Sunteți pe pagina 1din 23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT - ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Propunere de politică
publică

1
BUCURESTI,2010

Cuprins

1.Prezentarea domeniului
1.1 Accesibilitatea la serviciile medicale
1.2. Prioritatile nationale in domeniul sanatatii
1.3 Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate
1.4 Personalul medical
1.5 Echiparea şi dotarea spitalelor

2.Analiza diagnostică

2.1 Puncte forte


2.2 Puncte slabe

3.Probleme de interes public

4.Prioritizarea problemelor de interes public

5.Propunerea de politica publica

2
Capitolul I

Prezentarea domeniului

Sanatatea reprezinta un concept complex cu cateva aspecte, ce cuprind


dimensiunea emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala. Sanatatea
inseamna mult mai mult decat absenta bolii. Ea este un proces ce contribuie la
bunastare si echilibru.
Desi oamenii se pot orienta pe diferitele aspecte ale sanatatii, toate
aceste dimensiuni sunt interrelationate. Efectele pozitive dobandite intr-o
anumita directie tind sa se lege de alta dimensiune, iar influentele negative ce
apar pe o dimensiune vor genera probabil probleme pentru celelalte.
Toate dimensiunile sanatatii sunt influentate, afectate chiar, de mai multi
factori, care pot fi grupati in factori ai sistemului de ingrijire a sanatatii, factori
ai mediului, factori genetici si factori ai stilului de viata.
Factorii stilului de viata sunt din multe privinte factorii cei mai influenti
asupra sanatatii pe ansamblu. De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai
bine tinuti sub control. Stilul de viata include seturi de conduita ce afecteaza in
mod diferit zona de actiune sau viata unei persoane.
Componentele stilului de viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul
de distractie, stilul de comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoastere,
stilul de consum, stilul de alimentatie si stilul de ecologie.
Desi stilul de viata este complex, totusi acesta se situeaza sub controlul
personal si este dictat de capacitatea de a alege in mod amplu fapt care poate fi
un beneficiu asupra vietii si sanatatii persoanei.

3
1.1 Accesibilitatea la serviciile medicale

Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi


sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare
economică, factori socio-culturali. Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat
aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.
Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinata de
convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus,
disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe
nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin
patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe
suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare)
precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); aşezare geografică
inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip.
În România sunt evidenţiabile toate cele patru tipuri de inechităţi în
accesul la serviciile de îngrijiri, ceea ce determină inechităţi în starea de sănătate
a diferitelor grupuri de populaţie, a unor comunităţi din diferite zone geografice
şi a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparităţi se manifestă prin
indicatori modeşti de bază ai stării de sănătate(speranţa de viaţă la naştere,
mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, grad de
morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate), dar şi prin nivelul scăzut de
informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de
îngrijiri de sănătate şi pachetul de servicii de bază din România.
Populaţia arondată localităţilor din mediul rural fără medici de familie era
de 145110 locuitori, reprezentând 1.48 % din totalul populaţiei din mediul rural
din care:
 85616 – populaţie înscrisă pe listele medicilor de familie din localităţi
învecinate
 35135 – populaţie asistată de cadre medii din dispensarele medicale care,
datorită lipsei unui medic nu s-au putut constitui în cabinete medicale
organizate conform OG nr. 124/1998.
 24359 – populaţie neasistată nici de cadre medii1
Numărul total de cabinete de medici de familie era în 2007 de 10.985, din
care: - în mediul rural : 4.621 cabinete;
- în mediul urban : 6.364 cabinete. 2

1.2. Prioritatile nationale in domeniul sanatatii

1
http://www.ms.ro/pagina.php?id=119
2
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania_in_cifre.ro.do

4
a) realizarea unui sistem de sanatate modern si performant, adaptat nevoilor
populatiei si compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene;
b) reorganizarea sistemului de sanatate, cu descentralizare organizationala si
decizionala;
c) imbunatatirea permanenta a starii de sanatate a populatiei si accesul
echitabil la servicii de sanatate pentru toate categoriile de populatie, inclusiv
pentru cea din mediul rural;
d) dezvoltarea sistemului calitatii actului medical si a sigurantei pacientului;
e) dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor in sanatate bazat pe criterii
de transparenta, calitate si evidente medicale;
f) diversificarea si utilizarea de noi metode de finantare a serviciilor
spitalicesti care sa aiba ca baza performanta si calitatea serviciilor oferite
pacientilor;
g) dezvoltarea asigurarilor private de sanatate;
h) definirea unor noi reguli de compensare si de stabilire a pretului la
medicamente pentru asigurarea utilizarii in conditii de cost/eficienta a resurselor
publice;
i) dezvoltarea unor politici sectoriale coerente de formare, dezvoltare si
alocare a resurselor umane in sectorul sanitar;
j) dezvoltarea sistemului de sanatate publica la nivel national, regional si
local in vederea eficientizarii supravegherii si controlului bolilor transmisibile,
netransmisibile si impactului factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei;
k) educatia pentru sanatate a populatiei in scopul deprinderii
comportamentelor preventive si al imbunatatirii indicatorilor demografici,
cresterii calitatii vietii si reducerii nevoilor de ingrijiri medicale;
l) perfectionarea managementului sistemului informatic al sistemului de
sanatate.

