de ani, reprezenta cea mai mare
pondere in categoria somerilor (50,9%), aceasta se reduce treptat, fiind in anul 2000 aproape egala
(29,4%) cu ponderea persoanelor din grupa 40 – 49 ani, urmata de grupa 30 – 39 ani. Repartizarea
somerilor pe grupe de varsta in 1997 pune in evident faptul ca tinerii cu varste intre 15 – 24 de ani detin
ponderea cea mai mare in totalul somerilor.
Ponderea ridicata a femeilor ocupate in sistemul de invatamant, precum si sarcinile
demografice ale acestei grupe de femei pot reprezenta o cauza a scaderii somajului feminie in raport cu
cel masculin.

Somerii pe categorii de indemnizatii

Cadrul legal privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala a fost creat
inca din anul 1991 (Legea nr. 1/1991 cu modificarile ulterioare), astfel ca trei sferturi din somerii
inregistrai au beneficiat de diferite forme de prestatii banesti specific. Ponderea lor insa este in scadere
in ultimii ani.
Aproximativ un sfert din numarul somerilor au fost neindemnizati, in perioada analizata,
deoarece nu intruneau conditiile prevazute de lege, ponderea lor fiind in crestere in ultimii ani.

Indemnizatia de somaj acordata absolventilor sau persoanelor revenite din armata dupa
satisfacerea stagiului military pe o perioada de 6 luni este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei
cuantum reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara, in vigoare la data stabilirii acesteia.
Aceasta indemnizatie se acorda absolventilor o singura data, pentru fiecare forma de invatamant
absolvita.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul

de cotizare, dupa cum urmeaza:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pana la 5 ani, dar nu mai putin de 1
an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare curpins intre 5 si 10 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

25
 Somajul de lunga durata

O analiza mai detaliata a duratei somajului in Romania scoate in evident acutizarea somajului
de lunga durata, peste noua luni. Astfel durata medie a somajului la sfarsitul anului 1996 a fost relative
ridicata, de circa 18 luni, aproximativ jumatate dintre someri (51.7%) fiind in somaj de cel putin un an.
In 1998 durata medie a somajului a fost de 17,9 luni, in scadere fata de anii anteriori,
diminuarile cele mai importante ale duratei somajului inregistrandu-se la somerii din grupa de varsta 35
– 49 de ani.
Cea mai mica durata a somajului (13,6 luni) s-a inregistrat la grupa de varsta 15 – 24 de ani iar
cea mai mare durata a somajului (22,6 luni) s-a manifestat la femeile din grupa de varsta 35 – 49 de ani.
Ponderea persoanelor aflate in somaj de peste 12 luni s-a diminuat in 1997 fata de anii
anteriori.
In anul 2000 mai mult de jumatate dintre someri (60%) se aflau in somaj de lunga durata, iar
durata medie a somajului a crescut fata de anii precedent, fiind de circa 19 luni. Ponderea somerilor
aflati in inactivitate de peste un an a fost de 50,6% in anul 2000, fata de numai 43,2% in 1999. Cea mai
lunga durata a somajului se inregistreaza la barbatii de peste 50 de ani.

Somajul pe categorii profesionale

Daca analizam somerii dupa nivelul de pregatire profesionala se constata ca in Romania

ponderea cea mai mare, pentru toti anii, o detin muncitorii, respective 87% in 1992, fiind in scadere
continua, ajungand la 72,1% in anul 2000 si 76,8% in anul 2002. Concomitant creste ponderea somerilor
cu studii medii de la 11,1 % in 1992 la la 24,7% in anul 2000 si 20% in anul 2002.
Ponderea somerilor cu studii superioare a fost destul de schimbatoare in aceasta perioada,
osciland intre 1,5% si 3,2%. Din cadrul acestei categorii de someri, cea mai mare pondere o detin
persoanele din grupa de varsta de 25 – 34 de ani. Din aceasta grupa fac parte si persoanele nascute in
anii exploziei demografice (1967 – 1970), care reprezinta aproape un sfert din totalul somerilor la toate
nivelele de instruire, mai putin la cel gimnazial.
Comparative cu barbatii, femeile cu studii universitare si liceale aflate in somaj detin
majoritatea in totalul somerilor BIM.

2.3 ANALIZA GLOBALA A SOMAJULUI PE PERIOADA

1991 – 1997

Dupa 1990, in Romania somajul a devenit un fenomen permanent si recunoscut oficial.

