ÎNGRIJIRI ACORDATE

PPACIENTULUI CU
CARDOIPATIE ISCHEMICĂ
 DEFINIŢIE

Boala ischemică cardiacă este suferința mușchiului cardiac (miocard) produsă de îngustarea
(stenoza) sau blocarea (ocluzia) arterelor coronare. Miocardul este irigat de doua artere coronare – artera
coronara stanga si artera coronara dreapta, artere care dau mai multe ramuri.

CLASIFICARE ŞI ETIOLOGIE:
Clasificare:
CLASIFICAREA CARDIOPATIEI ISCHEMICE
Cardiopatia ischemica este de doua feluri: Cardiopatia ischemica dureroasa include :
 cardiopatie ischemica dureroasa angina pectorala
 cardiopatie ischemica nedureroasa  angina pectorala de efort stabila
 angina pectorala instabila
 angor de novo (prima criza)
 angina spontana (Prinzmetal)
sindrom intermediar
infarct miocardic
 acut
 vechi
 Angina instabila, sindromulș coronarian acut si infarctul miocardic acut (IMA) sunt reunite sub
termenul de sindroame coronariene acute. Aceasta grupare are o justificare in primul rand fiziopatologica,
intrucat placa de aterom „instabila” , fisurata sau ulcerata insotita de tromboza coronariana - de amploare
diferita - este comuna celor trei conditii clinice, in plus pot exista treceri de la un tip clinic la altul.

CAUZE:
Principala cauza de afectare coronariana este ateroscleroza
Ateroscleroza consta in depunerea pe peretele interior al arterelor de colesterol, care, in
combinatie cu anumite celule din sange si din perete, formeaza asa numita placa de aterom. Aceasta
ingusteaza si in final blocheaza artera, impiedicand fluxul de sange catre miocard.
Dar B.I.C. mai poate avea si cauze nonaterosclerotice cum ar fi:
 infectia luetica
 valvulopatiile cardiace si in special stenoza aortica
 embolii coronare
 diverse tipuri de infectii ce au predilectie pentru arterele coronare sau unele anomalii
vasculare coronariene (coronarita reumatica, trombangeita obliteranta)
 anemii severe
 spasm coronarian prelungit
 anomaliile disocierii oxihemoglobinei
 FACTORI DE RISC:
 Principalii factori de risc pentru ateroscleroza sunt:
 fumatul
 hipercolesterolemia
 hipertensiunea arteriala
 Alti factori de risc, secundari, sunt: diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, etc.
1. Factorii genetici (contribuie cu 30 – 40%) sunt demonstraţi de:
• predispoziţie ereditară/istoric familial de HTA.
• sexul (sub 55 de ani, bărbaţi > femei; peste 55 ani, femei > bărbaţi).
2. Factorii de risc hipertensinogeni
• Obezitatea asociata sau nu cu insulinorezistenta/hiperinsulinism
• Fumatul creşte riscul complicaţiilor cardiovasculare şi cerebrale ale HTA, ca şi evoluţia
spre HTA malignă.
• Consumul crescut de sare
• Consumul de alcool în doze mari
• Sedentarismul
• Intoleranta la glucoza/diabetul zaharat
• Dislipidemia (colesterol crescut, trigliceride crescute)
• Stress-ul
• Scaderea aportului de calciu, magneziu, potasiu
 SIMPTOMATOLOGIE B.I.C.
Durere în piept - angina pectorala, sau, simplu, angina.