5
1.3 Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate

Potrivit legii3, sunt asigurati toţi cetăţenii români cu domiciliul in tara,


precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea
dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii
contributiei la fond, in condiţiile legii. In aceasta calitate, persoana in cauza
incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau
prin angajator, al carui model se stabileste prin ordin al presedintelui CNAS cu
avizul consiliului de administratie. Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de
servicii medicale de la data inceperii platii contributiei la fond, urmand ca
sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de sanatate si Agentia
Nationala de Administrare Fiscala, in conditiile legii, inclusiv accesoriile
aplicate pentru creantele bugetare.
Următoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata
contributiei:
a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de
26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului
universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza
venituri din munca;
b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de
protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari
de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim
garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; soţul, soţia si părinţii fara
venituri proprii, aflaţi in întreţinerea unei persoane asigurate;
c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive
politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor
deportate in strainatate ;
d) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca, pensie
sau alte surse, cu excepţia celor obţinute in baza Ordonanţei de urgenta a
Guvernului nr. 102/1999*) privind protecţia speciala si încadrarea in munca a
persoanelor cu handicap, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr.
519/2002, cu modificările si completările ulterioare;
e) bolnavii cu afecţiuni incluse in programele naţionale de sănătate
stabilite de Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afecţiuni,
daca nu realizează venituri din munca, pensie sau din alte resurse;
f) femeile însărcinate si lăuzele, daca nu au nici un venit sau au venituri
sub salariul de baza minim brut pe tara.

3
Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006, publicata in Monitorul Oficial Nr. 372 din 28 aprilie 2006

6
Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate menţionează că la 30 septembrie 2005, în mediul urban gradul de
cuprindere în sistemul de asigurări era de 96.08%, iar în cel rural de 89.25%.
Raportul de activitate pe anul 2008 al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate4 evidenţiază evoluţia numărului de medici de familie aflaţi in relaţie
contractuală cu CAS, pe medii de rezidenta, in perioada 2004 – 2008, după cum
urmează:

 Anul 2005 – mediul urban: 57,4% ; mediul rural: 42,6% ;


 Anul 2006 – mediul urban: 57,8% ; mediul rural: 42,2% ;
 Anul 2007 – mediul urban: 57,6% ; mediul rural: 42,4% ;
 Anul 2008 – mediul urban: 59,8% ; mediul rural: 40,2% ;
 Anul 2009 – mediul urban: 60,15% ; mediul rural: 39,85% ;

1.4. Calitatea serviciului medical

Calitatea serviciilor medicale nu este atat de buna pe cat si-ar dori


romanii. Mai mult, standardele de calitate in unitatile spitalicesti nu satisfac nici
macar asteptarile medicilor si ale personalului medical. Singurul domeniu in
care putem vorbi de o buna implementare a controlului calitatii este medicina de
laborator. Normele si standardele de calitate sunt in faze incipiente de
dezvoltare, dar chiar si asa respectarea normelor si conditiilor minime nu este
pusa in aplicare. Laboratoarele sunt o exceptie de la aceasta regula: controlul
calitatii este bine implementat in activitatea laboratoarelor, deoarece, in cazul
acestor servicii, exista deja programe nationale ale controlului calitatii.
In ceea ce priveste ghidurile si protocoalele clinice terapeutice,
instrumentele de sustinere a calitatii absolut necesare, acestea se afla, in mare
parte, in curs de elaborare.
Deja au fost adoptate, prin Ordin al ministrului sanatatii, un numar de 32
de ghiduri si protocoale, alte 330 sunt in curs de publicare in Monitorul Oficial,
iar activitatea de elaborare a acestora de catre comisiile de specialitate ale
Ministerului Sanatatii va continua intr-un ritm accelerat.
Mai multe state europene, dar si Statele Unite ale Americii au aratat ca,
prin abordarea masurilor potrivite si bine gandite, procedurile de crestere a
calitatii serviciilor medicale pot fi stimulate. Tara noastra, ca in multe alte
domenii, este la inceput de drum in ceea ce priveste asigurarea calitatii
serviciilor medicale. Ramane de vazut ce vor alege autoritatile sa faca in aceasta
privinta. Exemple de urmat sunt suficiente, ele trebuie insa neaparat analizate si
adaptate pentru sistemul nostru medical. Din pacate, chiar si acolo unde exista
proceduri de evaluare a calitatii exista dificultati in intelegerea lor. Si asta pentru
4
http://www.cnas.ro/?id=126

7
ca sunt definite destul de neclar. Distinctia dintre autorizare si acreditare nu este
clara in Romania si niciuna dintre proceduri nu este implementata adecvat. Desi
exista o procedura de autorizare pentru spitale, multe spitale nu indeplinesc
standardele impuse, dar continua sa functioneze in baza unei licente temporare,
pe termen nedefinit. Conform experientei internationale, procesul de autorizare
trebuie sa stabileasca standarde si sa prevada resursele minime necesare pentru
derularea unei activitati date, permitand astfel clasificarea spitalelor conform
nivelurilor de asistenta asigurata.

