PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

Profesor coordonator
Zulean Marian
Masterandă
Ciobanu (Aroșculesei) Emanuela

1. Instituți Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

1
 Inițiatoare Vârstnice,
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
2. Formularea Şomajul în perioada actuală reprezintă un dezechilibru înregistrat la
problemei nivelul oricărei economii naţionale.
Acest fenomen se regăseşti şi la noi în ţară, în mod normal, având
anumite particularităţi. Şomajul, avându-şi premisele în disfuncţionalităţile
economiei sociale, în domeniul ocupării forţei de muncă, a reprezentat un
însoţitor permanent al perioadei de tranziţie la economia de piaţă
(Bădulescu, 2006).
Modul de manisfestare a şomajului în România, a fost puternic
determinat de transformările pe care economia românească a fost nevoită să
le suporte.
La începutul anilor ’90 primele persoane care au fost afectate de
disponibilizări au fost femeile (Enache, 2013). Trecerea anilor, a modificat
ponderea persoanelor afectate de şomaj, astfel încât, din anul 1997 numărul
persoanelor de sex masculin şomere a depăşit numărul persoanelor de sex
feminin aflate în şomaj. Această tendinţă se păstrează în continuare,
ponderea mai mare în rândul şomerilor este deţinută de către persoanele de
sex masculin.
Reducerea numărului şomerilor începută în anul 1999, a fost
întreruptă de criza economico – financiară.
Pe acest fundal al crizei financiare izbucnită la finele anului 2007,
precum și a unei conduceri deficitare ce este caracterizată de o serie de
stagnări economice, rata șomajului a crescut considerabil în România, după
cum urmează:
Intre 15-29 de ani
 2007- 4,1%
 2008- 5,7%
 2009- 7,8%
 2010- 6,8%
 2011- 7,4%
 2012- 7,0%
 2013- 7,3% 23,5%
 2014- 6,8% 25,7%
 2015- 6,8% 20,4%
 2016- 5.8% 21,7%
Tinerii între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncă şi nici nu
studiază reprezintă o adevărată problemă, atât pentru societate, cât şi pentru
buna lor dezvoltare, arată o analiză a Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare (OECD). Experţii au găsit o serie de factori care favorizează
fenomenul şomajului în rândul tinerilor, o problemă identificată la nivel
global sub numele de „generaţia pierdută“
Problema majoră este faptul că în țara noastră piața oferă șanse
reduse de angajabilitate tinerilor absolvenți, aceștia gasingu-și foarte greu
un loc de muncă.
Dintre factori care împiedică şi întârzie pătrunderea tinerilor pe piaţa

2
 muncii, pot fi amintiţi:
• lipsa de informaţii, de acces la reţelele sociale şi lipsa conexiunilor
între tineri, în special a tinerilor care fac parte din familii fără un
capital social semnificativ;
• lipsa de competenţe relevante locului de muncă;
• inclusiv tinerii care şi-au ales domeniul de studiu având în vedere
viitoarea orientare profesională, acumulează de cele mai multe ori
cunoştinţe generale, teoretice, care nu se dovedesc întotdeauna
relevante pentru activităţile propriu-zise, presupuse de un loc de
muncă;
• lipsa de posturi care solicită competenţe pentru un nivel entry level;
• lipsa de experienţă şi de recomandări care să crească încrederea
companiilor în tinerii cu potenţial de angajare.
Consecinţele şomajului în rândul tinerilor afectează direct nivelul de
fluctuaţie al personalului temporar pe piaţa muncii. Acumularea de
experienţă se reflectă atât la nivel individual, cât şi în gradul de
dezvoltare al pieţei muncii la nivel naţional.
Un nivel ridicat al şomajului contribuie de asemenea la
intensificarea sărăciei şi la scăderea nivelului de trai – de natură
cognitivă, medicală, nutriţională şi psihologică. Pe măsură ce tinerii
înaintează în vârstă şi îşi dezvoltă propriile familii, eşecul acestora în a
acumula atât capital economic, cât şi capital social poate fi proiectat
asupra copiilor
- Cea mai gravă problemă a absolvenților este legată de așa zisa
“lipsă de experiență”. Sunt companii care au început să renunțe la
această condiție, atâta timp cât absolventul a parcurs mai multe
stagii de practică de-a lungul facultății;
- În medie, annual în România sunt disponibile 1000 de locuri de
muncă, pe când numărul cererilor este cuprinsă între 120.000-
140.000 de locuri de muncă;
Așadar vorbim de un total de aproximativ 200.000 de tineri absolvenți
care au nevoie de locuri de muncă, dintre acești apoape 80% își gasesc de
muncă prin forțe proprii, însă 40.000 de mii rămân anual neangajați.
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică al
României 1, rata şomajului în România, pentru persoanele cu vârsta
cuprinsă între 15- 19 ani şi 20 - 24 ani, în trimestrul IV 2013, a atins cota de
33.3%, respective 22,6%. Evoluția principalilor indicatori macroeconomici
ce reflectă situaţia tinerilor pe piaţa muncii din România în perioada de
tranziţie nu atestă evoluţii pozitive pentru persoanele cuprinse între vârsta
de 15 – 24 ani.
Cu toate acestea, puţinele locuri de muncă existente în ţară au fost pe
deplin valorificate, ceea ce nu poate fi spus despre multe ţări membre ale
Uniunii Europene.
3. Denumirea Șomajului în rândul tinerilor din România
politicii

