INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic Infarctul miocardic reprezinta necroza a unei parti mai mult sau mai putin importante de miocard, consecutiva unei obstruari bruste a unei artere coronare. In cursul infarctului miocardic, irigarea inimii nu se mai face, lipsite de sange si de oxigen, celulele miocardului mor, eliberand enzimele lor cardiace care distrug tesutul inconjurator, necroza ischemica miocardica, ce rezulta de obicei prin reducerea brusca a fluxului sanguin coronarian la un segment de miocard. De obicei are loc in ventriculul stang. Barbatii sunt cel putin de doua ori mai frecvent afectati decat femeile, adesea inaintea varstei de 60 de ani. Cauze Obstructia arterei coronare este aproape intotdeauna consecinta formarii unui cheag pe o placa de aterom, constituita din depuneri de colesterol, pe peretele arterial intern. ceasta afectiune survine cel mai des la pacientii care prezinta factori de risc ca tabagismul, hipertensiunea arteriala, nivelul de colesterol mai mare de !,"0 grame la litru, diabetul, sedentarismul, surmenajul profesional. Simptome proximativ jumatate din cazuri prezinta un infarct de miocard care se produce dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga in timpul careia subiectul sufera de angina pectorala, crize dureroase survenind fie la mers, in particular pe frig si pe vant, fie in repaus, de preferinta noaptea. ceste dureri #senzatii de strangere, de arsuri, uneori de strivire$ sunt resimtite in spatele sternului si pot iradia in bratul stang, spre falca, uneori in spate% ele dispar in doua sau trei minute. In jumatate din cazuri infarctul nu este precedat de nici o manifestare dureroasa care sa permita prevederea aparitiei lui. Infarctul se manifesta printr&o durere violenta de acelasi tip ca cea de angor, dar de obicei mai intensa si mai lunga #de mai mult de !0 minute pana la cateva ore$. 'a iradiaza adesea mai amplu in ambele brate, in falca si in spate. In unele cazuri, durerea se asociaza cu o crestere a tensiunii arteriale, urmata de scaderea ei persistenta. In rastimp de (" pana la !6 de ore apare o febra de intensitate medie care scade treptat.

)nele infarcte, denumite nerecunoscute sau ambulatorii, nu se manifesta prin nici un semn clinic & ele nu sunt detectate decat accidental, cu ocazia unei electrocardiograme. Diagnostic si tratament Diagnosticul poate fi pus inca de la primele ore prin doua examene complementare* pe de o parte dozarea, in sange, a enzimelor cardiace, care pun in evidenta o crestere a creatin+inazei, pe de alta parte de electrocardiograma, care arata semnele unei suferinte acute a miocardului #undele , de necroza$ in cursul opririi fluxului sangvin intr&una din arterele coronare. -ratamentul consta in spitalizarea de urgenta, pus sub supravegherea electrocardiografica permanenta si supus unui tratament trombolitic #injectarea unei substante care sa vizeze distrugerea cheagului, ca strepto+inaza si uro+inaza$ & de asemenea, i se administreaza trinitrina, care exercita un efect vasodilatator asupra arterelor coronare. lte medicamente #betablocante, aspirina, heparina$ sunt asociate in continuare cu scopul de a micsora necesitatile in oxigen ale muschiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag. In paralel, o radiografie a arterelor coronare permite sa se decida asupra unei eventuale dezobstructii a arterei astupate. ceasta se realizeaza prin angioplastie transcutanata* o sonda cu balonas este introdusa prin piele apoi este impinsa in circulatia arteriala pana la coronara, care este dilatata prin umflarea balonasului. .oronarografia prezinta in plus avantajul de a permite un bilant al leziunilor, daca ea a dezvaluit leziuni multiple #mai multe artere ingustate$, poate fi propus un pontaj aorto&coronarian. 'volutie si complicatii & O spitalizare pentru infarct se intinde, in functie de gravitatea accidentului vascular, pe o perioada de una sau doua saptamani aproximativ. /eluarea activitatii este de cele mai multe ori posibila intr&un interval de la 6 saptamani #pentru un infarct mic$ pana la ! luni dupa infarct. 'volutia bolii depinde in cea mai mare masura de intinderea infarctului, poate surveni o moarte subita mai ales in primele ore care urmeaza crizei, ceea ce justifica o spitalizare pe cat de rapida posibil. )neori apar complicatii chiar din timpul primelor zile* insuficienta cardiaca, ruptura unuia din cei doi stalpi ai valvulei mitrale sau, mult mai rar, perforarea peretelui cardiac necrozat. re!enire 0revenirea infarctului de miocard consta, in principal, in suprimarea factorilor de risc* incetarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a hipercolesterolemiei. 0revenirea infarctului miocardic mai presupune si tratarea imediata a oricarui angor.
2