Angina apare cu multe secunde sau chiar minute după blocarea subită arterială.
În mod obișnuit, durerea anginoasă se simte ca fiind zdrobitoare sau strivitoare, desi uneori mai este
descrisa si ca arsură. Senzatia este de obicei simțită în spatele sternului și iradiază in partea inferioara a
gatului, in maxilar, umar, spate sau pe fata ulnara a bratului stang; in unele situatii sezatia radiaza chiar si
pe ambele brate. La unele persoane, disconfortul anginei este moderat, dar, la alte persoane durerea desi
difuza deveni insuportabila.
Angina este simptomul clasic de ischemie miocardica. Totusi, angina nu este indicatorul perfect
pentru problemele cardiace. Ischemia miocardica poate sa apara fara angină; mai mult de-atat, exista
persoane care acuza prezenta anginei fara sa aiba nici un fel de ischemie detectabila.
• Peste 20% dintre atacurile de cord (infarcturi miocardice) apar fara simptome
• Numai 18% dintre atacurile de cord sunt precedate de angina instalata de mult timp (Lloyd-Jones,
2010)
Aritmiile
Un alt rezultat semnificativ al ischemie subite este reprezentat de o schimbare a ritmului cardiac.
Astfel de schimbari pot fi foare serioase. Aritmiile (de retinut, fibrilatia ventriculara) care rezulta uneori
din ischemia cardiaca sunt cauza unora dintre mortile subite datorate infarctului miocardic acut.
 CRITERII GENERALE DE DIAGNOSTIC A BOLII ISCHEMICE
Boala ischemica cardiaca prezinta o mare varietate de simptome si de sindroame clinice.
Datorita formelor asimptomatice de boala si tablourilor clinice polimorfe diagnosticul CI este de foarte
multe ori dificil de stabilit in practica medicala . Desi exista tehnici moderne de diagnostic, datele clinice
raman indispensabile pentru evaluarea de rutina a bolii.
Antecedentele de angina pectorala, I.M., I.C., aritmii cardiace, C.I. la rudele apropiate de gradul
I, hiperlipidemia( colesterol crescut), HTA sau alti factori de risc justifica suspiciunea de boala.
Ecocardiografia: este o metoda neinvaziva ce permite determinarea volumului si configuratiei
ventriculare si fractiei de ejectie, oferind date de mare utilitate pentru diagnosticul C.I. Testele de efort
utilizate pentru determinarea gradului de ischemie produs de stenoza arterelor coronare.
Coronarografia: permite evaluarea ideala a arterelor coronare deoarece vizualizeaza cu
acuratete sediul si gradul obstructiei coronare precum si circulatia colaterala.
Angiofgrafia ventriculara stanga se obtine in cursul aplicarii aceleiasi metode de la
coronarografie si permite evaluarea fractiei de ejectie a ventriculului stang si recunoasterea unor
modificari ale peretelui ventricular, cum ar fi anevrismul sau zonele de dischinezie ventriculara. Rezulta
din cele de mai sus ca evaluarea bolnavului coronarian este dificila.
Pentru punerea unui diagnostic de C.I. este necesar sa se cunosca notiunile anatomofiziologice
si de patologie clinica a bolii.
 TRATAMENTUL BOLII ISCHEMICE