Fenomenul somajului in Romania a fost determinat de factori demografici cat si de cei
economici, deoarece economia nationala dupa decembrie 1989 s-a aflat in declin continuu, un rol

26
important avandu-l erorile de politica economica si optiunile adoptate pentru aplicarea reformei
economice.
In general, fenomenul somajului este determinat de doua procese : scaderea cererii de forta de
munca si cresterea ofertei de forta de munca.
In Romania, aceste procese s-au manifestat astfel:
a) Disponibilizarea la nivel ridicat a fortei de munca ocupate, process care a determinat
peste 60% din numarul somerilor;
b) Intrarea pe piata muncii a unor noi contingente de forta de munca provenite din
absolventi ai invatamantului secundar si superior dar si din alte categorii de populatie neocupata.

Fenomenul cresterii natalitatii de la sfarsitul anilor ’60 si inceputul anilor ’70 cunoscut sub
denumirea de “baby-boom” a determinat cresterea ofertei de forta de munca incepand cu mijlocul anilor
1980 si continuand cu perioada 1992 – 1994 cand s-a inregistrat cel mai mare nivel al somajului.
Pentru aceasta perioada, persoanele cu varste intre 22 si 27 de ani au contribuit la explozia
somajului, dupa decembrie 1989.
Scaderea somajului, incepand cu 1995 a continuat si in 1996, cand s-a inregistrat cea mai mica
rata a somajului, in conditiile perioadei celei mai dificile a tranzactiei, exceptand anul 1991. In anul
1997, numarul somerilor inscrisi la Oficiile de Forta de Munca si Somaj a crescut. Aceasta evolutie
ascendenta a somajului a fost determinate atat de procesul restructurarii din minerit, chimie si
petrochimie dar si de legislatie instituita privind platile compensatorii in caz de disponibilizare.

2.4 EVOLUTIA SOMAJULUI IN PERIOADA 2004-2010

27
 2004 - Evolutii si tendinte
In perioada de tranzitie, somajul este un fenomen care nu poate fi stopat , dar care prin
masurile economice ce se intreprind, trebuie controlat.
In anul 2003 , acest fenomen a cunoscut o evolutie contradictorie, iar in unele perioade ale
anului trecut se poate vorbi despre o crestere ( perioada ianuarie- aprilie 2003)(fig.1)
Din totalul populatiei active, inregistrata in decembrie 2003, 658.891 de persoane se aflau
inscrise la directiile de protectie a muncii si ocrotire sociala ca someri.
In anul 2003, putem vorbi despre un proces temperat al cresterii numarului de someri in
primele trei luni, dupa care aceasta a scazut in mod simtitor pana in luna septembrie. Din luna
septembrie, rata somajului inregistreaza un curs ascendent, dar cu un ritm redus.
Numarul somerilor inregistrati, rata somajului si ponderea somerilor inregistrati in
populatia stabile in varsta de 18-62 ani sunt prezentate in tabelul urmator:

Fig.1

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2003 era 361,306 de persoane. Din
acest numar de someri neindemnizati, 75,2% erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori
necalificati.
Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la Oficiile de forta
de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,
categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si
superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care
nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au
fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte
a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus.
Anul 2003 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31
decembrie 2003, rata somajului a fost de 7,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte
ce pot fi usor evaluate.(fig.2)

28
 Fig.2

In conditiile in care s-a pus problema inchiderii sau limitarii activitatii unui numar de
societati comerciale, este de presupus ca numarul salariatilor se va reduce, va ingrosa randurile
somerilor sau ale celor care tranziteaza catre somaj prin intermediul unor eventuale ordonante de
disponibilizare. Este de asteptat ca la grupa ,,alte categorii de persoane” sa apara un numar insemnat de
fosti salariati.
Trebuie sa se analizeze si perspectiva situatiei putinilor salariati din agricultura, care inca
mai lucreaza in societatile comerciale agricole – fostele IAS. In situatia in care se va proceda la
privatizarea/desfiintarea acestora prin impartirea terenului la fostii proprietari, o parte dintre aceste
persoane vor deveni someri.

