Infarctul miocardic acut

Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu

Hatieganu” Cluj-Napoca
Tarau Liciniu Andrei
MG2, Seria 4, Grupa 30

1
 Infarct miocardic acut

Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, care are ca substrat blocarea unei
artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de catre un cheag de sange. Oprirea brusca a
fluxului arterial la nivelul muschiului inimii, duce la distrugerea acestuia si poate determina
decesul pacientului.
Inima ta este principalul organ al sistemului cardiovascular care include de asemenea
diferite tipuri de vase de sange. Unele dintre cele mai importante vase sunt arterele. Ele duc
sange bogat in oxigen in corp si in toate organele. Arterele coronare iau sange bogat in oxigen
in special pentru muschiul inimii. Atunci cand aceste artere sunt blocate sau ingustate din
cauza unei acumulari de placa, fluxul de sange catre inima ta poate scadea semnificativ sau se
poate opri complet. Acest lucru poate provoca un atac de cord.
Pe parcursul vietii, la nivelul vaselor inimii (artere coronare), se depun grasimi. In
anumite zone, acestea formeaza depozite de grasimi, asa numitele placi aterosclerotice.
Aceste placi sunt bogate in colesterol, iar formarea lor este favorizata de fumat, alimentatia
bogata in grasimi, excesul ponderal, excesul de alcool, sedentarism, dar si de unele afectiuni
precum diabetul si hipertensiunea arteriala. Aceste placi determina ingustarea (stenoza)
diametrului vasului.Recunoscut la timp, un pacient cu infarct miocardic are sanse de a fi
salvat si recuperat, daca se prezinta in primele 4 - 6 ore de la debut.
Factori de risc
Printre factorii de risc al infarctului miocardic acut se numara:
 Tensiune arteriala crescuta - Aveti un risc mai mare de atac de cord daca aveti tensiune
arteriala ridicata. Tensiunea arteriala normala este sub 120/80 mm Hg (milimetri de mercur)
in functie de varsta. Pe masura ce numerele cresc, la fel si riscul de a dezvolta probleme
cardiace. Avand tensiunea arteriala ridicata va afecteaza arterele si accelereaza acumularea
placii.
 Diabetul - Diabetul este o afectiune care determina cresterea glicemiei sau a glucozei.
Nivelurile ridicate de zahar din sange pot deteriora vasele de sange si, in cele din urma, pot
duce la boala coronariana. Aceasta este o stare grava de sanatate care poate declansa atacuri
de cord la unele persoane.
 Obezitatea - Sansele dvs. de a face un atac de cord sunt mai mari daca sunteti foarte
supraponderali. Obezitatea este asociata cu diverse afectiuni care cresc riscul de atac de cord,
inclusiv:
 diabetul, tensiune arteriala crescuta, niveluri ridicate de cholesterol si trigliceride.
 Fumatul - Fumatul creste riscul de atac de cord. Poate duce, de asemenea, la alte afectiuni si
boli cardiovasculare.
 Varsta - Riscul de a face un atac de cord creste odata cu varsta. Barbatii prezinta un risc mai
mare de atac de cord dupa varsta de 45 de ani, iar femeile prezinta un risc mai mare de atac de
cord dupa varsta de 55 de ani.
 Istoricul de familie - Este mai probabil sa aveti un atac de cord daca aveti un istoric familial
de boli cardiace precoce. Riscul dvs. este deosebit de mare daca aveti membri ai familiei de
sex masculin care au dezvoltat boli de inima inainte de 55 de ani sau daca aveti membri ai
familiei de sex feminin care au dezvoltat boli de inima inainte de 65 de ani.
 Stresul;
 Lipsa de exercitiu;
 Utilizarea anumitor medicamente ilegale, inclusiv cocaina si amfetaminele;
 Istoric de preeclampsie sau tensiune arteriala ridicata in timpul sarcinii.