Fiecare pacient trebuie evaluat individual, ținând seama de perspectivele și scopul în viață ale
fiecăruia, de controlul simptomelor și prevenirea consecințelor clinice adverse cum ar fi infarctul
miocardic și moartea prematură.
Fiecare plan de tratament ar trebui să cuprindă
(1) informarea și liniștirea pacienților,
Pacienții cu cardiopatie ischemică trebuie să-și înțeleagă condiția cât de bine pot și să realizeze că o
viață lungă și activă este posibilă, chiar dacă ei suferă de angină pectorală sau au prezentat în antecedente
un infarct miocardic acut.
(2) identificarea și tratarea condițiilor agravante,
Obezitatea, hipertensiunea și hipertiroidismul pot fi tratate cu succes cu scopul de a reduce frecvența
atacurilor de angină. Scăderea aportului de oxigen miocardic se poate datora reducerii oxigenării
sângelui (de exemplu, în boala pulmonară sau când este prezentă carboxihemoglobina, datorită
țigaretelor sau fumului de țigară) sau scăderii capacității de transport a oxigenului (de exemplu, în
anemie).
(3) adaptarea activității,
Multe activități, care în mod obișnuit provoacă angina, pot fi îndeplinite fără apariția simptomelor doar
prin reducerea vitezei cu care ele sunt realizate.
 (4) tratamentul factorilor de risc reduce circumstanțele de apariție a consecințelor adverse
coronariene,
Un istoric familial de boală coronariană prematură este un indicator important de creștere a riscului și
ar putea determina cercetarea factorilor de risc tratabili cum ar fi hiperlipoproteinemia, hipertensiunea și
diabetul Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara este de 2 - 4 ori mai mare
la fumatori fata de nefumatori, iar riscul este direct proportional cu numarul de tigari / zi si durata
fumatului.
Infarctul miocardic acut la tineri, are ca principala cauza fumatul.
Riscul de a prezenta un eveniment cardio-vascular (IMA, accident vascular ischemic) este de 2 - 4 ori
mai mare la diabetici fata de nediabetici si acest lucru se datoreaza faptului ca diabeticii asociaza mai
multi factori de risc - de obicei sunt si obezi si hipertensivi, iar diabetul zaharat dezechilibrat determina si
dislipidemie. Diabetul zaharat se asociaza si cu o stare protrombotica (de a forma cheaguri), ce complica
de obicei ateroscleroza, determinand aterotromboza ce duce la evenimente cardio-vasculare acute, uneori
fatale, ca infarctul de miocard sau accidentul vascular.
(5) terapie medicamentoasă pentru angină
• nitriți și nitrațiii - acționează prin producerea venodilatației sistemice, reducând astfel
tensiunea peretelui miocardic și necesarul de oxigen, precum și prin dilatarea arterelor
coronariene epicardice și creșterea fluxului sanguin prin vasele colaterale. Absorbția acestor
agenți se produce cel mai rapid și mai complet prin mucoase. ( exemplu: Nitroglicerina
administrare sublinguală, efecte adverse cefalee, hipotensiune în ortostatism)
• beta-adrenergice - Metoprololul - Tratament de fond al anginei pectorale,în doze de50-100
mg/zi,fracționat în două prize;
• blocante ale canalelor de calciu - verapamilul (80-120 mg de 3 ori pe zi), diltiazemul (30-90 mg de
4 ori pe zi), amlodipină (2,5-10 mg zilnic) sunt vasodilatatoare coronariene care produc scăderi
ale necesarului de oxigen al miocardului, contractilității și presiunii arteriale.
• Antiagregante plachetare: aspirina, plavix. Acestea au rolul de a impiedica formarea
cheagurilor de sange (trombi), care se depun pe placa de aterom si blocheaza arterele coronare.
• Inhibitorii enzimei de conversie: enalapril, prestarium, etc. Sunt medicamente cu actiune
complexa: produc dilatarea tuturor arterelor favorizand alimentarea cu oxigen, scad tensiunea
arteriala la pacientii hipertensivi, au un efect de protectie a miocardului, dar si a altor organe.
• Anticoagulante: heparina, clexane, etc. Au rolul de a impiedica formarea trombului de sange in
arterele coronare.
• Trombolitice: se administreaza numai in infarctul miocardic acut si au o actiune unica de a
dizolva (de a liza) trombul care deja s-a format si blocheaza artera coronara. Aceste medicamente
pot micsora substantial suprafata unui infarct, pot salva viata pacientilor cu conditia sa fie
administrate cat mai devreme (de preferat in primele 3 ore de la debutul infarctului si daca se poate
in primele minute).
 (6) considerarea revascularizației mecanice.
Angioplastia coronariana cu stent – metoda de tratament invaziva.
Se face in laboratorul de cateterism si consta in dezobstructia si dilatarea stenozelor arterelor
coronare.
La locul stenozei se implanteaza un dispozitiv numit stent (un fel de cilindru de metal) care are rolul
de a mentine un calibru adecvat al arterei. Angioplastia este indicata atat in angina, cat si in infarct, ca
alternativa la tromboliza.
Angioplastia este mai eficienta decat tromboliza, dar este mai laborioasa si necesita un laborator
specializat si personal calificat, care nu exista in toate centrele. Intrucat factorul timp este esential in
infarct pentru a salva miocardul, daca nu exista posibilitatea de acces la angioplastie in maximum 3 ore,
se prefera tromboliza. Deci pacientul cu infarct necomplicat trebuie tratat cat mai repede si nu deplasat la
distante mari.
Interventia chirurgicala
Cardiopatia ischemica are indicatie de tratament chirurgical atunci cand sunt mai multe artere
coronare afectate sau cand apar complicatii.
Intervenția consta in montarea unor by-passuri. Se folosesc bucati de vene de la picior (vena safena)
sau artere care iriga teritorii mai putin importante (artere mamare, artere radiale). Acestea ocolesc (by-
passeaza) zonele stenozate sau ocluzionate ale arterelor coronare.
 PREZENTARE CAZ CLINIC

