LEUCEMIILE ACUTE

Leucemiile acute sunt proliferări maligne clonale în care este afectată capacitatea de diferenţiere şi de
maturare a celulei stem pluripotente sau a progenitorilor sus-situaţi, cu apariţia de celule imature (blastice) care
invadează măduva osoasă hematogenă şi teritoriile extramedulare.
Invadarea măduvei osoase hematogene duce la dislocarea hematopoiezei normale şi instalarea insuficienţei
medulare, cu apariţia pancitopeniei în periferie, exprimată clinic prin prezenţa sindromului anemic, infecţios şi
hemoragipar.

Etiologia leucemiilor acute este necunoscută, la apariţia bolii concurând mai mulţi factori:
 fizici : radiaţii ionizante şi electromagnetice;
 chimici:- solvenţi organici (benzen, toluen),
 medicamente (cloramfenicol, fenilbutazonă, agenţi alchilanţi);
 virali: HTLV1 (human T leukemia lymphoma virus 1);
 genetici incidenţa familială crescută în unele boli congenitale (agamaglobulinemia legată de sex, sindromul
Wiskott-Aldrich, imunodeficienţa combinată congenitală); boli congenitale caracterizate prin fragilitate
cromozomială (sindrom ataxie-telangiectazie, anemia Fanconi); alte anomalii cromozomiale congenitale (sindrom
Down, Klinefelter, Patau).

LAL1 - Leucemia acută microlimfoblastică:

 proliferare limfoblastică omogenă, cu elemente de talie mică, atingând rareori dublul diametrului unui limfocit
mic.
 Raportul nucleo-citoplasmatic este crescut.
 Nucleul este în general regulat, nucleolul este de talie mică, puţin evident sau frecvent invizibil; cromatina
nucleară este în general fină. Citoplasma apare ca o coroană perinuclear şi este greu vizibilă; bazofilia este
variabilă.
Este forma comună de LAL la copil, având o rată înaltă de remisiuni complete≥ 95%).

LAL2 - leucemia acută macrolimfoblastică :

 proliferare limfoblastică heterogenă, majoritatea limfoblaştilor fiind de talie mare, depăşind dublul diametrului
unui limfocit mic.
 Nucleu are formă neregulată, cu contur ″în ancoşă″; nucleoli sunt vizibili în majoritatea cazurilor, variind ca
număr şi dimensiuni, fiind mai frecvent de talie mare. Cromatina nucleară este de aspect variabil, mai condensată.
 Citoplasma este mai bogată, cu bazofilie variabilă, uneori importantă.
 Este forma de LAL predominantă la adult având o rată a remisiunilor complete de circa 80%.

LAL3 - leucemia acută cu celule ″Burkitt like″

 proliferare limfoblastică omogenă, cu elemente de talie mare (15-20 μm).
 Nucleul este rotund sau ovalar. Cromatina nucleară este densă, cu unul sau mai mulţi nucleoli bine
individualizaţi în majoritatea celulelor.
 Citoplasma este abundentă, conţinând numeroase vacuole citoplasmatice;bazofilia este intensă.
 Este mai frecventă la copil şi adulţii tineri. Citogenetic, se întâlneşte frecvent translocaţia 8;14.
 Clasicarea morfologică a LAM:
Mo = citologic neidentificabilă; apartenenţa de linia mieloidă poate fi stabilită doar la analiza
imunofenotipică.
M1 = mieloblastică fără diferenţiere;
M2 = mieloblastică cu diferenţiere (peste 10% componentă granulocitară maturativă);
M2Ba =varianta cu bazofilie crescută;
M3 = promielocitară;
M3v = promielocitară , varianta hipogranulară
M4 = mielo-monocitară: componentă monocitară (monoblaşti-monocite) >20%în MO;
M4Eo = varianta cu eozinofilie;
M5 = monoblastică: componenta monocitară > 80%;
M5a = monoblastică; monoblaşti > 80% din componenta monocitară;
M5b = monoblastică cu diferenţiere : monoblaşti < 80% din componenta monocitară=
M6=eritroleucemia acută (Di Gugliemo): eritroblaştii reprezintă > 50% din celulele medulare, iar
mieloblaştii > 30% din celulele medulare non-eritroide. In funcţie de ponderea relativă a componentei eritroide şi
mieloide, există o subdivizare a LAM6:
M6a = M6 tradiţional, cu mieloblaşti > 30%;
M6b = eritroleucemia pură: celulele eritroide foarte tinere, proeritroblaştii reprezintă > 30% din
componenta eritroidă;
M6c = forma mixtă, cu > 30% mieloblaşti şi > 30% proeritroblaşti.
M7=leucemia acută megacarioblastică (mielofibroza acută): megacarioblaştii nu pot fi identificaţi cu
precizie decât prin evidenţierea de markeri plachetari imunologici (CD61) sau ultrastructurali (prin microscopie
electronică).

