F.E.G.

„EDUCATION ”-FILIALA TÂRGU-JIU

ȘCOALA POSTLICEALĂ
SPECIALIZAREA „ASISTENT MEDICAL GENERALIST”

PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA

ÎNDRUMĂTOR,
As. Med. Pr. S. DOBRESCU LAVINIA DANIELA

CANDIDAT,
CONTOLORU IRINA ALEXANDRA

2019
 CAPITOLUL I
MEMORIU EXPLICATIV

Am ales ca subiect pentru lucrarea mea de diplomӑ angina pectoralӑ

deoarece morbiditarea şi mortalitatea prin boli coronariene au o frecventӑ
ridicatӑ şi în continuӑ creştere, cuprinzând tot mai mulţi oameni cu o varstӑ mai
tânӑrӑ.
Suferinţele coronariene pun în pericol viaţa bolnavului atât prin
consecinţele lor cât şi prin rӑsunetul resimţit de întregul organism.
Lucrarea de faţă se doreşte a fi prezentarea sub formă de aspecte pe
baza unei vaste bibliografii referitoare la cardiopatiile ischemice coronariene cu
precădere la aspectele privind angina pectorală.
Fiecare capitol este o sinteză a unor date din multitudinea de surse a
unor autori de prestigiu. M-am străduit în paginile lucrării să extrag esenţialul în
ceea ce priveşte angina pectoris, acurateţea informaţiei ştiinţifice fiind garantată
de prestigiul autorilor cărţilor şi articolelor consultate.
Două motivaţii m-au îndrumat la întocmirea prezentei lucrări. Moartea
la pacienţii cu coronaropatii constituie una din cele mai importante probleme ale
medicinei actuale. Incidenţa maximă a cardiopatiilor ischemice, studiată pe
grupe de vârstă este între 40 - 65 de ani.
 CAPITOLUL II
APARATUL CARDIOVASCULAR

Aparatul circulator este format dint-un organ central propulsor

al sângelui – inima şi un sistem de vase prin care circulӑ sângele în
organism – arborele circulator. Din punct de vedere embrionar aparatul
circulator în totalitate se formeazӑ din Mezoderm.

Sistemul circulator este format din inimӑ împreunӑ cu vasele prin

care circulӑ sânge în timp ce sistemul limfatic este un sistem de vase prin
care circulӑ limfa.
 Structura inimii
Din punct de vedere structural, inima este alcatuită din trei tunici
care,
de la exterior spre interior, sunt:
•epicardul;
•miocardul;
•endocardul.
Vascularizația și inervația inimii

Inima este irigată de cele două artere

coronare (stânga și dreapta), cu originea in artera
ascendentă. Din arterele coronare se desprind
ramuri colaterale care sunt de tip terminal irigând
anumite teritorii din miocard, fără a se uni cu
ramurile colaterale vecine.
Dacă una din aceste colaterale se obstruează,
teritoriul respectiv nu este vascularizat, se
necrozează și se produce angina pectorală.
Sângele venos al inimii este colectat de sinusul
coronar situat în șantul atrioventricular stâng și care
se deschide în atriul drept.
Structura arterelor și venelor

Arterele si venele au în structura pereților lor trei tunici

suprapuse, care de la exterior spre interior sunt:
-adventicea;
-media;
-științima.
Structura capilarelor

Capilarele sunt vase de calibru mic, răspândite în toate țesuturile și

organele. În strucura lor se disting:
la exterior un strat format din țesut conjunctiv cu fibre colagene și
reticulă în care se găsesc și fibre nervoase vegetative;
la interior, un endoteliu format dintr-un singur strat de celule turtite,
așezate pe membrana bazală
 CAPITOLUL III
ANGINA PECTORALĂ

3.1. Definiție

Angina pectorală este un sindrom clinic care tratează o suferință

miocardică determinată de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a
mușchiului inimii și aportul coronarian.
Se caracterizează prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai
multe ori înapoia sternului cu iradiere, în cazurile tipice în umarul stâng brațul
și antebrațul stăng până la ultimele degete.

Criza dureroasă apare după:

-efort;
-emoții;
-mese copioase.
Durează două-trei minute până la maxim zece minute și dispare spontan sau
la administrarea de nitroglicerină.
Etiologia cardiopatiei este dominată de departe de ateroscleroza coronariană
prezentă în 92-97 % din cazuri. Un număr mic de cazuri cu afecțiuni
coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt pentru care în aceste situații
se discută.
În declanșarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate
și favorizate.