2
Stadii de evolutie
Infarctul miocardic prezintă din punct de vedere morfopatologic trei stadii de evoluţie:
1. faza acută (necroza miocardică)-cu durata de 4 săptămîni;
2. faza evolutivă (resorbţie cu dezvoltarea ţesutului de granulatie)-apariția noilor focare de
necroză pe parcursul a 4 săptămîni de la începutul primelor simptome(cînd focarul primar de
necroză încă nu a reușit să se cicatrizeze);
3. faza de infarct miocardic vechi caracterizată prin cicatrizarea zonei necrozate-cu o durată
de 4 săptamîni
Reprezentare grafica – ECG
ECG (electrocardiograma) este considerată una dintre metodele de diagnosticare
accesibile și accesibile utilizate în cardiologie. Cu ajutorul acestei tehnici, este posibil să se
diagnosticheze nu numai infarctul miocardic, ci și alte tulburări în activitatea inimii.
Rezultatele ECG în cazul unui infarct miocardic suspect vor permite medicului nu numai să
determine stadiul și localizarea procesului patologic în țesuturile miocardului, ci și să
controleze tratamentul. Avantajul ECG este disponibilitatea acestuia, deoarece echipamentele
pentru cardiograma se găsesc în orice clinică publică sau privată. Se știe că, cu ajutorul unei
cardiograme, este posibil să se diagnosticheze infarctul miocardic atât la primele etape, cât și
în primele ore sau săptămâni după atac.
Infarctul miocardic acut poate fi evidentiat prin intermediul ECG-lui - Este necesară și
suficientă înregistrarea în 12 derivații obișnuite și uneori, la necesitate, și în derivațiile
suplimentare: V7, V8, V9, V33, V34 V35, V3R, V4R. Ea permite confirmarea diagnosticului,
indicînd succesiv în teritoriul necrozei: - Unda T gigantă, ascuțită și simetrica (ischemie
subendocardică) foarte precoce (primele 2 ore), inconstantă. - Supradenivelare de ST
(leziunea subepicardică) convexă în sus cu înglobarea undei T formează așa - numită unda
Parde. - Unda Q largă ("0.04") și profundă (1/3 din amplitudinea undei R care urmează), care
apare mai tîrziu de 6 ore și semnalizează definitiv necroza.
Când procesele patologice din inimă sunt modificări clar definite în ECG. Odată cu
dezvoltarea sau suspiciunea de infarct miocardic, o cardiogramă va permite să se determine
localizarea leziunilor, adâncimea necrozei, stadiul unui atac de cord, prezența sau absența
riscurilor posibile de complicații. Pentru infarctul miocardic al mușchiului cardiac, ECG este
caracterizat de următorii indici:
1. Ridicarea segmentului ST. Acesta este localizat deasupra liniei izoelectrice în locurile
de necroză.
2. Depresia (declinul) segmentului ST. Situată sub linia izoelectrică în partea opusă
necrozei.
3. Prezenta dintilor anormali Q (la unele stadii ale valului infarct Q poate fi absenta).
4. Caracterul bifazic al dinților T.
5. Reducerea amplitudinii dintelui R.
6. Prezența blocării acute a piciorului stâng al mănunchiului lui.

Rezultatele ECG pot diferi într-o măsură mai mică sau mai mare, deoarece totul
depinde de evoluția bolii, de prescripția acesteia, de gradul de afectare a miocardului și, de
asemenea, de caracteristicile corpului pacientului. Cu ajutorul ECG este posibil să se
determine deteriorarea următoarelor părți ale miocardului:
 Necroza peretelui anterior, posterior, lateral sau posterior al ventriculului stâng.
 Izolată necroza a vârfului mușchiului inimii.
 Necroza septală - se dezvoltă în septul interventricular.
 Necroza ventriculului drept sau stâng.

3
 Tratament
Tratamentul infarctului miocardic, in urgenta se realizeaza prin procedura de
angioplastie coronariana– o metodă minim invazivă prin care artera blocată este
revascularizată. Practic, medicul cardiolog intervenționist va monta o teacă subțire pe artera
radială (de la mână) sau pe cea femurală (de la picior) și prin această teacă va înainta un
cateter prevăzut la capăt cu un balon și/sau stent. Procedura se realizează în sala de
angiografie, sub controlul razelor X, medicul cardiolog intervenționist observând astfel care
este locul exact unde artera sau arterele coronare sunt îngustate. Cateterul este înaintat până la
locul respectiv, iar artera este dilatată cu ajutorul balonului și al stentului. Stentul rămâne pe
arteră și previne reîngustarea acesteia.
În anumite cazuri, infarctul miocardic se poate trata prin operația de by-pass coronarian. În
acest caz, chirurgul va atașa o porțiune dintr-o arteră sau venă recoltată din altă parte a
corpului, redirecționând astfel circulația sângelui pentru a ocoli zona îngustată.
Infarctul miocardic acut poate fi tratat si medicamentos pana la procedura de
angioplastie prin intermediul unor substante active :
 Aspirina – este un anticoagulant care se folosește pentru a rupe cheagurile de sânge și a subția
sângele, pentru a putea circula prin zonele îngustate ale arterelor
 Trombolitice – Tromboliza se administrează pentru dizolvarea cheagurilor de sânge
 Antiagregante plachetare – se administrează pentru a preveni formarea unor noi cheaguri și
pentru a le împiedica pe cele existente să crească
 Nitroglicerina – folosită pentru dilatarea vaselor de sânge
 Beta-blocante – scad tensiunea arterială și relaxează mușchiul cardiac, limitând astfel
gravitatea infarctului miocardic
 Inhibitori de enzimă de conversie – reduc de asemenea tensiunea arterială și reduc presiunea
asupra inimii.
4
Surse folosite:
 cdt-babes.ro/articole/infarctul-miocardic.php
 https://cardiologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Infarctul%20Miocardic
%20Acut%20cu%20supradenivelare%20de%20segment%20ST.pdf
 medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/infarct-miocardic-acut-cauze-simptome-
tratament
 http://materiale.pvgazeta.info/utilizator-192/ekg-cu-fotografie-infarct-miocardic-
cu.html
 https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/infarctul-miocardic-cauze-simptome-
tratament/
 https://lunguldrumpanadeparte.wordpress.com/2014/12/08/evolutia-infarctului-
miocardic-acut-pe-ecg-poza/