AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT :

Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si inainte, si cu baza in
sus, la dreapta si inapoi. Din punct de vedere anatomic si fiziologic se deosebeste inima dreapta
(atriul si ventriculul drept) si inima stanga (atriul si ventricul stang).

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul drept si stang, sunt camerele
de primire a sangelui. Acestea colecteaza sangele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii,
ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele imping sangele prin artere, de la
inima catre corp.

Infarctul Miocardic Acut (I.M.A) este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei
portiuni de miocard (pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa)determinata de blocarea
brusca a unei artere coronare.

Durerea retrosternala sau precordiala.

Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:

O senzatie de contractie sau ~in gheara~

O senzatie de presiune, sau ca un corset de fier care impiedica respiratia.

Durerea mai poate fi localizata in abdomen, brate, antebrate, coate, pumni.

Durata durerii poate fi de la 30 de minute, pana la cateva ore. (48 de ore).

Durerea este insotita de: anxietate extrema, senzatie de moarta iminenta, greata si varsaturi,
disterie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica, transpiratii reci, astenie si ameteli.

Un infarct miocardic poate fi clasificat in doua categorii, respectiv:

Infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST ( STEMI) – afectiunea este caracterizata

prin blocarea in totalitate a fluxului de sange al unei artere, in drumul sau catre miocard. Pentru
ca circulatia este complet oprita, este foarte probabil sa survina necroza integrala a partii inimii
ce corespunde cu atera afectata.

Infarct miocardic fara supradenivelare de segment ST ( non- STEMI) – in aceasta situatie

circulatia sangelui este intrerupta doar partial, ceea ce inseamna ca si afectarea zonei inimii va fi
doar partiala.
In infarctul miocardic acut pot fi folosite diverse tehnici imagistice, ecografice, radiologice,
conventionale, radioizotopice si prin rezonanta nucleara. Urmarirea ideala a unui infarct este
monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a E.C.G si T.A si a ritmului cardiac.
Asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic .

Masura terapeutica principala este repausul la pat asociat cu mobilizarea precoce. Repausul la pat
reduce la minimum munca inimii evitand aparitia unor complicatii. Pacientul va sta in decubit
dorsal semisezand, iar daca nu exista complicatii importante poate incepe sa faca miscari active
inca din primele 24-48 de ore.

Un alt element important este dieta. In primele 2-3 zile sunt permise numai lichide cum ar fi: ceai
indulcit, compoturi, sucuri de fructe, impartite in 6 mese mici. Aportul hidric si caloric este
construit din alimente semilichide( supe, pireuri, gris sau orez cu lapte, oua fierte moi) ce se
adauga treptat, in mese mici si frecvente, fara a se depasi ratia calorica de 1200 calorii/zi, tinand
seama de eforturile minimale.

Ingrijirea bolnavilor cu infarct miocardic cere din partea asistentelor medicale un volum mare de
cunostinte profesionale, aptitudini tehnice si un nivel inalt de constiinciozitate.

Viata bolnavilor cu infarct miocardic acut este in pericol pentru o durata lunga de timp, cu
posibilitatea instalarii unui numar mare de complicatii, foarte grave.

Asistenta va avea grija ca alimentatia sa fie fractionata in cantitati mici, repetate.

Asistentele trebuie sa cunoasca principiile fiziologice privind producerea si pierderea decaldura

si sa fie capabila sa recurga la unul dintre acestea, atat prin modificarea temperaturii, gradului de
umiditate si a circulatiei aerului, cat si prin sfatul ce le da sensul sporirii sau diminuarii
activitatilor bolnavului, pentru modificarea alimentatiei sau acoperirea in functie de temperatura.

Rolul propriu al asistentei medicale: are un rol foarte important in asigurarea unui regim de
viata echilibrat si sustinerea psihica care este extreme de importanta pentru pacient.

Pentru a nu se ajunge la un dezechilibru hidromineral satisfacerea nevoii de apa si saruri

minerale trebuie sa se faca in mod echilibrat.

Internarea in spital este un prilej de a reduce ritmul si felul de viata al bolnavului si anumite
deprinderi daunatoare.

Rolul delegat al asistentei medicale: scopul reabilitarii unui bolnav cu IMA este de a-l readuce
la capacitatea sa fizica si psihica anterioara imbolnavirii. Reabilitarea presupune recastigarea
autoincrederii bolnavului in posibilitatile sale fizice si psihice in vederea realizarii activitatilor
avute anterior sau cu program redus.

AMG, II C ELEV: NEDELCU ELENA ALEXANDRA