1
Institutul Naţional de Statistică al României, baza de date statistice TEMPO-online tuturial, insse.ro

3
 Incluziunea și Angajabilitatea tinerilor absolvenți din România
4. Scopul
politici
5. Obiectivele Obiectivul general- Scăderea ratei de șomaj din rândul tinerilor absolvenți
politicii din România
Obiective specifice
- Incluziunea pe piața formală a tinerilor absolvenți;
- Situația lor socială să fie îmbunătațită;
- Dezvoltarea capitalului uman;
- Tinerii absolvenți să fie integrați profesional prin măsuri atât generale cât
și specifice, precum:
a) Primirea de stimulente financiare la încadrare
b) Să fie scutiți de plată pentru contribuțiile la șomaj
c) Susținerea financiară pentru ucenicia la locul de muncă
d) Acordarea de credite cu dobândă preferențială celor care doresc să
își dezvolte propria afacere imediat după terminarea studiilor.
6. Beneficiari Beneficiari direcți
 Tineri absolvenți, prin introducerea acestora pe piața muncii imediat
după terminarea studiilor;
 Angajatorii, deoarece beneficiază de forță de muncă proaspăt
pregătită în domenii specifice, precum și subvenții acordate din
bugetul asigurărilor de șomaj;
Beneficiari indirecți
 Familiile tinerilor absolvenți integrați pe piața munci
 Cetățenii României
 Statul român, deoarece, cu cât numărul angajaților crește cu atât mai
mult si veniturile colectate din taxe și impozit se mărește.
7. Variante de Variante de atingere a IMPACTUL BUGETUL
soluționare obiectivelor
1. Crearea unui sistem -economic- dezvoltare Alocarea de
care să pună accent pe economică; fonduri
compatibilitate între -social- tinerii se pentru
conţinutul învăţării şi formează conform formarea
cerinţele pieţei de cerințelor cerute de specializată
muncă din România. angajatorii prezenți pe conformă cu
piața muncii, acest lucru cerințețe
se datorează și faptului pieției, și
că tinerii absolvenți pentru
învață după programe perfecționarea
școlare mai aproape de profesională a
realitate, însă acest lucru tinerilor.
nu asigură în totalitate
cunoștințele teoretice cu
ceea ce practica cere.
2. Școlile profesionale să -Formarea de Fonduri
fie adaptate la cerițele profesioniști pe un alocate pentru
pieței. anumit profil, renovare,

4
 meserie,etc. promovare,
-Evitarea așa ziselor pentru
“fabrici de diplome” consilierea
elevilor cu
privire la
meseriile de
viitor
Cheltuieli
alocate pentru
profesorii ce
vor preda în
aceste
instituții
3. Încheierea de -Reducerea numărului de Fonduri
parteneriate între stat și locuri de munca/ la pentru
companii/firme prin facultate alese în achitarea
care să existe necunoștiință de cauză; acestor
obligativitatea angajării -Elevii pot beneficia de subvenți
unui număr de x timpul si informațiile
persoane, ( adică necesare alegerii unui
oferirea de subvenții loc de muncă;
angajatorilor ceea ce - poate crește dorința
poate favoriza angajarea angajatorilor de a angaja
tinerilor). tineri prospăt formați;
4. Atragerea de investitori -Se creează noi locuri de
străini și satisfacerea muncă pentru tineret
necesităților pentru -ecomomia poate
desfășurarea prospera prin investirea
activităților acestora în activități ce vor aduce
profit statului prin
impozitare;
5. Organizarea obligatorie -Absolvenți au
a unui program de oportunitatea de a se
formare la nivelul familiariza cu climatul și
învățământului superior cultura unei organizații
“Internship-uri” multinaționale
Pot cunoaște
responsabilitățile pe care
trebuie să și le asume la
locul de muncă.