1.4 Personalul medical

Analize recente au relevat ca exista inegalităţi regionale marcate în


acoperirea populaţiei cu personal medical. Astfel, numărul de locuitori care
revin la un medic în mediul rural este de peste 6 ori mai mare decât în cel urban,
pentru 2007. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud şi Sud-Est (773, respectiv
655 locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est se inregistreaza cea mai slabă
acoperire cu medici în mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea,
numărul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistentă comunitară
revenind 26265 de persoane. In mediul rural există 98 de localităţi fără medic.5

5
http://www.ms.ro/pagina.php?id=119

8
Tabel 1 – Evoluţia cadrelor medico-sanitare in perioada 2007-
2009
2007 2008 2009
Medici
47198 46876 47295
Nr de locuitori la un medic
424 416 421
Nr de medici la 10000 locuitori
21,6 21,4 21,8
Stomatologi
11615 11720 11983
Nr de locuitori la un stomatolog
1854 1773 1714
Nr de stomatologi la 10000 locuitori
5,4 5,9 6,3
Farmacişti
11096 11289 11362
Nr de locuitori la un farmacist
1941 1892 1725
Nr de farmacişti la 10000 locuitori
5,2 5,7 6,1
Personal sanitar mediu
133669 142385 156283

Nr de locuitori la un cadru mediu 161 156 148

Nr de personal mediu la 10000


locuitori 62,1 63,4 64,2

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania_in_cifre.ro.do

În anul 2009, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit în medie


421 locuitori (424 locuitori în anul 2007). La un stomatolog au revenit 1714
locuitori, cu 140 locuitori mai puţin faţă de anul 2007, iar la un farmacist au
revenit 1918 locuitori, cu 224 mai puţin decât în anul 2007. În anul 2009, la
10000 locuitori, reveneau: 21,8 medici; 6,3 stomatologi; 6,1 farmacişti şi 64,2
personal sanitar mediu.
Numărul total de cabinete medici de familie era în 2009 de 11.583, din
care:
- în mediul rural : 4.791 cabinete;
- în mediul urban : 6.791 cabinete. 6
6
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/romania_in_cifre.ro.do

9
In prezent, în România, numărul medicilor la 100.000 de locuitori este de
192,06, în timp ce în UE este de 322,38; al medicilor specialişti este de 46,90 în
timp ce în UE este de 106,28; al chirurgilor de numai 19,08 comparativ cu
39,32; al ginecologilor de 9,31 faţă de 13,53 în UE. Nici numărul medicilor
pediatri nu este mai mare, astfel că în timp ce în România este de 10,04 la
100.000 de locuitori, în UE atinge 14,15. De asemenea, numărul medicilor de
familie este de 68,73 în timp ce în UE este de 96,71, iar deficitul de medici
specialişti este de peste 20%, respectiv 2.117 persoane, la acest moment numărul
medicilor specialişti din ţară fiind de aproximativ 10.200.7
Potrivit datelor furnizate de Biroul de presa al Ministerului Sănătăţii
Publice8, un număr din ce în ce mai mare de medici solicită eliberarea actelor
necesare pentru a pleca să lucreze in străinătate. 7.190 dintre cei aproape 40.000
de medici, medici dentisti si farmacisti din Romania şi-au depus actele pentru a
lucra în afara ţării. Din cele peste 7.000 de cereri depuse, până la sfârşitul lunii
iulie au fost eliberate 5.460 de adeverinte de conformitate.
Cele mai solicitate destinatii sunt Franta, Spania, Germania si Marea
Britanie, unde medicii romani pot castiga intre 1.600 si 3.800 de euro pe luna.
Specialităţile cele mai cerute in UE sunt medicina de familie, anestezia si terapia
intensiva, reumatologia, ortopedia si psihiatria.
O migraţie masiva se inregistreaza si in randul asistentelor medicale si al
moaselor. La sfarsitul lunii iulie, 4.398 de asistente medicale si moase au
solicitat eliberarea adeverintelor pentru a pleca sa lucreze in strainatate, in
special in Italia, Belgia si in Marea Britanie.
In prezent, 6% dintre medicii romani au cerut eliberarea de documente
pentru a lucra in strainatate, iar 4% s-au angajat. In România, o treime din
judetele tarii duc lipsa de o treime din specialitatile medicale. Judeţele cele mai
afectate sunt cele defavorizate precum Alba, Maramures, Vaslui.
Daca se va aplica si directiva UE potrivit careia medicii trebuie sa lucreze
35 de ore pe saptamana si sa nu faca mai mult de o garda, sistemul medical
romanesc va claca, in prezent medicii romani făcând o garda la doua zile.
De asemenea, salarizarea in sistemul sanitar este inca la un nivel destul de
scazut.Potrivit oficialilor ministeriali, salariul mediu, la nivel de tara, pentru un
medic specialist, este de 1.639 de lei, mult mai bine platit fiind un medic
specialist din anatomia patologica si medicina legala, la care s-a calculat un
salariu mediu de 3.277 de lei. Un medic rezident in anul IV, V, VI sau VII are un
salariu mediu de 1.478 de lei, in timp ce un rezident in anul I are doar 1.019 lei.
Un asistent medical are un salariu mediu de 986 de lei, iar o infirmiera, un