Pacientul F.N. de 70 de ani cu domiciliul în Piteşti, se internează la Spitalul Judeţean de Urgenţă

Piteşti secţia Cardiologie în data 31.05.2019 pentru următoarele motive: Dispnee nocturnă şi la
eforturi medii; Durere toracica anterioara la efort, regiunea precordiala, caracter constrictiv, cu o
durata intre 5-10 minute, ameliorata de repaus ; Valori tensionale crescute la automonitorizare150/90-
180/100 mmHg.
În urma examenului clinic şi paraclinic si a investigatiilor de laborator, s-au stabilit diagnosticile:

• B.I.C.
• HTA esentiala gr. II,
• Dislipidemie,
• Obezitate gr II,
• Angina pectorala stabila, de efort
• Steatoză hepatică

S-au efectuat urmatoarele investigatii de laborator: HGB, HCT, VSH, uree, colesterolemie, TGP,
TGO, glicemie, creatinina, trigliceride,CK, CK-MB examen sumar urina
Nevoia fundamentală
Nevoia de a evita pericolele
Valori tensionale mari TA = 170/90mmHg
Diagnostic Nursing
Anxietate în legătură cu evoluţia bolii manifestată prin temeri, neliniște, frică; Disconfort, senzatie de
neplacere fizica si psihica cauzată de valori tensionale mari manifestat prin cefalee occipitală si
precordialgii
Obiective
Pacientul F. N. să beneficieze de un mediu sigur, fără factori care să-i perecliteze starea de sănătate şi
de o administrare corectă a medicaţiei; Pacientul F. N. să prezinte diminuarea durerii în 1-2 ore;
Pacientul F.N.să nu prezinte complicații pe parcursul internării
Intervenții autonome și delegata
Măsor funcțiile vitale ale pacientului F.N. (P=75p/min, R= 27r/min, T=36,1ºC, T.A=170/90mmHg),
greutate corporală G= 95Kg; Psihoterapie ; Amplasez pacientul F.N. în salon, în funcție de starea sa;
Asigur condiții de mediu adecvate, fără curenți de aer, surse de infecție, zgomote deranjante; Observ
instalarea unor reacții adverse la administrarea medicamentelor recomandate de medic; Pregătesc
pacientul F.N. din punct de vedere fizic şi psihic în vederea investigaţiilor paraclinice respect regulile de
asepsie şi antisepsie; ECG - RS/ 75 batai/minut, Axa QRS +30 º
Intervenții autonome și delegate
Administrez medicaţia - Antiagregant plachetar-Aspenter 75 mg 1cp/zi după masa de prânz; Inhibitor
enzimă de conversie prestarium 10mg 1 cp/zi seara; Diuretice Tertensif SR 1tb/zi dimineaţa
Evaluare
Pe tot parcursul internării pacientul F.N. nu a prezentat complicaţii; Pacientul are evoluţie favorabilă –
funcţii vitale în limite fiziologice: TA = 140/80 mmHg, P=76 b/min, R=20r/min, T=36,2 ºC
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Dispnee ; R= 27r/min; HTA= 170/90mmHg
Diagnostic Nursing
Circulație și respirație inadecvată cauzată de obezitate manifestată prin HTA , dispnee
Obiective
Pacientul F.N. să prezinte funcţii vitale în limite normale în termen de 2-3 zile.
Intervențiiautonome și delegate
Măsor şi notez în F.T funcţiile vitale ale pacientului F.N. : T.A=170/90 mmHg, AV=75 bătăi/min,
R=27r/min, T=36,1C, Oxigenoterapie; Educ pacientul F.N. sa elimine din alimentaţie grasimile pentru
aimpiedica astfel depunerea de plăci de aterom pe lumenul arterelor (impiedicându-se astfel
obstructionarea acestora), Aplic tehnici de favorizarea a circulatiei – masaje ale membrelor inferioare
pentru prevenirea aparitiei trombozei
Nevoia de a bea si a manca - Stil de viaţă nesănătos, obezitate
Diagnostic nursing
Alimentaţie inadecvata prin surplus cauzată de un stil de viată nesanătos manifestat prin apetit crescut,
obezitate, tulburări metabolice, circulatorii şi respiratorii
Obiective
Pacientul F.N. sa fie echilibrat hidro-electrolitic și nutritional
Intervenții autonome și delegate
Constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii, Alimentele
permise se servesc la temperatura moderata prezentate atragator, In cazul cardiacilor sunt indicate mese
fractionate pentru a evita suprasolicitarea inimii, Se instituie regim dietetic hipocaloric, hiposodat,
Explic pacientului ca este important sa evite alimentele bogate in colesterol (carne grasa, mezeluri,
oua, unt)De asemeni sunt interzise mezelurile, brânzeturile, caşcavalul, Consumul redus de sare previne
retenţia apei în organism, Zilnic, dimineata masor greutatea pacientului. Constientizez pacientul ca prin