13. Procesul de Instituții și organizații Rezultatul consultării

consultare consultate
- Discuții purtate cu În urma analizei efectuate, a rezultat
experții misiunii de drept necesară delimitarea și tratarea
evaluare; următoarelor elemente, precum:
- Rezultate rapoartelor de  Obligațiile de conținut, respectiv
evaluare și monitorizare minimul impus pentru conținutul

5
 a progreselor
înregistrate în țara
nostră, cu privire la
domeniul formări, așa
cum apar acestea în
diverse documente cu
caracter public;
- Rezultate procesării
chestionarelor aplicate
de ANOFM în ultimul
an
instrumentelor de implementare a
politicii publice, așa cum arată
actele normaive în vigoare.
 Standardele de calitate
 Nevoile beneficiarilor
 Nevoile prestatorilor de formare
 Nevoia de eficiență și eficacitate,
respectiv minimul impus de
constrângerile normative, atât
instituțional ecât și strategice cu
privire la raportul preț-calitate și
raportul cost-rezultate;

15. Varianta de Ca și variantă recomandată de soluționare a problemei aici prezente, am

soluționare cuplat toate cele 5 variante menționate de mai sus, putând astfel forma un
recomandat sistem complex de formare a tinerilor din România, determinându-i pe
ă angajatori și investitorii din țară să se bazeze pe forța tânără de muncă bine
pregătită pentru complexitatea cerințelor pieței actuale.

1. Beneficiarii sistemului de formare vor fi toate categoriile de tineri.

Avantajul major al acestei variante îl reprezintă faptul că formarea

resurselor umane se realizează specific unei politici reale de piață, fără
implicarea unor modificări la nivelul competențelor autorităților publice.
Efectele pozitive ce se vor obține vor fi superioare efortului implicat în
atingerea scopului și al obiectivelor politici, însă vor fi obținute într-un timp
relativ rezonabil și cu anumite modificări ale procedurilor existente actual.
Dezavantajul acestei măsuri este faptul că nu poate estompa dedfinitiv
problema tinerilor absolvenți, aceasta rămâne în continuare parțial
nerezolvată, iar din acest motiv pot exista riscuri la implementarea politicii.
Impactul se apreciază în funcție de costureile și beneficiile luate în calcul
conform analizei alăturate.
Ca și categorii de furnizori ai acestui sistem de formare, vor face
parte toate “categoriile de furnizori de servicii și formare pentru tineri”.
Dezavantajul major îl reprezintă multitudinea furnizorilor, ceea ce duce la
lipsa omogenității în abordarea procesului de formare a resurselor umane.

2. Elaborarea și aprobarea documentelor de fundamentare a

propunerii au loc conform planificării, fără a avea loc implicații a
altor actori pe piața formării pentru tineret.

Reglmentarea sistemului de formare profesională va ține cont de cele mai

înalte standartde de formare a tinerilor, conforme cu planificările existente
la nivel național, ceea ce reprezintă un avantaj major al atingerii țintei
noastre. Riscul major ar fi faptul că, din diverse motive, pot exista
neimplicații din partea tuturor factorilor interesați la momentul elaborării
efective a documentelor de fundamentare a inițiativei, vizând aici
persoanele juridice de prept public sau privat, ce au competențe în domeniul

6
de reglementare al formării pentru tineret.

3. Implementarea propunerii se va face într-un mod echilibrat prin

instrumente specifice sau constrângeri normative, prin
intrumente/contrângeri strategice, precum și prin reglajul oferit de
piața din România.

Principalele avantaje ale acestui proces sunt reprezentate de stabilirea

unui ansamblu de norme în domeniul formării tinerilor, de instituire a unei
legislații coroborate cu elaborarea și implementarea de strategii naționale și
sectoriale în acest domeniu, precum și cu funcționalitarea mecanismelor de
reglare a pieței. Un risc ce poate fi remarcat este implementarea deficitară a
legislației.
Impactul: la nivel global, impactul poate fi pe de o parte, instituirea unui
cadru precoce corelat cu reglementarea formării tinerilor, iar pe de altă
parte, crearea unui set de premise ce țin de dezvoltarea pieței serviciilor de
formare pentru tineret într-un mediu concurențial.
Grupurile avizate/afectate: instituțiile și autoritățile publice care
achiziționează servicii de formare, furnizorii de servicii de formare pentru
tineri, persoanele juridice de drept public și privat, etc.