29
 Un alt element de analiza il reprezinta numarul salariatilor din domeniile industriale si al
serviciilor, comparative cu numarul somerilor si al pensionarilor.
In decembrie 2003 exista un numar prea mare de persoane incadrate in categoria
,,pensionarilor”. Avand in vedere acest numar, corelat si cu cel al somerilor inregistrati, rezulta ca
populatia incadrata este mai mica decat totalul celor doua categorii mai sus mentionate. Aceasta situatie
creeaza mari dificultati in stabilirea bugetului asigurarilor sociale, pe fondul diminuarii veniturilor
realizate ale salariatilor si poate sa accentueze diminuarea nivelului de existenta al categoriei
pensionarilor.
Trebuie sa se puna in continuare problema corelarii salariilor si a contributiilor asupra
salariilor ce vor trebui platite, astfel incat sa se creeze acele venituri la bugetul asigurarilor sociale care
sa permita majorarea pensiilor.

Aspecte structurale ale somajului

Romania se confrunta si cu fenomenul negativ care consta in aceea ca o parte a populatiei

apte de a munci nu este inregistrata la categoria someri si lucreaza in conditii asa-zise ,,la negru”.
Probabil noul Cod al muncii, introdus in 2003, ar putea face lumina in acest domeniu, insa
raman de analizat, dupa o perioada rezonabila, efectele noului cadrul legislative in domeniul muncii.
Luand in considerare structura populatiei ocupate la 31 decembrie 2003, pe masura ce
procesul de restructurare si privatizare prin, inca posibile, metode de ,,inchidere” si ,,lichidare” va
continua, putem constata ca in perioada urmatoare este posibil sa asistam la cresterea usoara a randurilor
somerilor,atat prin accelerarea procesului de privatizare in industrie, constructii , transporturi , cat si prin
posibila reconsiderare a punctului de vedere cu fostele IAS.
Conditiile in care s-a desfasurat activitatea in anul 2003 conduc la concluzia ca se poate
inregistra , in continuare un numar de someri in cazul in care nu se vor lua masuri de control al acestui
fenomen.
Analizand datele privind populatia ocupata, numarul somerilor, al pensionarilor si al
populatiei neocupate , constatam ca in prezent la un salariat revin mai mult de 2 persoane care nu
desfasoara o activitate pe baza de contract de munca.
De aceea, somajului trebuie sa i se acorde o atentie sporita prin elaborarea si punerea in
practica a unor programe de reconversie profesionala, asa incat sa se realizeze un transfer al fortei de
munca ce va fi disponibilizata in procesul de restructurare in unele unitati comerciale, in loc de trecere
imediata la somaj.
Studiind fenomenul somajului si din punctul de vedere al structurii, pe sexe, se constata sa
este mai redus la nivelul grupei feminine.Astfel, la 31 decembrie 2003 , numarul somerilor in randul
femeilor a fost de 6.6% din totalul populatiei active a Romaniei.
Se poate constata ca in randul somerilor predomina unele categorii, cum ar fi: tineretul,
femeile si chiar o parte din forta de munca cu calificare superioara.
Aceasta spune multe, deoarece, in perioada de tranzitie, macinata de multe framantari, nu
se creeaza locuri pentru persoane care au lucrat in industrie sau in cercetare, cu inalta specializare,
carora le dispare obiectul muncii.
In cele mai multe cazuri, specialistii care au fost disponibilizati sau care au devenit
nemultumiti de activitatea si veniturile obtinute au ingrosat randurile celor care au plecat si isi
desfasoara activitatea in strainatate.

30
 Multi dintre medici, ingineri , cercetatori, specialisto in domeniul lingvisticii etc. lucreaza
acum in tari occidentale, creand mari dificultati economiei romanesti, care , in scurt timp, va resimti
lipsa unor specialisti dintre cei mentionati mai sus.
Credem ca masurile de reforma a economiei nationale, de restructurare, trebuie sa aiba in
vedere crearea acelor locuri si pentru specialisti de inalta calificare.
In caz contrar, urmand exemplul unora care si-au gasit o mai buna realizare, tot mai
multi vor pleca in strainatate, iar dupa scurt timp, economia va trebui sa gaseasca inlocuitori care vor
costa mai mult, comparativ cu eforturile de moment pentru a–i mentine pe cei existenti la locurile lor de
munca.
In alta ordine de idei, trebuie subliniat si faptul ca bugetul asigurarilor sociale de stat nu
va putea colecta veniturile necesare pentru plata pensiilor si ajutoarelor de somaj pentru un numar mare
de persoane, ceea ce impune cu necessitate gasirea surselor necesare prin masuri care sa poata deveni
efective.

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. Astfel in

Hunedoara, rata somajului este de 12,3 % fata de totalul populatiei active, in Vaslui – 11,9%; in Prahova
– 10,1%; in Galati – 10,4%; in Brasov – 10%; in Olt – 10,6%; in Ialomita – 10,8%.(fig.3)
Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Ilfov si Satu Mare, unde nivelul a
fost cuprins intre 2,5% si 4,7%.
In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2003 de 2,7% dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.

