CUPRINS

Introducere

Cauzele șomajului

Forme ale șomajului

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii

Concluzii

Bibliografie

1
 ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR DIN ROMÂNIA

Introducere

În toate țările șomajul este un fenomen permanent. Prin dimensiunea

și durata sa, ridică o serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de
manifestare și posibilitățile de reducere a acestora.
Șomajul, prin efectele economico-sociale pe care le generează, a devenit o
problemă preocupantă, în ultimele decenii, pentru toate statele lumii.
Șomajul este un dezechilibru al pieței muncii la nivelul ei național - un
excedent al ofertei față de cererea de muncă cu niveluri și sensuri de evoluție
diferite pe țări și perioade, ce are în prezent un caracter permanent, dar care nu
exclude definitiv existența stării de ocupare deplină a forței de muncă1.
Șomajul se mai poate defini și ca o stare de inactivitate economică,
totală sau parțială, proprie celor care nu au loc de muncă, sunt în căutarea unuia,
dar nu-și pot găsi de lucru ca salariați2. Șomajul este locul de întâlnire și de
confruntare al cererii globale și ofertei globale de muncă.
Șomerii sunt acele persoane din cadrul populației active disponibile,
care doresc să lucreze și caută un loc de muncă retribuit deoarece nu au un astfel
de loc în mod curent.
În rândul șomerilor sunt incluse persoanele care și-au pierdut locul de muncă
pe care l-au avut, precum și noii ofertanți de forță de muncă, ce nu găsesc unde să
se angajeze.

1
Vlăsceanu, L., Politici educaţionale, în Politici Sociale. România în context European,Bucureşti:Editura
Alternative, 1997, p. 65
2
Voicu, B., Dezvoltare socială, Dicţionar de politici sociale, Bucureşti, Editura Expert, 2001, p. 133

2
 Șomerul este definit ca fiind persoana care îndeplinește următoarele
condiții:
-are o vârsta de peste 15 ani;
-este apt de munca;
-nu are loc de munca;
-este disponibil pentru o munca salarială sau nesalarială;
În România, Legea 1/1991 republicată cu modificări în Legea 86/1992,
precizează ca sunt considerați șomeri, persoanele apte de muncă, ce nu pot fi
încadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzătoare pregătirii lor.

Cauzele șomajului

Apariția și accentuarea șomajului au o multitudine de cauze obiective, dar și

subiective.
În condițiile unei productivități a muncii ridicate, ritmul de creștere
economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel încât să
asigure o ocupare deplină, pe piața muncii, decalajul între cererea de muncă și
oferta de muncă fiind în favoarea ultimei3.
Exista și cauze de ordin subiectiv, care țin de comportamentul reținut al
agenților economici de a angaja tineri, fie datorită lipsei lor de experiență, fie că
aceștia nu se încadrează în disciplina muncii.
În rândul tinerilor, șomajul apare și ca urmare a tendinței de a căuta locuri de
munca plătite cu un salariu mai mare, fapt ce întârzie integrarea lor activă.

3
Voiculescu, V., Educaţia în economia de piaţă, Iaşi: Editura Institutul European, 2008, p. 174

3
 Progresul tehnic
-pe termen scurt, este generator de șomaj, într-o proporție mai mare sau
mai mică, în funcție de capacitatea financiara a țărilor de a asimila noutățile
cercetării științifice.
-pe termen lung, generează noi nevoi, care sunt acoperite prin produse
rezultate din activități noi, generatoare de locuri de muncă.
Criza economica
-caracterizată prin scăderi sau stagnări ale activității economice,
sporește numărul de șomeri, integrarea lor fiind la un nivel scăzut. Absorbirea unui
număr cat mai mare de șomeri depinde de posibilitățile reale ale fiecărei țări de a
stimula agenții economici în creșterea investițiilor de capital.
În Romania, criza economica de lungă durata a generat un șomaj de mari
proporții, cu perspective reduse de reintegrare a forței d munca pe termen scurt.
Modificările de structura ale ramurilor și sectoarelor economice
-sub impactul diversificării cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc
inevitabil pentru o perioada îndelungată la reducerea cererii de muncă.
Imigrarea
Influențează asupra stării pieței muncii. Imigrarea unei părți a populației
active în vederea angajării în diferite țări va spori oferta de forța de muncă în
cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scădere a ofertei de munca în
zona de origine.
Conjunctura economică și politica internațională nefavorabilă influențează asupra
mersului economiei naționale.
Șomajul este, deci, generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind
preponderente în unele perioade și țări. Guvernele trebuie să reducă la minimum
efectele neplăcute ale ambelor fenomene.

