Somajul se poate defini ca fiind un fenomen social-economic caracteristic econom iei de piata, care consta in aceea ca salariatii se afla

intr-o temporara sau pe rmanenta inactivitate fortata, fapt rezultat in urma dezechibrului dintre cerere a si oferta de munca. Etimologic, cuvantul somaj vine de la frantuzescul chomage c are la randul sau este preluat din limba greaca cauma care inseamna caldura mare , fa pt care in antichitate ducea la intreruperea oricarei activitati. Somerii sunt a cele persoane ale populatiei active disponibile, cu putere de munca, care doresc sau cauta un job. In randul somerilor intra persoanele care au avut un loc de m unca si l-au pierdut,dar si noii ofertanti de forta de munca, care nu gasesc und e sa se angajeze. Este considerat somer o persoana care are peste 16 ani, care e ste apt de munca, dar nu este angajat si este disponibil pentru o munca salarial a sau nesalariala. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a do ua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprin derile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar impor tant de muncitori, care deveneau someri. Somajul este rezultatul ofertei sau al fortei de munca, cererea nefiind luata in considerare. Corelarea cererii cu oferta de munca permite aprecierea situatiei pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. Cresterea ofertei de munca concomiten t cu scaderea cererii determina o deteriorare a ocuparii fortei de munca, determ inand aparatia somajului sau cresterea acestuia. Din alt punct de vedere, creste rea cererii si scaderea ofertei de munca sunt privite ca o diminuare a somajului . Somajul are cauze multiple, atat obiective, cat si subiective. In conditiile une i productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este ca pabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, - lucru aproape imposibil in opinia diferitilor economisti roma ni si straini, care declara ca este satisfacator un frad de ocupare de 97-98%, r espectiv de neocupare de 2-3%. Un exemplu de cauza de ordin subiectiv poate fi p rivita retinerea agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experienta, fie ca acestea nu se incadreaz in disciplina muncii. In randul t inerilor, somajul apre si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca plati te cu un salriu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. caracterizata prin scaderi, chiar stagnari, ale activitatii econ Criza economica omice duce la cresterea numarului de someri. In aceste situatii, absorbirea unui nr cat mai mare de someri depinde de posibilitatile fiecarei tari de a atrage s i de a motive agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In romani a, creiza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii, reinte grarea fortei de munca fiind redusa. Problema masurarii somajului este o problema de estimare a proportiilor, structu rii, intensitatii si duratei lui. Principalele caracteristici regasite la nivelu l acestui fenomen sunt: nivelul (marimea) la un moment dat, intensitatea, durata medie si structura (componenta). 1) Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze. Astfel, masurarea are loc : a. in expresie absoluta (masa somajului) - numarul persoanelor care la un moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarul p ersoanelor din populatia activa disponibila neocupata). b. in expresie relativa (rata somajului) - calculata ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si: - populatia activa - populatia activa disponibila - forta de munca (populatie ocupata+somaj) - populatia ocupata - populatia ocupata ca salariati 2) Intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentrulu

i incetarii totale sau partiale a activitatii. 3) Durata sau perioada de somaj - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii. 4) Structura - clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii, dom eniul de activitate, sex, varsta sau rasa. Formele somajului * Somajul de conversiune - afecteaza salariatii care aveau locuri de munca stabi le pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de som aj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de soma j, trec intr-o categorie mai defavorizata. * Somajul repetativ - ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba . * Somajul de excluziune - reuneste populatia activa in care sunt incluse persoan e mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat, in diferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj 1. In cadrul proceselor de formare a somajului, in functie de cauzele direc te care il determina, se disting mai multe forme de somaj: 1. Somaj ciclic - expresie a somajului structural si sezonier, care se formeaza in faza de recesiune(criza-depresiune)a ciclului economic, sau care decurge dire ct din restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului. 2. Somaj de discontinuitate - se coroboreaza cu reglementarile privind concediil e de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie. 3. Somaj frictional - efectul dezutilizarii marginale a folosirii mainii de lucr u, care inglobeaza motive ce determina o persoana sa nu accepte un post pentru c a salariul primit are o utilitate sub un anumit minim. 4. Somaj de inadaptare - determinat de imposibilitatea unei parti a populatiei a ctive denumite tehnofoba, de a utiliza si a se adapta tehnicilor avansate actual e care presupun abstractie, interactivitate, viteza de executie si flexibilitate deosebite. Acest fenomen po ate fi evitat sau diminuat doar prin pregatirea si orientarea personalului. 5. Somaj intermitent - este generat de insuficienta mobilitate a fortei de munca si de inegalitatile intre calificarile persoanelor care vor sa se angajeze si c ele solicitate. 6. Somaj sezonier - se formeaza datorita restrangerii activitatii economice in a numite perioade , sezoane ale anului, in care conditiile economice sunt mai puti n prielnice, el fiind caracteristic: agriculturii, constructiilor si turismului. 7. Somajul structural - este determinat de tendintele de restructurare a economi ei pe activitaticare are loc sub incidenta progresului tehnico-economic, crizei energetice, fenomenelor sociale si politice. El se intalneste atat in tarile sla b dezvoltate, cat si in cele dezvoltate sau aflate in tranzitie la economia de p iata. Restrangerea lui presupune: mari investitii, recalificarea celor afectati, reorientarea invatamantului s.a. 8 Somaj tehnic este determinat de intreruperea activitatii unei firme din lipsa de comenzi pe un timp indelungat.Cei afectati primesc indemnizatii de soma j de la firma respectiva. Iesirea din somaj are loc odata cu reluarea activitati i. 9 Somaj tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehno logii cu aparate noi, si de centralizare a unor capitaluri. Resorbirea lui presu pune recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile cerinte. Politici de ocupare a fortei de munca Reprezinta un ansamblu de masuri elaborate de stat pentru a inte rvani pe piata muncii in scopul stimularii creerii de noi locuri de munca, dimin

uand dezechilibrele si disfinctionalitatile de pe piata muncii. Politici pasive de ocupare pornesc de la nivelul ocuparii considerat dat si urmaresc gasirea de noi solutii pentru angajarea excedentului de forta de mu nca. Exemple de masuri adoptate de aceste politici: reducerea duratei muncii diminuarea varstei de pensionare cresterea perioadei obligatorii de scolarizare cresterea locurilor de munca cu program zilnic redus si atipic restrictionarea imigrarilor Politici active de ocupare presupun masuri, metode, procedee de marire a nivelul ui ocuparii. Exemple de masuri de politica activa: - amplificarea si stimularea investitiilor ameliorarea continutului invatamantului imbunatatirea orientarii scolare si profesionale a tinerilor stimularea mobilitatii persoanelor active spre alte locuri de munca incurajarea cercetarii stiintifice extinderea activitatilor economico-sociale si ecologice