7
http://ziarero.realitatea.net/articol.php?id=1257318202
8
http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/ShowNews/Numarul-medicilor-care-vor-sa-lucreze-in-
strainatate_-in-crestere_602/

10
salariu mediu de 637 de lei, ceva mai bine fiind platite moasele, la care se indica
salarii medii de 880 de lei.9
Potrivit declaraţiei preşedintelui CMR,10 migraţia medicilor din România
depăşeşte media pe ţară de 2 la sută, considerată de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) cod roşu, adică motiv de criză, care poate face ca un sistem de
sanitar să clacheze, pe termen scurt sau mai lung. De la începutul anului 2008
până la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat de la Colegiului
Medicilor din România (CMR) certificate de probitate morală pentru a putea
lucra în străinătate. Cele mai multe certificate au fost eliberate în Bucureşti -
309, Iaşi şi Timiş, câte 102, Cluj - 63, Caraş Severin - 40, Vaslui - 35 şi
Constanţa – 25.

1.5 Echiparea şi dotarea spitalelor

Ministerul Sănătăţii Publice11 a demarat un amplu proiect de modernizare


a infrastructurii unităţilor medicale, având drept principal obiectiv creşterea
accesului populaţiei la servicii medicale performante, care să acopere nevoile
acesteia şi care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de
servicii de acelaşi tip din statele membre ale Uniunii Europene. În momentul de
faţă se află în derulare un contract pentru realizarea de studii de prefezabilitate şi
fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcţia şi dotarea cu echipamente
medicale a unui număr de opt spitale universitare regionale de urgenţă şi
douăzeci spitale judeţene de urgenţă. Au fost elaborate studiile de prefezabilitate
pentru cele 20 de spitale judeţene de urgenţă şi 8 spitale regionale de urgenţă.
Cele 8 spitale regionale se vor construi în regiunile de dezvoltare
socioeconomică, având la bază resursele umane şi materiale aflate în centrele
universitare tradiţionale. In 20 de municipii reşedinţă de judeţ se vor construi
spitalele de urgenţă judeţene, ce vor asigura asistenţa medicală de urgenţă de
înaltă specialitate pentru populaţia judeţului şi cea a judeţelor limitrofe.
Finanţarea noilor spitale de urgenţă va fi efectuată din surse proprii, credite
bancare, fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local, fonduri speciale
constituite prin lege şi credite externe garantate sau contractate direct de către
stat.
In judeţele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea
spitalelor existente. În programul de reabilitare a celor 15 spitale judeţene de
urgenţă sunt implicate atât spitalele judeţene ce urmează a fi beneficiare ale
programului de modernizare, cât şi autorităţile de sănătate publică din judeţele
respective şi alte unităţi spitaliceşti. Pentru elaborarea studiilor de fezabilitate a
fost alocata suma de 36.820 mii lei. Finantarea reabilitarii se realizează din
9
http://www.timpolis.ro/index.php?page=column&nr=1566&r=19&a=2
10
http://www.mediafax.ro/social/migratia-medicilor-din-romania-considerata-alarmanta-de-oms-3170525
11
http://www.ms.ro/pagina.php?id=119

11
surse proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local,
fonduri speciale constituite prin lege, credite externe garantate sau contractate
direct de către stat, precum şi prin fonduri europene.
Ministerul Sănătăţii Publice a prevăzut în programul de achizitii pe anul
2007 achiziţionarea prin licitaţie publică deschisă de aparatură medicală pentru
dotarea spitalelor din subordine si achizitionarea de servicii de reabilitare
aparatura medicala, in valoare totala de circa 9.324.000 lei. Astfel, s-au
achiziţionat angiografe, aparatura radiologica fixa, camere Gamma si instalatii
de sterilizare,aparate de ventilatie, aparate de anestezie, aparate de radiologie
mobila.
In anul 2007 s-a început implementarea programului “Reforma sectorului
sanitar APL2”, finantat prin doua imprumuturi externe acordate de Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si respectiv Banca Europeana
de Investitii. In cadrul acestui program s-au achiziţionat următoarele categorii de
echipamente :

- echipamente pentru unitatile de primiri urgente din 63 de spitale din


Romania, in valoare totala de 13,7 mil EUR ; principalele tipuri de
echipamente care urmeaza sa fie achizitionate sunt : paturi pentru resuscitare si
transfer, monitoare, defibrilatoare, analizoare, targi, ventilatoare, ecografe.
Licitatia pentru achizitionarea acestor echipamente s-a desfasurat in anul 2006,
iar semnarea contractelor s-a finalizat in martie 2007. Livrarile sunt planificate
in 4 transe, din care prima transa s-a incheiat in conditii bune, iar in acest
moment se deruleaza transa a doua. Echipamentele se vor livra in totalitate pana
la sfarsitul anului 2007.

- echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre


ambulante, Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicoptere
autoritati de sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor
medicale, in valoare totala de aproximativ 13,4 mil EUR.
- echipamente pentru 220 maternitati si sectii de pediatrie din aproape toate
spitalele din Romania, in valoare totala de 43,5 mil EUR. Principalele tipuri de
echipamente ce urmeaza sa fie achizitionate sunt: incubatoare si echipamente
standard si de inalta performanta pentru neonatologie si pentru Unitatile de
Terapie Intensiva neonatala, monitoare, echipamente pentru sectiile de
Ginecologie si Chirurgie, echipamente pentru sterilizare, ecografe, aparate de
radiologie mobila, analizoare, echipamente pentru diagnostic fetal si pentru
nutritia parenterala a nou-nascutilor.
Insă, conform declaraţiei fostului ministru al sănătăţii 12, Ion Bazac,
România are nevoie de 2 miliarde de euro pentru a ajunge la nivelul de baza al
dotărilor din tarile membre ale Uniunii Europene.
12
http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/ShowNews/Bazac_-Romania-are-nevoie-de-doua-miliarde-de-
euro-pentru-aparatura-medicala-moderna_2428/

12
Capitolul II

Analiza diagnostică

2.1 Puncte forte

- Ministerul Sănătăţii Publice13 a demarat un amplu proiect de modernizare a


infrastructurii unităţilor medicale, având drept principal obiectiv creşterea
accesului populaţiei la servicii medicale performante.
-Achiziţionarea, în urma programului “Reforma sectorului sanitar APL2”, de
echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre ambulante,
Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicopterele autoritatilor de
sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor medicale, in valoare
totala de aproximativ 13,4 mil EUR;
-Personal cu pregatire in domenii diferite (atat in domeniul medical, cat si in alte
domenii inrudite sau complementare), ceea ce creste capacitatea de rezolvare a
unor problematici complexe;
-Imbunatatirea permanenta a starii de sanatate a populatiei si accesul echitabil la
servicii de sanatate pentru toate categoriile de populatie, inclusiv pentru cea din
mediul rural
-dezvoltarea asigurarilor private de sanatate
-perfectionarea managementului sistemului informatic al sistemului de sanatate
-educatia pentru sanatate a populatiei in scopul deprinderii comportamentelor
preventive si al imbunatatirii indicatorilor demografici, cresterii calitatii vietii si
reducerii nevoilor de ingrijiri medicale
-categorii de persoane ce beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei: toti
copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin
din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca,
persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca, pensie sau alte
surse, femeile însărcinate si lăuzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub
salariul de baza minim brut pe tara.
-Singurul domeniu in care putem vorbi de o buna implementare a controlului
calitatii este medicina de laborator ,deoarece in cazul acestor servicii, exista deja
programe nationale ale controlului calitatii.
- In judeţele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea
spitalelor existente.

13
http://www.ms.ro/pagina.php?id=119

13
2.2 Puncte slabe

-Potrivit datelor furnizate de Biroul de presa al Ministerului Sănătăţii Publice 14,


un număr din ce în ce mai mare de medici solicită eliberarea actelor necesare
pentru a pleca să lucreze in străinătate.O migraţie masiva se inregistreaza si in
randul asistentelor medicale si al moaselor.
-De asemenea, salarizarea in sistemul sanitar este inca la un nivel destul de
scazut.
-Populaţia arondată localităţilor din mediul rural fără medici de familie este de
aproximativ 1.5 % din totalul populaţiei din mediul rural( numărul de locuitori
care revin la un medic în mediul rural este de peste 6 ori mai mare decât în cel
urban).
-O mare parte din populaţie este asistată de cadre medii din dispensarele
medicale care, datorită lipsei unui medic nu s-au putut constitui în cabinete
medicale.
-Calitatea serviciilor medicale nu este atat de buna pe cat si-ar dori romanii, iar
standardele de calitate in unitatile spitalicesti nu satisfac nici macar asteptarile
medicilor si ale personalului medical.
-De asemenea, numărul de asistente comunitare este total insuficient, la o
asistentă comunitară revenind 26265 de persoane.
-24359 – numarul persoanelor neasistate nici macar de cadre medii
-Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin patru motive:
- Etnice si rasiale (apar deseori discriminari in ceea ce priveste
accesibilitatea la servicii, atunci cand vine vorba de rromi sau de
persoane fara posibilitati materiale)
- Economice, aici incluzand costurile directe suportate de
populatie(costuri legate de tratamente si spitalizare), precum si cele
indirecte(cost transport, timpi de asteptare)
- Asezarea geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri
- Calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.
- nivelul scăzut de informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru
sănătate.