Seria leucocitară: în funcţie de numărul şi calitatea leucocitelor din sângele periferic, leucemiile se împart
în 3 categorii:
1 1. forme leucemice : număr mare de leucocite, multe fiind leucemice;
2 2. forme subleucemice: număr normal de leucocite, din care o parte sunt leucemice;
3 3. forme aleucemice: număr normal sau scăzut de leucocite, fără celule leucemice.
Pe frotiul de sânge periferic se evidenţiază celule imature, nucleolate (blaşti ) în procente variabile şi celule
mature (expresie a hematopoiezei restante), cu existenţa ″hiatusului leucemic″ ( lipsa formelor de tranziţie,
intermediare, între celulele tinere şi elementele mature).
Seria eritrocitară : anemie severă, normocromă, normocitară.
Seria trombocitară: prezintă variaţii numerice în funcţie de evoluţia bolii ( iniţial numărul trombocitelor
poate fi normal, pentru ca în stadiile avansate să apară trombocitopenia absolută) şi modificări de formă
(macrotrombocite), alterări ale structurii şi colorabilitate diferită. Se observă megacariocite, fragmente de nuclei
megacariocitari cu resturi de citoplasmă trombocitogenă
Examenul frotiului de măduvă osoasă hematogenă:
De obicei măduva osoasă este hipercelulară (având aspect monomorf datorită infiltraţiei masive cu blaşti
leucemici), mai rar evidenţiindu-se măduvă hipocelulară (LAM7). Prezenţa blaştilor > 30% reprezintă principalul
criteriu de diagnostic morfologic al leucemiilor acute. Seriile celulare normale sunt mult reduse ca urmare a
insuficienţei medulare, uneori practic inexistente.

Imunofenotiparea cu anticorpi monoclonali permite identificarea antigenelor specifice fiecărui tip de

leucemie acută: HLA-DR, CD34, CD11, CD13, CD14, CD33 (LAM); Tdt, CD10, CD19, CD20, CD22 (LAL-B);
Tdt, CD2, CD3, CD5, CD7 (LAL-T).

Studiul cariotipului
Permite evidenţierea unor anomalii structurale sau numerice. Există şi un procent mare de cazuri de
leucemii acute cu cariotip normal.
In LAM se întâlnesc frecvent : t (8;21) - LAM2; t (15;17) - LAM3; inv.16 -LAM4-Eo , t(9;11) -LAM5;
anomalii 3q-, 8+ în orice tip de LAM.
Anomaliile numerice sunt mai frecvente în LAL decât în LAM. In 30% din cazurile de LAL, mai ales la
copii, se observă hiperploidie ( > 47 cromozomi) ; rar apare hipoploidie (< 46 cromozomi); frecvent apare şi
pseudodiploidia.
 Modificări bio-umorale:
 hiperuricemie;
 creşterea VSH-ului;
 creşterea lizozimului seric în proliferările monocitare;
 creşterea LDH-ului ;
 hipocolesterolemie;
 hipoalbuminemie;
 creşterea metabolismului bazal;
 studiul hemostazei este obligatoriu pentru evidenţierea unui eventual CID; studiul funcţiei renale este indicat
pentru depistarea tulburărilor metabolice sau a infiltraţiei leucemice renale.