Cauze determinate:
arterioscleroza coronariană - se manifestă sub formă de stenozari sau obliterari
coronariene;
cardiopatii valvulare - stenoza aortică și mai rar stenoza mitrală și insuficiența
aortică.
alte cauze coronarita reumatismală, coronarita ricketsiană (la zootehnicieni,
veterinari), trombangeita obliterantă.
Cauze favorizante:
diabetul zaharat;
hipertensiunea arterială sistemică
tulburatii de ritm mai mari de 180 - 200 bătăi pe minut
bolile aparatului digestiv:
a) litiază biliară;
b) colecistitele cronice;
c) ulcerul gastric și duodenal;
Fiziopatologie

Angina pectorală este expresia unei insuficiențe coronariene acute, datorită

dezechilibrului brusc apărut la efort între nevoile miocardului (mai ales în
oxigen) și posibilitatea arterelor coronare. În mod normal circulația
coronariană se adaptează necesităților miocardului putând crește la efort de
opt- zece ori.
Simptomatologie

Simptomul dominant care definește angina pectorală este:

DUREREA CARDIACĂ caracterizată prin patru trasături esențiale:
1. sediul, iradierea și tipul durerii;
2. condiții (circumstanțe) de apariție a durerii;
3. durata;
4. răspunsul la nitroglicerină.
 Diagnosticul diferențial

În cazurile în care înfățișarea durerii coronariene este

neconcludentă iar electrocardiograma este normală sau conține unele
modificări discutabile se impune un diagnostic cu următoarele boli:
-nevroza cu manifestări cardiace;
-boli ale esofagului;
-ulcerul gastro- duodenal;
hipertensiune arterială pulmonară și pericardită.
O atentie deosebită, prin măsurile terapeutice și prognostic se
impune față de diagnosticul diferențial cu INFARCTUL MIOCARDIC
ACUT.
Tratament

Tratamentul anginei pectorale începe cu stabilirea cauzelor și a factorilor

care precipită apariția sau favorizează accesul de angor. Trebuie
combătut fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia,
diabetul zaharat, hipertiroidismul, cu alte cuvinte toți factorii de risc.
 CAPITOLUL VII
STUDIU DE CAZ

CAZ I

Date stabile:
Nume: T
Prenume: R
Vârstă: 69 ani
Sex: masculin
Data nașterii: 24.03.1944
Naționalitate: român
Stare civilă: căsătorit
Ocupație: pensionar
Domiciliul: com. Bucu, jud. Ialomita
Condiții de viață și de muncă: locuiește împreună cu soția într-o casă compusă din 4 camere,
confortabilă, condiții salubre.
Antecedente medicale:
heredo-colaterale: tatăl-HTA
mama-decedată
personale: HTA, gastrită cronică
Date variabile:
Motivele internării:
Pacientul s-a prezentat la Unitatea Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Ialomița la data
de 18.02.2013, cu următoarele manifestări:
durere retrosternală și precordială;
dispnee;
 Istoricul bolii:
Bolnavul cunoscut hipertensiv de aproape 7 ani, cu tratament neglijat, cu antecedente
de gastrită cronică prezintă un stres emoțional în timpul serii rezultând cu o durere violentă
retrosternală ce iradiază în membrul superior stâng, motiv pentru care solicită serviciul de
urgență.
Fiind supus examinărilor clinice și paraclinice (EKG) se decide internarea în secția de
Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Ialomița.
Diagnostic medical:
ANGINA PECTORALĂ
Examene paraclinice:

Examen cerut Valoare normală Valoare

patologică

VSH 1-10 mm/1h; 7-15 4-12 mm/1h

mm/2h

Hemoglobină 15+/-2g/100 ml 13 g/100 ml

Glicemie 0,80-1,20 gr0/00 1,30 gr0/00
Colesterol 1,20-2,80 gr0/00 2,60 gr0/00
Fibrinogen 200-400 mg% 180 mg%
Acid uric 2-6 mg% 1-2 mg%

Transaminază TGO = 2-20 ui TGO = 25 ui

TGP = 2-16 ui TGP = 13,5 ui
Nevoia afectată Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing

Nevoia de a Respirație deficitară Pacientul să Autonome În decurs de 1

respira și a avea din cauza prezinte o Psihoterapie. Crearea mediului h pacientul
o bună circulație durerii retrosternale respirație în ambiant (schimbarea are o
manifestată limite normale lenjeriei de pat și de corp, aerisirea respirație
prin în decurs de și umidificarea salonului. normală.
dispnee. 1 h. Așezarea pacientului într-o poziție R = 17 r/min.
R = 14 r/min R =17 r/min care favorizează respirația (poziție
semișezând).Monitorizarea
funcțiilor vitale (R).

Delegate

Oxigenoterapie. Adm. de
medicație la indicația
medicului: bronhodilatatoare
și antialgice.
 VĂ
MULTUMESC!