Capitolul III

Probleme de interes public

 Scăderea semnificativă a numărului populaţiei înscrisă pe listele


medicilor de familie în mediul rural este unul dintre punctele slabe ale
14
http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/ShowNews/Numarul-medicilor-care-vor-sa-lucreze-in-
strainatate_-in-crestere_602/

14
sistemului sanitar din România şi totodată o problemă de interes public, ce
necesită o atenţie deosebită din partea autorităţilor.
Raportul de activitate pe anul 2008 al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate15 evidenţiază evoluţia ponderii populaţiei înscrisă pe listele medicilor
de familie, pe medii de rezidenţă, în perioada 2004 – 2008, după cum urmează:
 Anul 2004 – mediul urban: 95,59 ; mediul rural: 91,47 ;
 Anul 2005 – mediul urban: 97,76 ; mediul rural: 87,84 ;
 Anul 2006 – mediul urban: 96,63 ; mediul rural: 84,43 ;
 Anul 2007 – mediul urban: 94,95 ; mediul rural: 80,27 ;
 Anul 2008 – mediul urban: 96,25 ; mediul rural: 77,44 ;

Cauzele scăderii numărului populaţiei înscrisă pe listele medicilor de


familie în mediul rural sunt multiple şi variate:
- satele şi cătunele nu dispun de un medic de familie, populaţia
acestora fiind nevoită să se înscrie la medicul de familie al comunei de care
aparţin;
- accesul la serviciile medicale este mai dificil în zonele rurale, din
cauza situării punctelor sanitare în localităţi mai depărtate de anumite sate şi
cătune;
- starea drumurilor împiedică deplasarea către centrele medicale
învecinate satelor ce nu au medic de familie;
- populaţia rurală nu are încheiat un contract cu CNAS privind
asigurarea serviciilor medicale, ce le-ar permite consultaţii la medicul de
familie gratuite, tratamente şi investigaţii medicale reduse şi/sau gratuite;

 Numărul scăzut de medici repartizaţi la 100.000 de locuitori, determinat


de migraţia cadrelor medicale este o problemă actuală, ce a luat naştere după
anii ’90 şi s-a accentuat odată cu intrarea României în UE.
In prezent, în România, numărul medicilor la 100.000 de locuitori este sub
media europeană, fiind de 192,06, în timp ce în UE este de 322,38.16
Potrivit declaraţiei preşedintelui CMR,17 migraţia medicilor din România
depăşeşte media pe ţară de 2 la sută, considerată de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) cod roşu, adică motiv de criză, care poate face ca un sistem de
sanitar să clacheze, pe termen scurt sau mai lung. De la începutul anului 2008
până la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat de la Colegiului
Medicilor din România (CMR) certificate de probitate morală pentru a putea
lucra în străinătate. Cele mai multe certificate au fost eliberate în Bucureşti -
309, Iaşi şi Timiş, câte 102, Cluj - 63, Caraş Severin - 40, Vaslui - 35 şi
Constanţa - 25.

15
http://www.cnas.ro/?id=126
16
http://ziarero.realitatea.net/articol.php?id=1257318202
17
http://www.mediafax.ro/social/migratia-medicilor-din-romania-considerata-alarmanta-de-oms-3170525

15
Cauzele numărului scăzut de medici repartizaţi la 100.000 de locuitori,
determinat de migraţia cadrelor medicale sunt:
- condiţiile de muncă nu corespund statutului profesional, determinând
medicii să se orienteze spre alte ţări care oferă posibilitatea exercitării
meseriei într-un cadru adecvat
- salarizarea nu este motivantă, un medic rezident in anul IV, V, VI sau
VII având un salariu mediu de 1.478 de lei, in timp ce un rezident in anul I
are doar 1.019 lei;
- dotarea deficitară cu echipamente medicale a spitalelor;
- statutul social oferit medicilor în România este inferior celui din
ţările puternic dezvoltate

 Slaba dezvoltare a conceptului de ”calitate” a serviciilor medicale,


acesta aflându-se intr-un stadiu incipient de implementare efectivă în sistemul
sanitar, este un punct slab al sistemului sanitar şi în acelaşi timp o provocare,
deoarece calitatea unui sistem depinde de calitatea medicilor care lucrează în el.
Aşadar, sistemul însuşi trebuie să implementeze un standard de calitate celor ce
îl compun.
Calitatea serviciilor se poate realiza prin utilizarea eficientă a resurselor,
prin îmbunătăţirea managementului unităţilor medico-sanitare şi prin
îmbunătăţirea competenţei profesionale.

Cauzele dezvoltării slabe a conceptului de ”calitate” a serviciilor


medicale sunt:
- România este blocată în vechiul sistem de sănătate, ierarhizat şi lipsit
de transparenţă.
- inexistenţa unor standarde pentru evaluarea calităţii serviciilor
medicale;
- managementul slab al unităţilor medicale;
- nemotivarea personalului medical;
- resursele financiare insuficiente;
- dotarea slabă cu aparatură medicală;

16
Capitolul IV

Prioritizarea problemelor de interes public

Probleme:

1. Problema respectiva e intr-o relatie directa cu angajamentele


institutiei in procesul de post aderare?
2. Solutionarea problemei constituie o prioritate a institutiei?
3. Ce consecinte ar putea avea nerezolvarea problemei?
4. Cati oameni sunt afectati?
5. Care este natura grupurilor afectate si in ce masura afectarea este sau
nu semnificativa?