4
 Forme ale șomajului

Șomajul involuntar se manifestă în diferite forme, după cauzele care îl

generează.
Formele dominante de extindere ale șomajului întâlnite astăzi sunt4:
-Șomajul ciclic - este generat de evoluția ciclului economic. In faza de
criza, șomajul sporește ca urmare a scăderii producției, a activităților economice și
creșterii numărului de falimente, restrângerea activității economice în anumite
anotimpuri ale anului, cu deosebire a întreprinderilor mici și mijlocii.
-Șomajul conjunctural-este efectul restrângerii activității economice în
unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali
economici, politici, sociali, interni și internaționali.
-Șomajul structural - apare ca efect al unei structuri înguste de ramuri și
subramuri, caracteristică pentru țările în curs de dezvoltare. Diversificarea
ramurilor ar oferi șanse mari de absorbție a forței de muncă.
-Șomajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care
impun un nou mod de organizare a producției și a muncii și în consecință, o
reducere a locurilor de muncă.
-Șomaj sezonier - este legat de restrângerea activității economice în
anumite anotimpuri ale anului, datorita condițiilor naturale, in agricultura,
construcții de locuințe, lucrări publice si de turism ( are un caracter ciclic ).
-Șomaj total - presupune pierderea locului de munca și încetarea totala a
activității (falimente, restructurarea profitului întreprinderii, închiderea unor unități
nerentabile).

4
Voicu, B., Dezvoltare socială, Dicţionar de politici sociale, Bucureşti, Editura Expert, 2001, p. 183

5
 -Șomajul parțial - constă în reducerea duratei de muncă sub nivelul stabilit
legal cu diminuarea corespunzătoare a salariului (săptămâna incompletă sau ziua
de munca redusă).
-Șomajul deghizat - cuprinde persoane declarate și înregistrate la Agenția
de Ocupare a Forței de Muncă în categoria șomerilor, dar care, în realitate,
lucrează fără contract de muncă, dar beneficiază de toate drepturile prevăzute în
legile privind șomerii.

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii

În acest context, tinerii activi, categorie socio-profesională importantă din

perspectiva dezvoltării economiei și societății pe termen lung, sunt incluși în
agenda priorităților strategice europene ale tuturor statelor membre, România fiind
una dintre țările cu reale dificultăți în ocuparea și menținerea stabilității tinerilor pe
piața muncii.
Contextul actual de integrare și menținere a tinerilor pe piața muncii face ca,
în prezent, să asistăm la modificări ale viziunii strategice europene, acțiuni
concrete, programe și măsuri de schimbare a statusului actual al pieței muncii, în
corelație cu ceea ce urmează să fie Europa la finalul anilor 20205.
România, ca țară membră a Uniunii Europene, promovează și
implementează sisteme și practici manageriale complexe, încercând să răspundă
tuturor provocărilor cu care se confruntă piața muncii, atât la nivel regional cât și
local. Cu o forță de muncă relativ bine ocupată, cu o rata a șomajului sub media
europeană, România reprezintă în prezent o țintă atât pentru guvernul european cât
și pentru cel național din perspectiva raționalizării echilibrului dintre cererea și
oferta existentă pe piața munci. O piață a muncii bine structurată, capabilă să
5
Vlăsceanu, L., Politici educaţionale, în Politici Sociale. România în context European,Bucureşti:Editura
Alternative, 1997, p. 124