4. Monitorizarea, evaluarea și reglarea periodică a sistemului de

formare se face prin redefinirea competențelor diferitelor instituții
și autorității publice.

Beneficiul acestei variante este dat de creșterea semnificativă a posibilității

de coordonare în parcurgerea etapelor în managementul sistemului de
formare a tinerilor, asigurând preluarea etapelor succesive a rezultatelor
parcurgerii etapelor anterioare, respectându-se finalitatea procesului.

5. Informarea celor implicații va fi de tip administrativ, unitateral și

informare de tip comunicare și asistență.

Prin această variantă poate crește capacitatea administrativă de

implementare și reducere a unor costuri de natură financiară sau non-
financiară, tinându-se cont și de eventualele eșecuri la implementare.
Dezavantajul selectării acestei variante este dat de prezentul raport între,
volumul de muncă necesar îndeplinirii atribuțiilor aferente implementării și
resursele detinute efectiv alocării acestui scop.

6. Responsabilitatea privind implementarea va consta într-un

echilibru dintre constrângeri și motivarea pozitivă

În condițiile în care o lege trebuie aplicată obligatoriu iar încălcarea ei

este sancționată, atunci beneficiul principal al alegerii acestei variante
de soluționare îl reprezintă, posibilitatea promovării și recompensării
bunelor practici, încurajarea menținerii de bune practicii, precum și a
urmăririi de către autorității și instituții publice.

7
 Un dezavantaj, manifestat sub forma unui risc la implementare poate fi
faptul că, există constrângeri bugetare asupra posibilităților de utilizare
a instrumentelor de motivare pozitivă.

7. Campania de promovare se va adresa sistemului administrativ și

publicului larg

Beneficiul îl reprezintă dublarea promovării noilor reglementări, ceea ce

permite modificarea într-un sens pozitiv a gradului de cunoștere și a
percepției societății civile.

16. Indicatori de performanță

 Evoluția raportului cerere-ofertă pe piața serviciilor de formare
pentru tineri;
 Evoluția ponderii cheltuielilor cu formarea profesională în
bugetele autorităților și instituțiilor publice;
 Gradul de acoperire a nevoilor de formare în anul prezent;
 Gradul de diversificare a contractării serviciilor de formare pe
categorii de furnizori;
 Gradul de respectare a termenelor stabilite în planul de acțiuni
detaliate;
 Gradul de ajustarea a politicii publice
 Numărul de actualizări a politicii publice
 Evoluția percepției tinerilor cu privire la domeniul formării
profesionale;
 Evoluția percepției întregii societății,în general, și a cetățenilor,
în particular, asupra nivelului de pregătire a tinerilor

Planul de acțiuni detaliat

Activitate Subactivități Termen de Bugetul Cine este

finalitate estimat responsabil
1. Proiectul privind -Proiectul este ANOFM
formarea elaborat conform 1 septembrie
profesională a hotărârii de Guvern 2017 ȘI
tinerilor trebuie Guvernul
adoptat de Guvern - asigurarea 30 octombrie României
8
 transparenței 2017

- adoptarea
proiectului privind 20 noiembrie
formarea profeională 2017
a tinerilor

2. Elaborarea și ANOFM
aprobarea strategiei ȘI
multinaționale în 30 martie
Guvernul
vederea formării 2018
tinerilor României
3. Campania de -Elaborarea 1 APR- 30 APR
informare proiectului ce vizează 2018
desfășurarea
campaniei de ANOFM
informare 1 MAI-1
AUGUST 2018
-desfășurarea propriu
zisă a campaniei 30
OCTOMBRIE
-evaluarea și 2018
interpretarea
rezultatelor
campaniei
4. MONITORIZARE 1 sept 2019 ANOFM
A
IMPLEMENTĂRII
proiectului de
politică publică
5. EVALUAREA Proces ANOFM
IMPLEMENTĂRII continuu
6. Proiectului de
politică publică

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Bădulescu A. (2006), Şomajul în România. O analiză retrospectivă (1991 - 2005),

Revista Economie teoretică şi aplicată, nr. 2/2006 ;
2. Enache Sorina (2013), Interdependenţa dintre piaţa muncii şi şomaj în economia
postcriză, Revista Economie Teoretică şi Aplicată, nr. 8;
3. http://www.guv.ro/
4. http://www.europa.eu
5. http://www.insse.ro
6. http://consilieresiorientare.ro/tineri-somer
7. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014-
12-29_HG_SIncluziune-Anexa1.pdf

10