31
 Fig.3

Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii

gimnaziale, primare sau professionale ( 494.862 persoane). Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau
postliceale (136.203 persoane).In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2003, 27.826
persoane absolvente de studii superioare.(fig.4,5)

Fig.4

32
 Fig.5

Concluzii in perspective anului 2004

Din datele mai sus prezentate putem concluziona ca, in perioada urmatoate, procesul de
restructurare si privatizare in domeniul industriei si al unor servicii, precum si continuarea punerii in
aplicare a Legii de modificare si Legii Fondului Funciar ar putea avea ca efect sporirea rapida a
numarului acelora care vor fi inregistrati ca someri sau vor deveni someri in plata.
Fara intreprinderea unor masuri adecvate, anul 2004 ar putea sa insemne o crestere a
numarului de someri, prin punerea in aplicare a masurilor privind:
- Terminarea privatizarii fostelor unitati IAS

33
 - Reducerea activitatii sau renuntarea la activitatea unor combinate, conform strategiei
anuntate de primul ministru.
Este dificil de presupus ca in bugetul pentru asigurarile sociale pentru anul 2004 exista
surse de venituri care sa poata asigura plata ajutorului de somaj si a altor sume de ajutor, alocatii de
sprijin etc. pentru persoanele care vor intra in somaj.
Situatia poate deveni delicata in contextul in care, in 2004, un numar insemnat de salariati,
care erau angajati in sectorul privat, a trecut in categoria somerilor, sau din cei ce lucrau fara contract de
munca nu vor fi angajati si vor trece, cel putin, in categoria persoanelor neocupate.
Date fiind dificultatile cu care ce confrunta economia pe ansamblul sau, este de presupus
ca acele societati private care cu greu au putut sa faca fata rigorilor fiscale in anul 2003, in 2004 sa-si
reduca activitatea si , pe aceasta cale, sa treca un numar de angajati in categoria somerilor.
Iata deci ca evolutia somajului in ultima perioada de timp trebuie sa fie tratata totusi cu
raspundere.
Guvernul trebuie sa isi puna problema gasirii acelor parghii prin intermediul carora sa fie
simulata activitatea intreprinderilor mici si mijlocii care, in conditiile trecerii depline la economia de
piata, pot crea si asigura noi locuri de munca.
De asemenea, este important ca in societatile comerciale, regiile autonome si alte activitati
de interes national sau utile pentru societate, statul sa isi faca simtita influenta si prezenta, pana cand se
vor crea conditii optime, reale, de trecere la activitatea privata.

Anul 2005
Fig.6 Fig.7

34
 Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2004 era 330.738 de persoane. Din
acest numar de someri neindemnizati, 74,2% erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori
necalificati.(fig6,7)
Cifra de mai sus reprezinta numai acele
persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de
munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma
sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria
celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea
incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare,
neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din
perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau
care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este
cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in
categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati
libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara
activitati part-time, cu program redus.
Anul 2004 a evidentiat o situatie mai
realista a numarului de someri, prin includerea in randul
acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de
apreciere a acestui statut social. La 31 decembrie 2004,
rata somajului a fost de 6,2 % ceea ce reprezinta un ritm
acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete au o

cifra foarte ridicata a somajului. Astfel in Hunedoara, rata somajului este de 10,9 % fata de totalul
populatiei active, in Vaslui – 10,3%; in Galati – 9,5%; in Brasov – 10,6%; in Ialomita – 10,1%.(fig.8,9)
Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Timis si Satu Mare, unde nivelul
a fost cuprins intre 2% si 2,6%.
In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2004 de 2,7% dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la oficiul fortei de munca.

35
 Fig .8 Fig.9
Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
gimnaziale, primare sau professionale ( 420.197 persoane). Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau
postliceale (109.054 persoane).In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2004, 28.641
persoane absolvente de studii superioare.(fig.10,11)

Fig.10,11

36
 Anul 2006

Fig .12

Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de
munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,
categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si
superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care
nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au
fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte
a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus(fig.12)
Anul 2005 a evidentiat o situatie mai
realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile
de apreciere a acestui statut social. La 31 decembrie
2005, rata somajului a fost de 5,9 % ceea ce reprezinta
un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor
evaluate(fig .13)

Fig.13

37
 Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete ( Hunedoara, Vaslui, Galati ,Brasov, Ialomita)au o

cifra foarte ridicata a somajului.
Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Timis si Satu Mare, unde nivelul
a fost cuprins intre 2% si 2,4%.
In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2005 de 2,6% dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.
Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale. In randul
somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2004, 27.953 persoane absolvente de studii superioare.