6
atragă și să mențină o populație activă motivată și stabilă, reprezintă o prioritate
strategică, în special din perspectiva tinerilor, dar și din perspectiva reducerii
efectului de migrare a celor calificați în țări cu oferte mult mai atractive decât cele
locale/naționale.
De multe ori tinerii se întreabă:
De ce este aşa de greu de găsit un loc de muncă?
De ce, chiar dacă își şi găsesc ceva, sunt priviţi cu neîncredere de angajatori,
au cerinţe mari ca de exemplu: stagiu de lucru, practică ş.a.
Dar cum pot să corespundă acestor cerinţe dacă nu demult au absolvit
facultatea?
De ce este aşa de greu de oferit o şansă pentru a vedea daca se potrivește sau
nu cu postul oferit?
Tranziţia de la şcoală la viaţa activă şi integrarea în muncă a tinerilor
reprezintă o problemă esenţială, cu un puternic impact economic şi social,
fiind, în acelaşi timp un important etalon al eficienţei externe a sistemului de
educaţie6.
Din păcate, există mari diferenţe pe niveluri de educaţie în ceea ce
priveşte dezvoltarea şi aplicarea sistemelor de monitorizare a absolvenţilor.
Rolul deosebit de important pe care îl are sistemul de educație, în special
învățământul superior, este recunoscut, nu doar la nivelul României, ci și la
nivel european.
Absolvenții se confruntă nu numai cu un risc mai mare de a deveni
şomeri, comparativ cu alte grupuri ocupaţionale de pe piaţa muncii, dar şi cu
alte probleme ce ţin de plasarea în câmpul muncii, formarea profesională

6
Voiculescu, V., Educaţia în economia de piaţă, Iaşi: Editura Institutul European, 2008, p. 89

7
neadecvată exigenţelor pieţei muncii, salarizarea indecentă, oportunităţile
de angajare neatractive, migraţia internaţională de muncă în masă7.
Toate acestea sunt motivele pentru care tinerii sunt consideraţi un grup
social vulnerabili pe piaţa muncii, care necesită măsuri suplimentare de protecţie
socială.
Modul în care alegem cariera şi cum ne stabilim scopurile profesionale este
extrem de important.
Consilierea profesională a absolvenţilor cu privire la profesia pe care o aleg
este extrem de importantă, în special în condiţii de criza economică, atunci când
aşteptările lor trebuie corelate cu ceea ce se întâmplă pe piaţa munci.
Daca nu sunt consiliaţi şi îşi aleg într-un mod eronat cariera, mulţi
absolvenţi pot realiza prea târziu că nu pot găsi un loc de muncă s a u c ă
a c e l a îi nemulțumeşte.

7
https://cursdeguvernare.ro/brutalitatea-somajului-generational-in-romania-problema-structurala-a-societatii-o-
abordare-in-context-europan-si-regional.html

8
 Concluzii

Impactul educației asupra economiei şi, implicit, asupra pieţei forţei de

muncă, este demonstrată atât cantitativ, cât şi calitativ, prin aptitudinile indivizilor,
de care trebuie să se ţină cont. În ceea ce priveşte învăţământul universitar,
numărul tinerilor înscriși în învățământul superior este fost apreciabil, fiind
impulsionat de apariția mai multor instituții de învățământ superior.

Modernizarea sistemului de învățământ a determinat creșterea înscrișilor la

masterat, însă, în prezent, din cauza numărului limitat de locuri alocate la buget,
mulți tineri au renunțat să urmeze masteratul din considerente financiare. Alți tineri
fac în continuare eforturi pentru a plăti un loc la masterat în speranța unui viitor
profesional pe măsura așteptărilor.

Formarea profesională a tinerilor implică pregătirea acestora pentru o viață

activă pe piața muncii și depinde într-o mare măsură de dăruirea și pasiunea
cadrelor didactice.

Motivația din partea tinerilor constituie cel mai important aspect care
influențează rata de absorbție pe piața muncii după finalizarea studiilor. Formarea
profesională a tinerilor implică un grad mare de preocupare din partea
angajatorilor, care, prin contracte de colaborare cu universitățile, pot avea tineri
absolvenți pregătiți în funcție de profilul căutat de aceștia, orele de practică fiind o
modalitate eficientă de testare și îndrumare.

9
 BIBLIOGRAFIE

1.Vlăsceanu, L., Politici educaţionale, în Politici Sociale. România în

context European,Bucureşti:Editura Alternative, 1997.
2.Voicu, B., Dezvoltare socială, Dicţionar de politici sociale, Bucureşti,
Editura Expert, 2001.
3.Voiculescu, V., Educaţia în economia de piaţă, Iaşi: Editura Institutul
European, 2008.
4.https://cursdeguvernare.ro/brutalitatea-somajului-generational-in-romania-
problema-structurala-a-societatii-o-abordare-in-context-europan-si-regional.html

10