respectarea regimului alimentar previne aparitia complicaţiilor circulatori, Explic pacientului ca este
de preferat sa-si menţină greutatea corporala în limite normale pentru a preveni astfel complicatiile
cardiace
Evaluare - La interviul luat la internare s-a constatat ca pacientul avea o alimentatie nociva
organismului. Pe perioada spitalizarii, s-a asigurat pacientului o alimentatie sanatoasa benefică sanătăţii
sale, Pacientul F.N. a slăbit 500g
 Nevoia de a dormi si a se odihni
-anxietate, cefalee occipitală, ore insuficiente de somn
Diagnostic nursing
Insomnie dormiţială cauzată de anxietate, cefalee occipitală, manifestată prin ore insuficiente de somn,
somn agitat, treziri fecvente
Obiective
Combaterea insomniei în timp cât mai scurt - 1 zi, Pacientul F.N. să beneficieze de somn
corespunzator, cantitativ si calitativ pe toată perioada internării , Pacientul să prezinte confort fizic si
psihic
Intervenții autonome și delegate
Identific cauza anxietatii, Masor si notez functiile viataleale pacientului F.N. în FO T.A=170/90 mmHg
AV=75 bătăi/min, R=27r/min, T=36,1°C, Salonul sa fie bine aerisit, luminos şi o temperatura ambianta
optima 18 -20º C, Asigur lenjerie de corp şi pat curată şi lejeră, Învăţ pacientul F.N. tehnici de relaxare
(consumarea unui pahar cu lapte înainte de culcare)Discut cu pacientul pentru a stabili cauzele
disconfortului - anxietate, nu se poate acomoda cu somnul în spital; Creez senzaţie de bine pacientului
prin suprimarea surselor de disconfort şi iritabilitate
Admistrez sedativele prescrise de medic - Alprazolam 1 tb/zi (seara)
Evaluare
Cefalea a scazut in intensitate, pacientul are somn linistit şi este mai relaxat - doarme 7 ore /noapte
Nevoia de a comunica
Anxietate
Diagnostic Nursing
Comunicare ineficientă la nivel afectiv din cauza anxietatii manifestată prin agitatie, anticiparea
evenimentelor negative, tulburari de gandire, insomnia
Obiective
Pacientul F.N. să depăşească tarea de anxietate, Pacientul F.N. să prezinte comunicare eficientă la nivel
afectiv în timp de 1-2 zile
Intervenții autonome și delegate
Tin seama de starea sistemului nervos al pacientului F.N. şi adopt un comportament plin de blandete,
atiutudine calmă, Mă preocup de programul lui zilnic şi il asigur de tot sprijinul meu în momentele
dificile, Il ajut sa-si exprime frustrarile in legatura cu boala sa, Ii explic ca are nevoie de voinţă pentru a
depasi starea în care se afla, Creez conditii optime de confort si intimitate, Administrez medicaţia
anxiolitica alprazolam 05 mg 1 cp /seara
Evaluare
Anxietatea scade în intensitate, vorbesc cu pacientul cu blandeţe şi răbdare - Comunicare eficientă
Pacientul F.N. are evolutie favorabilă, este mai optimist, încrezator şi reuşeşte să se adapteze la
situatia creata de boala.
Nevoia de a învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea
-Cunoştinţe insuficiente despre boală
Diagnostic Nursing
Deficit de cunoștințe cauzat de lipsa de informații manifestat prin cunoștințe insuficiente despre boală
Obiective
Pacientul F.N. să-şi recapete încrederea în sine şi să fie echilibrat din punct de vedere psihic.
Pacientul F.N. să capete cunoştinţe noi şi să şi le însuşească
Intervenții autonome și delegate
Furnizez pacientului F.N. informaţiile despre boala lui, îl încurajez şi îl asigur că eficacitatea îngrijirilor
şi tratamentului vor duce la un bun prognostic., Facilitez legătura pacientului F.N. cu familia pentru a
favoriza recâştigarea încrederii în sine,
Educatie sanitară în ceea ce priveşte adoptarea unui stil de viaţă sănătos:
 Zilnic mişcare în aer liber
 Alimentaţie sănătoasă
 Scădere în greutate
 EVALUARE CAZ
Pacientul F.N. are evoluție favorabilă si a înţeles importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos. Se
externează după 6 zile de spitalizare cu recomandaările:
 Regim igienodietetic
 dieta hipocalorica, hipolipidica, hiposodata
 Scadere ponderala progresivă
 Efort fizic adaptat la toleranta la efort
 Control cardiologic peste 30 de zile
 Rp:
 Aspenter 75 mg 1cp/zi după masa de prânz
 Prestarium 10mg 1 cp/zi seara
 Tertensif SR 1,5,mg 1cp/zi dimineaţa
 Sortis 40 mg 1 cp/zi seara