Anul 2007
Fig.14

Acest numar reprezinta

numai acele persoane
care sunt inregistrate la
oficiile de forta de
munca si protectie
sociala si care primesc,
sub o forma sau alta, ajutor
de somaj, dar , in tara
noastra, categoria celor
fara loc de munca este mult
mai mare, in ea incluzandu-
se absolventii cu studii
medii si superioare,
neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au
incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost
incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a
populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus(fig.14)

38
 Anul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31
decembrie 2006, rata somajului a fost de 5,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte
ce pot fi usor evaluate(fig.15)
Fig.15

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete ( Gorj, Alba, Buzau, Teleorman, Ialomita)au o cifra
foarte ridicata a somajului.

39
 Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Arad, Timis si Bistrita Nasaud, unde
nivelul a fost cuprins intre 2,1% si 3,5%.
In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2,4% dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.
Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.In randul
somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2006, 26.000 persoane absolvente de studii superioare.

Anul 2008

Fig.16

Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta
de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,
categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si
superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care
nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au
fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte
a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus.
Anul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. Rata
somajului a fost de 5,2% ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor
evaluate(fig.16,17)

40
 Fig.17

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete ( Gorj, Alba, Buzau, Teleorman, Ialomita)au o cifra
foarte ridicata a somajului.
Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Arad, Timis si Bistrita Nasaud, unde
nivelul a fost cuprins intre 2,1% si 3,5%.

41
 In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2,4% dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.
Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.In randul
somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2006, 26.000 persoane absolvente de studii superioare.

Perspective pentru perioada urmatoare

Evolutia somajului in perioada incepand cu noiembrie 2008 va fi cu certitudine

influentata de criza financiara mondiala, care nu va ocoli Romania.Criza financiara, cu reflectare si in
sistemul bancar din tara noastra, va conduce la cresterea costului ( pretului) creditelor.In felul acesta,
produsele bancare se vor scumpi si agentii economici, inclusive persoanele fizice, se vor tempera in
politica de a ,,apela la imprumuturi”.
Acest cerc vicios va avea ca efect indirect reducerea activitatii generale, ceea ce va
determina treceri, sa speram ,, nu masive” , in somaj, ca urmare a disponibilizarilor. Tabloul ocuparii
fortei de munca dupa ianuarie 2009 va putea fi dezolant, cu un somaj in crestere.

Anul 2009

Rata somajului in Romania a urcat la 5,3% in februarie

Rata somajului a urcat la 5,3% in februarie 2009, fiind cu 0,4 puncte procentuale mai
mare decat cea din luna anterioara, iar numarul total al somerilor inregistrati a crescut cu 32.953 de
persoane, a anuntat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), scrie NewsIn.
Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat
cea din luna februarie 2008.
Potrivit ANOFM, la sfarsitul lunii februarie 2009, in evidentele agentiilor judetene de
ocupare a fortei de munca figurau 477.860 de someri, din care 347.707 proveneau din sectorul privat.
Mai putin de jumatate (43,4%, respectiv 207.574) dintre acestia erau femei.
Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins in judetul Vaslui, de 11%, urmat de
Mehedinti (10,3%), Teleorman si Dolj (9%), Alba (8,3%), Gorj si Covasna (8%). In schimb, nivelul
minim al ratei somajului in luna februarie, de 1,5%, se inregistreaza in judetul Ilfov.
Din totalul somerilor inregistrati la nivel national, 202.470 au fost someri indemnizati si
275.390 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 27.617 persoane, iar numarul
somerilor neindemnizati cu 5.336 persoane fata de luna precedenta, mai arata datele ANOFM.
Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor a ramas ridicata (57,6%),
dar a scazut cu 3,1 pp fata de luna precedenta.
Conform datelor publicate de ANOFM, rata somajului feminin (4,9%) a crescut cu 0,2 pp
in februarie 2009 fata de luna precedenta.