Tabel 2 – Prioritizarea problemelor de interes public

Problemă C1 C2 C3 C4 C5 Total

P1 : Scăderea
semnificativă a numărului
populaţiei înscrisă pe 3*0,2 3*0,2 4*0,2 3*0,2 4*0,2 3,4
listele medicilor de familie (=0,6) (=0,6) (=0,8) (=0,6) (=0,8)
în mediul rural
P 2 : Numărul scăzut de
medici repartizaţi la
5*0,2 5*0,2 5*0,2 5*0,2 5*0,2
100.000 de locuitori, 5
(=1) (=1) (=1) (=1) (=1)
determinat de migraţia
cadrelor medicale
P 3 : Slaba dezvoltare a
conceptului de ”calitate” a
serviciilor medicale, acesta 4*0,2 4*0,2 4*0,2 4*0,2 4*0,2
4
aflându-se intr-un stadiu (=0,8) (=0,8) (=0,8) (=0,8) (=0,8)
incipient de implementare
efectivă în sistemul sanitar

17
Argumentare:

Problema 1:

C1, C2:Problema nu se afla intr-o relatie directa cu angajamentele institutiei in


procesul de post-aderare, intrucat nu reprezinta o prioritate.
C3: Scăderea semnificativă a numărului populaţiei înscrisă pe listele medicilor
de familie din mediul rural ar putea avea urmatoarele consecinte: desfiintarea
dispensarelor, pierderea locurilor de munca a cadrelor medicale.
C4:Persoanele afectate de scaderea semnificativa a numarului populatiei inscrise
pe listele medicilor de familie sunt doar cele din mediul rural.
C5:Grupurile afectate in mod direct de aceasta problema sunt reprezentate de
toate categoriile de varsta din mediul rural, iar cele afectate in mod indirect sunt
reprezentate de populatia mediului urban, care este nevoita sa astepte mai mult
pentru o consultatie. Totodata programul medicilor din mediul urban devine
mult mai incarcat.

Problema 2:

C1,C2,C3: Numărul scăzut de medici repartizaţi la 100.000 de locuitori,


determinat de migraţia cadrelor medicale este in relatie directa cu
angajamentele institutiei in procesul de post-aderare, deoarece reprezinta o
prioritate a acesteia. Principalele consecinte ale problemei constau in reducerea
numarului de cadre medicale si afectarea populatiei.

C4:Constituie o problema majora intrucat este afectata intreaga populatie a tarii.

C5:Grupurile afectate de aceasta problema sunt constituite din toate categoriile


de varsta,afectarea fiind una destul de importanta, deoarece medicii ramasi in
tara nu mai fac fata, lucru ce poate duce la tratarea necorespunzatoare a
pacientilor.

Problema 3:

C1,C2:Problema este in relatie directa cu angajamentele institutiei in procesul


de post-aderare, intrucat calitatea serviciilor este destul de importanta, iar in
Romania, in momentul de fata, calitatea serviciilor este foarte slaba.

18
C3:Lipsa aparaturii medicale performante afecteaza intr-o mare masura
populatia, aceasta fiind nevoita sa apeleze la serviciile medicale din strainate,
care sunt de cele mai multe ori peste posibilitatile financiare ale acesteia. O alta
consecinta o reprezinta diagnosticarea gresita provocata de lipsa aparaturii.
C4:Aceasta problema afecteaza populatia cu probleme de sanatate.
C5:Afectati in mod direct sunt cei cu probleme de sanatate, iar in mod indirect
sunt afectate familiile acestora. Aceasta problema nu afecteaza intr-o mare
masura grupurile vizate, intrucat acestea au ca optiuni alternative serviciile
medicale din strainatate.

19
CAPITOLUL V

PROPUNEREA DE POLITICA PUBLICA

MINISTERUL SANATATII

Numărul scăzut de medici repartizaţi la 100.000 de locuitori, determinat de


migraţia cadrelor medicale

1)Instituţia Ministerul sanatatii


iniţiatoare
2)Formularea Resursele umane sunt cele mai importante componente în
problemei furnizarea de îngrijiri de sănătate. Planificarea resurselor umane, şi
în special a medicilor, trebuie să constituie o prioritate în domeniul
politicilor din sectorul sanitar. Deşi reprezintă doar aproximativ 15-
20% din personalul medical, medicii sunt cei care influenţează în
cea mai mare măsură calitatea şi costurile serviciilor de sănătate.
În ceea ce priveşte numărul de absolvenţi ai Facultăţilor de
Medicină, în România, sunt destule persoane care obţin dreptul de
liberă practică, dar competenţele lor profesionale, distribuţia lor pe
specialităţi şi competenţele profesionale ale medicilor specialişti
trebuiesc îmbunătăţite. Studii efectuate la nivelul sistemului privind
opiniile faţă de procesul de formare a medicilor arată că există
nemulţumiri faţă de pregătirea universitară (în special datorită
accentului pe teorie şi nu pe practică) şi cea de specialitate, că există
o tendinţă crescută la emigraţie, că există o nemulţumire faţă de
salarizarea existentă, o lipsă de motivaţie şi un grad redus de
satisfacţie profesională a acestora.

