Veselin Georgiana

Zaharescu Maria
Zdircea Florina
Zegheanu Rodica
 Boala coronariana ischemica (BCI) este afectiunea determinata de modificari
anatomice sau functionala ale circulatiei coronariene ce induc dezechilibrul intre
aportul si necesarul de oxigen la nivelul miocardului , consecinte metabolice,
mecanice si clinice.

ETIOLOGIE:
Boala coronariana ischemica este cel mai frecvent consecinta afectarii arterelor
coronare mari, epicardice, cu stenoza sau ocluzie prin variate procese patologice :
Ateroscleroza (cea mai frecventa etiologie 95 %)
Coronarita luetica sau din colagenoze
Anomalii congenitale coronariene
Embolii de coronare

O alta varianta este data de afectarea coronarelor mici, cum se intalneste uneori
la diabetici, in vasculite, HTA .
Alteori boala este consecinta unor procese patologice non coronariene (stenoza
aortica, cardiopatia hipertensiva, insuficienta aortica severa) cu coronare normale, dar
cu dezechilibru intre fluxul coronarian, care scade si necesitatile miocardice de
oxigen, care frecvent cresc .
 BCI se manifesta clinic prin forme dureroase si nedureroase .

Formele dureroase pot fi :

acute, cunoscute si sub numele de sindroame coronariene acute(SCA),

care se pot prezenta sub forma de angina pectorala instabila (AI) si infarct
miocardic acut (IMA), cu
supradenivelare de segment ST si fara supradenivelare de segment ST
forma dureroasa cronica sau angina pectorala
stabila .

Formele nedureroase se pot manifesta ca :

Tulburari de ritm si de conducere
Moarte subita coronariana
Ischemie silentioasa
Insuficienta cardiaca ischemica
Inima este irigata de cele doua artere
coronare stanga si dreapta care se
desprind din Aorta . Artera coronara
stanga se divide in artera
interventriculara anterioara si artera
circumflexa .
 Ischemia este consecinta dezechilibrului dintre consumul miocardic de oxigen
si aportul de oxigen prin circulatia coronara .

Factorii majori determinanti ai consumului miocardic de oxigen sunt :frecventa

cardiaca,contractilitatea miocardica, tensiunea intraparietala miocardica. Cresteri ale
acestor factori de diverse cauze duc la cresterea consumului miocardic de oxigen.

Reducerea aportului de oxigen la miocard, ca si cauza de ischemie, se

realizeaza prin :
Scaderea fluxului coronarian datorata stenozei sau obstructiei coronare

Reducerea presiunii de perfuzie coronare

Vasoconstrictia coronariana

Crestere rezistentei coronare (hipertrofie ventriculara)

Cauze necardiace (hipoxemii cronice ).

Severitatea ischemiei depinde si de dezvoltarea sau nu a unei circulatii

colaterale precum si de rezerva de flux coronarian care exprima capacitatea de
vasodilatatie coronariana .
 Angina pectorala (AP) este o forma dureroasa a bolii
coronariene ischemice . Angina pectorala cronica stabila se
caracterizeaza prin episoade tranzitorii si sporadice de angina,
relativ stereotipice, care intervin in special la effort sau in alte
conditii care cresc consumul miocardic de oxigen (frig, pranzuri
copioase), cu aceleasi modificari clinice posibile in timpul crizei .

Clinic : durere retrosternala, cu iradiere in umarul stang,

bratul stang sau ambele brate, toracele anterior, gat si mandibula,
alteori in epigastru . Caracterul durerii este constrictiv, de apasare
profunda, pe o suprafata mare, si nu junghi in punct fix . In AP
stabila, durata durerii este clasic de cateva minute, in timp ce
angina instabila si IMA dureaza peste 20-30 de minute .
 Durerea poate aparea la efort sau
la repaus, cea de efort cedand la
intrerupere .

O alta caracteristica importanta a

durerii anginoase este ca dispare in 1-2
min dupa administrarea de
nitroglicerina sublingual sau sub forma
de spray .
 Este cea mai frecventa forma de sindrom coronarian acut si imbraca
un spectru larg ca prezentare clinica si evolutie .

Tipurile clinice de angina instabila includ:

-Angina de repaus

-Angina de effort agravata

-Angina precoce post-infarct

-Angina Prinzmetal

-Angorul de novo

Angina instabila poate avea trei forme principale de prezentare:

-Angina de repaus, cu dureri prelungite peste 20 de minute care

apare in repaus
-Angina pectorala cu debut recent

-Angina pectorala agravata cu crize mai frecvente .

 Gravitatea anginei instabile consta in riscul mare
al acesteia de a evolua spre IMA . Placa de aterom cu
risc tromboza activa poarta numele de placa instabila.
Ruptura, fisura sau eroziunea placii de aterom cu
suprapunere de tromb non ocluziv este mecanismul
cel mai frecvent al anginei instabile . Placa de aterom
care este predispusa la ruptura se numeste placa
vulnerabila si de obicei realizeaza o stenoza
coronariana necritica sub 50 % .
Ruptura placii poate fi precipitata de mai multi
factori, cum ar fi continutul crescut de lipide al placii,
cu inflamatia locala producand ruerea capisonului
subtire la imbinarea cu peretele vascular adiacent .
 Presupune tromboza completa
a coronarei afectate, cu instalarea
necrozei ischemice in teritoriul
miocardic iritat de vasul
ocluzionat. Cel mai frecvent
mecanism este fisura/ruptura
placii de aterom instabile, urmata
de agregarea trombocitara cu
formare de tromb alb fibrino-
plachetar si apoi tromboza locala
prin antrenarea factorilor
coagularii, urmata de formarea
trombului rosu ocluziv.
 Tabloul clinic este dominat de durere, care
lipseste insa la unii bolnavi diabetici sau varstnici.
Durerea este tipic anginoasa, de repaus, dar de
intensitate mult mai mare si cu durata ce depaseste
30 de min. Poate fi continua sau in abcese subintrate,
nu cedeaza la nitroglicerina sublingual si se insoteste
de fenomene vegetative importante (greata ,
varsaturi, transpiratii) .

La examenul obiectiv aveam de-a face cu bolnav

anxios , palid, cu vasoconstrictie periferica, cu
cresterea paroxistica a TA si a FC . Toate aceste
manifestari sunt expresia hipercatecolaminemiei ce
insoteste perioada acuta a IMA .
 MAJORE :
-Aritmii
-Insuficienta de pompa
-Ischemia miocardica persistenta periinfarct
-Accidentele trombembolice
-Anevrismul ventricular .

MINORE – pericardita periinfract , pneumonii prin

suprainfectia stazei pulmonare, tromboze venoase
superficiale .

TARDIVE : insuficienta cardiaca tardiva, recidiva de

infarct, complicatiile tromboembolitice si aritmice .
- Compendiu de boli cardiovasculare, editia a II
a , Maria Dorobantu

- Medicina cardiovasculara, Harrison

- Notiuni de analiza si interpretare EKG, Dr.

D.P. Petcu

- www.google.com