42
 La sfârşitul lunii iulie, rata şomajului a ajuns la 6,3%, faţă de 6% în luna precedentă,
potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Ultima dată când s-a înregistrat această
rată de şomaj a fost în februarie 2005
Situaţia statistică a şomajului, înregistrat la 31 iulie 2009, prezentată de ANOMF,
arată că la sfârşitul lunii iulie 2009 rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 6,3%.
Numărul total de şomeri la finele lunii iulie, de 572.562 persoane, a crescut cu 23.632
persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 308.285 au fost şomeri indemnizaţi şi 264.287
neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 18.004 persoane, iar numărul şomerilor
neindemnizaţi a crescut cu 5.628 persoane faţă de luna precedentă.
Bărbaţii au fost trecuţi în şomaj în număr mai mare decât femeile, astfel în luna iulie 2009,
comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la 6,4% la 6,6%, iar rata şomajului
feminin a crescut de la 5,7 % la 5,9%.
"La nivel teritorial, numărul de şomeri a crescut în 39 de judeţe, creşterile cele mai
importante înregistrându-se în judeţele Prahova (1765 persoane), Dolj (1442 persoane), Iaşi (1343
persoane), Braşov (1241 persoane), Sibiu (1150 persoane), Argeş (1110 persoane), Timiş (1060
persoane), Mureş (1050 persoane), Dâmboviţa (1007 persoane). Scăderi ale numărului de şomeri se
înregistrează în Municipiul Bucureşti(105 persoane) şi în judeţele Vaslui (1317 persoane) şi Bacău (952
persoane).
Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor
sunt: Mehedinţi (69,64%), Dolj (64,79%), Teleorman (64,73%), Vrancea (63,58%), Iaşi (62,32%),
Galaţi (61,89 %) şi Călăraşi (61,81%)", se mai arată în Bilanţul ANOMF.
Potrivit ANOFM, în săptămâna 7- 14 august sunt disponibile 8.404 locuri de muncă,
dintre care 420 pentru persoanele cu studii superioare. Cele mai multe slujbe sunt pentru ingineri şi
subingineri, 153, în timp ce în categoria persoanelor cu studii medii şi profesionale cele mai multe locuri
disponibile sunt pentru confecţioneri, 724.

Şomajul va ajunge în România la 10%, potrivit unui raport al FMI, cu o creştere de

circa trei procente faţă de anul acesta. Acest lucru înseamnă că o jumătate de milion de oameni sunt
şomeri sau vor rămâne fără un loc de muncă.
Şomajul în România a depăşit 10% în anumite zone defavorizate, cum ar fi unele
judeţe din Moldova sau din Oltenia, precum Vaslui sau Dolj.
FMI spune că în 2010 vom ajunge la o medie naţională de 10%, de la 6,9% în luna septembrie.
Numărul şomerilor va ajunge la 900.000. Criza a produs deja 277.000 de şomeri în nouă luni de zile.
Cei care vor fi cel mai mult afectaţi sunt angajaţii din sectorul bugetar. Aproximativ
140.000 de angajaţi de la stat riscă să rămână fără loc de muncă anul viitor. Afectaţi vor fi şi tinerii
absolvenţi, care nu vor reuşi să se angajeze.

43
 Anul 2010

Fig.18
România nu a ieşit din recesiune. Şomajul este într-o continuă creştere. În prima lună
din 2010, rata şomajului a ajuns la limita record de 8,1%. Pentru a înţelege mai bine dinamica pieţei de
muncă, MONEY.ro a alcătuit o hartă a şomajului în România în 2009. Cel mai afectat judeţ este Bistriţa,
unde, într-un singur an, numărul de şomeri a crescut cu peste 148%. Urmează judeţele Timiş cu o
diferenţă de 142%, Sibiu – 137% şi Ialomiţa unde s-a dublat numărul de şomeri(fig.18)
Aproape un milion de români vor fi şomeri în luna mai
Maximul din ultimele şapte luni a fost atins in luna februarie, numărul celor care erau fără
un loc de muncă fiind peste 760.000. Asta deşi pe 23 februarie, Guvernul ne anunţa că şomajul a
stagnat.
Aproape un milion de români vor fi şomeri în luna mai. Prognoza e dată de sindicate, care
critică Guvernul că nu ia măsuri urgente pentru oamenii ce-şi pierd locurile de muncă. În februarie,
numărul şomerilor a crescut în cinci zile cu aproximativ 20.000, deşi reprezentanţii Executivului s-au
grăbit să anunţe că şomajul va stagna. Numai că s-au încurcat în cifre. Mai bine zis, în jumătăţi de lună.
Oficialii spun că disponibilizările nu se fac nici la începutul lunii şi nici la mijlocul ei, ci la
sfârşitul acesteia de obicei. Asta înseamnă că de pe 23 februarie când au fost facute declaraţiile despre
stagnarea şomajului până pe 28 februarie, adică în cinci zile - rata somajului a crescut de la 8,1 la 8,3.
Asta înseamnă că în fiecare zi au fost concediaţi aproape 4.000 de oameni.
"În ultimele cinci zile din februarie, rata somajului a crescut de la 8,1 la 8,3%. Disponibilizarile
de obicei nu se fac la mijlocul lunii, se fac spre sfârşit de lună", a precizat purtătorul de cuvânt al
Guvernului, Ioana Muntean.
Din cei peste 760.000 de şomeri, 300.000 nu primesc niciun ajutor de la stat.