Potrivit declaraţiei preşedintelui CMR,18 migraţia medicilor


din România depăşeşte media pe ţară de 2 la sută, considerată de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cod roşu, adică motiv de
criză, care poate face ca un sistem de sanitar să clacheze, pe termen
scurt sau mai lung. De la începutul anului 2009 până la 1
18
http://www.mediafax.ro/social/migratia-medicilor-din-romania-considerata-alarmanta-de-oms-3170525

20
septembrie 2009, 932 de persoane au solicitat de la Colegiului
Medicilor din România (CMR) certificate de probitate morală
pentru a putea lucra în străinătate. Cele mai multe certificate au fost
eliberate în Bucureşti - 357, Iaşi şi Timiş, câte 112, Cluj - 63, Caraş
Severin - 40, Vaslui - 36 şi Constanţa – 28.

Cauzele numărului scăzut de medici repartizaţi la 100.000 de


locuitori, determinat de migraţia cadrelor medicale sunt:
- condiţiile de muncă nu corespund statutului profesional,
determinând medicii să se orienteze spre alte ţări care oferă
posibilitatea exercitării meseriei într-un cadru adecvat
- salarizarea nu este motivantă, un medic rezident in anul
IV, V, VI sau VII având un salariu mediu de 1.478 de lei, in timp
ce un rezident in anul I are doar 1.019 lei;
- dotarea deficitară cu echipamente medicale a spitalelor;
- statutul social oferit medicilor în România este inferior
celui din ţările puternic dezvoltate.

Slaba dezvoltare a conceptului de ”calitate” a serviciilor


medicale, acesta aflându-se intr-un stadiu incipient de implementare
efectivă în sistemul sanitar, este un punct slab al sistemului sanitar
şi în acelaşi timp o provocare, deoarece calitatea unui sistem
depinde de calitatea medicilor care lucrează în el. Aşadar, sistemul
însuşi trebuie să implementeze un standard de calitate celor ce îl
compun.
Calitatea serviciilor se poate realiza prin utilizarea eficientă a
resurselor, prin îmbunătăţirea managementului unităţilor medico-
sanitare şi prin îmbunătăţirea competenţei profesionale.

Problema:Migratia cadrelor medicale determinata de diferentele


mari dintre nivelul salariilor din Romania si celelalte tari, de
conditiile precare de lucru si de lipsa aparaturii performante.

3)Denumirea politicii Incurajarea cadrelor medicale de a ramane sa profeseze in tara.

4) Scop Reducerea migratiei personalului medical prin imbunatatirea


calitatii serviciilor, imbunatatire ce consta in achizitionarea de
aparatura medicala performanta, cresterea salariului si a
conditiilor de lucru.
5)Obiective Generale:
generale/obiective 1. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate.
2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele
specifice
membre UE.

21
Specifice:
1.Procentul din PIB alocat sanatatii sa fie majorat la 6% fata de
2008 (4 %).
2.Cresterea salariilor cu 10 % fata de 2009.
3.Modernizarea si dotarea spitalelor cu echipamente si aparatura
medicala la standarde europene.
4. achizitionarea de echipamente:echipamente de uz medical si
piese de mobilier specifice dotarii infrastructurii serviciilor de
sanatate, noi si performante, care vor utila cabinetele medicale si
spatiile conexe ale spitalelor. Necesitatea cumpararii de noi
echipamente intervine datorita vechimii dotarilor existente in
spitale, uzate moral si fizic cu durata de functionare depasita.

6) Beneficiari Directi: Cadrele medicale.


Indirecti si categoriile afectate de implementarea politicii:
Persoanele cu probleme de sanatate
1) Consumatorii de bunuri si servicii :Populatia.
2) Sectorul public, diferite niveluri ale administratiei publice:
personalul din spitale, din laboratoare si cabinete medicale.
3) Organizatii profesionale:Colegiul Medicilor, Asociatia Medicala
Romana etc.

7) Variante de 1.Instituirea unei prime de stabilitate acordate anual, echivalenta cu


soluţionare un salariu si jumatate.

2.Crearea prioritara a condiţiilor adecvate de muncă personalului


sanitar, disparitia lipsurile din spitale, recastigarea demnitatii
profesiei medicale, aprecirea muncii medicilor corespunzătoare
complexităţii ei.

3.Reducerea cu 50 % a taxelor de scolarizare pentru studentii din


cadrul Facultatii de Medicina, cu obligatia ca in urma finalizarii
studiilor, acestia sa profeseze exclusiv in tara.

22
Bibliografie
 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - www.cnas.ro
 Institutul Naţional de Statistică - www.insse.ro
 Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006, publicata in Monitorul Oficial Nr. 372
din 28 aprilie 2006
 Ministerul Sanatatii - www.ms.ro
 Portalul Uniunii Europene dedicat Sănătăţii Publice -
ec.europa.eu/health-eu/index_ro.htm
 Publicatii on-line: - www.evz.ro
- www.mediafax.ro
- www.paginamedicala.ro
- www.sanatateatv.ro
- www.timpolis.ro
- ziarero.realitatea.net

23