RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE CERERAL (R.C.R. C.

Moartea subită, este moartea naturală din cauze cardiace , care se exprimă
prin pierderea bruscă a cunoştinţei, la mai puţin de 1 oră, de la
debutul simptomelor.
Etiologie: 95 % boli cardio-vasculare
A. Boli coronariene:
 Malformaţii congenitale
 Embolie coronariană
 Ateroscleroză coronariană (CIC) 80 %
 Arterită
B. Hipertrofie ventriculară stângă:
 Hipertensiune arterială
 Valvulopatii
 Ateroscleroză
 Cardiomiopatie hipertofică
 Cardiopatii congenitale
C. Boli miocardice:
 Cardiomiopatii
 Miocardite
D. Boli inflamatorii, degenerative, neoplazice
E. Boli congenitale
F. Valvulopatii
G. Instabilitate neuroumorală
H. Alte cauze:
 Embolie pulmonară
 Tulburări hidroelectrolitice
 Medicamente antiaritmice
 Tamponada pericardică
 Anevrism disecant de aortă
 Efort maxim
Diagnostic clinic
 Stop cardiorespirator
 Dispariţia pulsului la artera carotidă şi femurală
 Oprirea respiraţiei precedată de suspine (gasping)
 Pierderea stării de conştienţă
 Midriază bilaterală areactivă

RCR – constă, în susţinerea funcţiilor vitale, prin îmbogăţirea în

O2 a sângelui şi distribuţia acestuia spre ţesuturi
Observaţii:
 Se va menţine o bună oxigenare, prin ventilaţie manuală.
 Dacă este necesară intubaţia orotraheală, trebuie efectuată
rapid, pentru a evita hipoxia.
 Medicamentele se administrează numai i.v. pe vene mari. In
caz că nu există capitol venos disponibil, unele medicamente se
pot administra şi pe sondă orotraheală, dar în doze duble
(adrenalină, atropină, lidocaină)
 Midriaza fixă bilaterală, nu poate aprecia prognosticul în timpul
resuscitării.
 La bolnavi hipotensivi, se administrează la început, lichide
pentre restabilirea volumului circulant sanguin şi apoi
catecolamine.
La bolnavi cu hipoxie severă, se administrează O2 100 %

RCR – cuprinde măsuri terapeutice care se efectuiază într-o

secvenţă precisă şi cu maximum de rapiditate. Ele sunt grupate
în 3 faze şi sunt ordonate şi sunt ordonate de la A la I, după
literele alfabetului.
Măsuri elementare de resuscitare (Bazic life support)
Air way = asigurarea căilor respiratorii
 Bolnavul, aşezat pe plan dur, în decubit dorsal, cu capul în extensie.
 Curăţirea cavităţii bucale, aspiraţia oro şi naso-faringiană a
secreţiilor.
 Montarea pipei Guedel.
 Intubaţia traheală, traheostomie sau puncţie cricoidiană.
Breating = asigurarea ventilaţiei pulmonare
 Ventilaţie directă, gură la gură sau la nas, ventilaţie pe mască cu
balon Ruben şi O2 100%, ventilaţie asistată cu V = 10-15 ml/kg.
FR = 12-14 r/min şi O2 100% la bolnavul intubat.
Circulation = asigurarea circulaţiei sângelui prin compresie toracică.
 Masaj cardiac extern (MCE), podul palmei este aplicat la baza
sternului, dar nu în regiunea epigastrică şi cealaltă mână peste prima,
cu antebraţele în extensie.
 Frecvenţa compresiunii toracice fiind de 60-80/min (la copii 80-100),
iar distanţa de compresiune 3-5 cm.
 2 insuflaţii la 15 compresiuni toracice,
Măsuri avansate de resuscitare (Advanced life support)
Drugs
1. Adrenalina (vasoconstricţie) ameliorează TA prin acţiune pe R0.
In stopul cardiac se adm 10 μ gkg/5 min.
După resuscitare PEV (perfuzie endovenoasă) cu Adrenalină, se va
înlocui cu Dopamină sau Dodutamină.
2. Atropina – 3 mg i.v. care se repetă până la maximum 10 mg.
Se adm pentru bradicardii.
3. Lidocaină – 1 mg/kg corp i.v. în bolus, aport 2-4 mg/min (sol 1%) pentru
aritmii ventriculare.
4. CaCl2 10% - 10 ml i.v. se adm în hipocalcemie sau hiperkaliemie (rol în
prevenirea leziunilor) pentru reperfuzie la nivel cerebral.
5. Bretilium – 5 mg i.v. se poate repeta la fiecare 5-10 min, până la doza de
30 mg/kgc.Este necesar în aritmii ventriculare.
6. Bicarbonat de sodiu 4,2% 1mEg kgc i.v.
Se adm dacă resuscitarea este prelungită.
7. Izoprenalină i.v. 1-10 η g/min, pentru bradicardii care nu răspund la
atropină.
8. Verapamil – 2,5 mg i.v. şi se poate repeta până la 20 mg în tahicardii
supraventriculare.
9. Amiodaronă – 5 mg/kg, în 15 min, urmat de 15 mg/kgc/zi în glucoză 5%.
10. Dopamină, după resuscitare ca inotrop pozitiv şi vasodilatator renal 2-10
μ g/kgc/min.
11. Dobutamina – β agonist, folosit după resuscitare 2-20 μ g/kgc/min.
12. MgSO4 20% 10 ml – 20 mEg în 2-3 ore.
Elecrocardiograma – montarea unui monitor EKG.
Fibrilation treatement – manevre de terapie
electrică de defibrilare şi electrostimulare.
Măsuri luate după resuscitare (Post resuscitative
life support)
Gauge – evaluarea stării generale a bolnavului, în
cursul RCR.
 Evaluarea indicaţiei de a continua RCR.
 Găsirea cauzei ce a pricinuit stopul cardiac.
Human mentation – resuscitarea sistemului nervos
central, asigurând protecţie şi refacere neurală
(Piramen,Pyracetam,Cerebrolizin)
Intensiv care – continuarea TI (terapie intensivă),
pentru confirmarea eficienţei RCR şi recuperării
bolnavului.
In continuare, se vor institui terapii specifice, care se bazează
pe analiza traseului EKG efectuat în cursul manevrelor de
resuscitare.
Oprirea resuscitării, se face după 30-60 min, în caz că
bolnavul rămâne în asistolie sau ritmuri agonice după o
intubaţie corectă şi dacă nu este sensibil la medicaţie.
 Se va face confirmarea EEG a morţii cerebrale.
Oprirea funcţiei cerebrale, constă în lipsa de receptivitate şi
lipsa de răspuns (bolnavul nu răspunde la stimuli verbali şi
dureroşi) şi absenţa reflexelor specifice creierului (răspunsul
pupilar, cornean şi orofaringeal, cât şi absenţa răspunsurilor
respiratorii).
Persistenţa criteriilor, pentru moartea cerebrală, trebuie să
persiste timp şi anume:
 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG.
 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric al EEG.
 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea
aspectului izoelectric al EEG.