44
 CAP III- SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA
3.1 POLITICI SI MASURI DE COMBATERE A
SOMAJULUI
Politicile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca productia
si cresterea economica in general au ca implicatii imediate in utilizarea mai deplina a fortei de
munca.

Masurile concrete in acest sens sunt:

• Cresterea cheltuielilor guvernamentale

• Cresterea venitului net al gospodariilor
• Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe piata
interna
• Devalorizarea monedei nationale
• Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele importuri)
• Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piaţa
economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea
vânzărilor.
• măsură pentru combaterea şomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de
salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate
în funcţie de gradul ratei de inflaţie.

• Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a dovedit

pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă măsură de reducere a
şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi
angajaţi

Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:

• la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai mică,
flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de
salarizare flexibile după conjunctura economică
• instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de
muncă
• integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină
• ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor

45
 În multe situaţii, măsurile active au ca efect sporirea numarului şi a intensităţii
barierelor de pe piaţa muncii, accentuând şomajul.

Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei muncii), ar

avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj involuntar, sporirea competiţiei dintre
salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea
competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii
muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi
stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui

46
 CAP IV-CONCLUZII

Daca cresc cheltuielile guvernamentale, atunci cresc si investitiile paralel cu cresterea

cererii de consum, ceea ce duce la scaderea ratei somajului
Daca scade rata dobanzii, acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o scadere a ratei
somajului
Daca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile, aceasta presupune cresterea
investitiilor si deci scaderea ratei somajului
Daca se aplica politici protectioniste, aceasta duce la cresterea pretului importului, ceea
ce inseamna o scadere a ratei somajului
Devalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului, ceea ce presupune o
crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci la scaderea ratei somajului
Somajul ca fenomen rezulta din doua mari procese:pierderea locurilor de munca de catre
o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca
Costurile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor
economice in domeniul fortei de munca si domeniul monetar
Abordarea lui Okun reprezinta interrelatia negativa somaj
Economistul F.Mankiw apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul unei
inflatii ridicate

47
 BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache Constantin, Romania 2004 (Starea economica in an electoral),

Editura Economica 2004 ,cap.14- pag.379

2. Anghelache Constantin,Romania 2005(La a cata scimbare?),

Editura Economica 2005,cap.14-pag.417

3. Anghelache Constantin , Romania 2006 (Starea economica inaintea aderarii),

Editura Economica 2006 ,cap.14-pag.400 si cap.15-pag 411

4. Anghelache Constantin , Romania 2007 (Zestrea social –economica la aderare),

Editura Economica 2007 , cap.15-pag 427

5. Anghelache Constantin , Romania 2008(Starea economica in procesul integrarii),

Editura Economica 2008 , cap.15-pag 447

6. Badea Sorin Gabriel,Resursele de munca,Editura Bibliotheca,Targoviste 2006,

cap.5.3-pag 99

7. Baluta Aurelian Virgil; Constantinescu Nicolae ,Somajul in conditiile perioadei de

tranzitie la economia de piata pe exemplul Romaniei,Editura ASE Bucuresti 1999

8. Buse Georgeta (coordonator);Barsan Silvia , Dictionar complet al economiei de piata

Editura Business Books, , pag.327

9. Bacescu-Carbunaru Angelica,Analiza macroeconomica,Editura Economica 2002,

cap.13-pag 347

10. Ciucur Dumitru; Gavrila Ilie; Popescu Constantin,Economie ,Editura Economica

2001,cap.19-pag581

11. Dobrescu Emilian ; Albu Lucian-Liviu,Dezvoltarea durabila in Romania(modele si scenarii pe

termen mediu si lung) ,Editura Expert 2005 .cap.12.5-pag.375
12. Dornbusch Ridiger; Fischer Stanley; Startz Richard, Macroeconomie ,Editura Economica
2007cap.2.6-pag57
13. G.Lipsey Richard; Chrystal K.Alec,Principiile economiei ,Editura Economica 2002,
cap.31-pag 686

48
14. G.Lipsey Richard; Chrystal K.Alec,Economie Pozitiva,Editura Economica 1999,
cap.41-pag877

15. Marian Ionel ; Manolescu Constantin,Ocuparea si somajul in perioada tranzitiei la

economia de piata in Romania,Editura ASE Bucuresti 2005

16. Moldovanu Dumitru,Curs de teorie economica,Editura ARC 2006,cap.18-pag328

17. Penciu Veronica; Enache Constantin, Ocuparea resurselor de munca in economia
Romaniei ,Editura ASE Bucuresti 2007

18. Popescu Constantin , Gavrila Ilie, Ciucur Dumitru, H. Popescu Gheorghe,

Teoria economica generala volumul II,Editura ASE Bucuresti 2008,cap.19-pag 606

19. Prahoveanu Eugen,Economie si politici economice ,Editura economica 2000,

cap.3-pag 185

20. Roman Monica ,Resursele umane in Romania(Evaluare si eficienta),Editura ASE

Bucuresti 2003 ,cap.4-pag.95

21. Ristea Cristache; Raboaca Gheorghe, Eficienta pietei muncii si somajul,

Editura ASE Bucuresti 2001 ,pag.174

22. Secareanu Constantin,Starea economiei nationale.Editura Economica 2000 ,

cap.3.2-pag.48

23. Tiganescu Ioan Eugen ; Roman Mihai Daniel,Macroeconomie 2005,cap.7.3-pag.247

24. Vasloban Eva,Resursele de munca si dezvoltarea durabila ,Editura Risoprint
Cluj –Napoca 2009,cap.5-pag.185

25. Varjan Daniela,Economie ,Editura ASE Bucuresti 2009

49
Reviste si surse web:
26. Bistriceanu Gheorghe,Indemnizatia de somaj,Raporturi de munca2006,u.10,nr8,pag 16-20
27. Bocean Claudiu,Politici active pe piata fortei de munca,Tribuna
Economica2006,u.17,nr35,pag 29-31;35
28. Bocean Claudiu,Politici active pe piata fortei de munca,Raporturi de munca2006
29. u.10,nr18,pag 18-22
30. Constantin Stefan,Acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,Tribuna
Economica 2005,u.16,nr10,pag 22-25
31. Dorneanu Valer, Dobrescu Smaranda;,Gradul de ocupare in munca,Tribuna
Economica2007,u.19,nr24,pag34-37
32. Palagean Dan Cristian,”Amortizarea somajului”,Piata financiara 2007,nr 7-8, pag 16-17
33. http://www.anofm.ro/
34.http://www.baniinostri.ro/Banii-si-statul/INS-Somajul-a-fost-5-4-inainte-de-criza--
s747.html
35.http://www.cotidianul.ro/n_2010_fmi_vede_rata_somajului_din_romania_la_10-
100565.html
36. http://www.cotidianul.ro/somajul_in_romania_creste_de_3_ori_mai_repede_ca_in_ue-
108964.html
37. http://www.dailybusiness.ro/stiri-despre/somaj
38.http://economie.hotnews.ro/stiri-cariere-5573830-somajul-romania-sta-mai-prost-decat-
sua.htm
39.http://www.edituraromaniademaine.ro/specializari/economie/cup_mecu_vol2.pdf
40.http://facultate.regielive.ro/referate/economie/somajul_in_romania-73482.html?
in=all&s=somaj
41. http://www.gandul.info/europa/rata-somajului-romania-cea-rapida-crestere-ue-306457
42.http://www.monitorulsv.ro/Economic-national/2010-03-19/Seitan-estimeaza-somajul-la-
75-la-sfarsitul-anului-dupa-o-usoara-crestere-in-urmatoarele-2-luni
43.http://standard.money.ro/macro/rata-somajului-in-romania-a-depasit-deja-10-cine-si-
cum-mistifica-statisticile-3100.html
44.www.money.ro
45. http://www.presaonline.com/stiri/afaceri-economie/
46. www.realitatea.net
47. http://www.romaniapress.com/
48.http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eomaj
49. www.wall-street.ro
50. www.zf.ro
http://www.ziare.com/articole/somaj+romania

50