Arterele coronare Inima func1ioneaz2 ca o pomp2, fiind format2 din patru camere* dou2 atrii 3i doi ventriculi, ce primesc s4nge oxigenat de la pl2m4ni 3i trimit s4ngele mai departe 5n 5ntreg organismul. 0rincipalele artere care vascularizeaz2 inima & arterele coronare & sunt prezentate 5n schem2. 'le pornesc din aort2 3i asigur2 vasculariza1 ia inimii cu oxigen 3i substan1ele nutritive necesare.

6unt dou2 artere coronare majore* dreapta 3i st4nga, cu multiple ramuri ce hr2nesc inima. 7e1i auzi vorbindu&se despre aceste ramuri* artera descendent2 anterioar2, artera circumflex2, artera coronar2 dreapt2, artere diagonale, marginale etc. Cardiopatia isc"emic# .4nd una sau mai multe ramuri ale arterelor coronare sunt obstruate din diverse cauze #ex.* plac2 de aterom, cheag$, s4ngele nu poate ajunge la acea zon2 de mu3chi cardiac care, astfel, nu va primi oxigenul necesar func1ion2rii sale. 6punem atunci c2 mu3chiul inimii #miocardul$ sufer2 un proces ischemic.
3

O ischemie miocardic2 cu durat2 limitat2 se poate manifesta ca angin2 pectoral2. 8ns2, dup2 circa (0 de minute de ischemie, celulele musculare 5ncep s2 moar2, produc4ndu&se un infarct de miocard. Infarctul de miocard determin2 pierderea contractilit21ii 3i func1iei unei por1iuni din mu3chiul inimii. .auza reducerii fluxului coronarian este de obicei ateroscleroza & 5ngro3area progresiv2 a peretelui arterelor coronare prin acumularea pl2cilor de colesterol. lteori, ischemia miocardic2 se datoreaz2 cre3terii cererii de oxigen la nivel cardiac, de exemplu 5n cazul efortului fizic. 'volu1ia pl2cii de aterom #cu eroziunea stratului endotelial ce o acoper2 3i formarea unui cheag la acest nivel$ duce la oprirea circula1 iei s4ngelui la nivelul arterei coronare respective 3i instalarea infarctului miocardic acut. Ateroscleroza teroscleroza coronarian2 produce 5n timp angina pectoral2 3i, mai grav, infarctul de miocard. 'ste un proces lent care poate evolua ani de zile f2r2 nici un simptom. 8n acest timp, la fel ca 5n cazul depunerilor calcare de pe interiorul unor 1evi de instala1ii, depozite de gr2simi se depun pe pere1ii arterelor care hr2nesc inima 3i le 5ngusteaz2. 'fectul este de reducere a fluxului de s4nge c2tre o por1iune din mu3chiul inimii. 9a acest proces se poate ad2uga formarea de cheaguri #trombi$ de s4nge suprapuse peste pl2cile de aterom, proces denumit aterotromboz2. .4nd are loc oprirea total2 a curgerii s4ngelui c2tre o anumit2 zon2 #de obicei prin formarea unui cheag de s4nge$ rezult2 un infarct de miocard$ teroscleroza se poate manifesta 5n orice teritoriu vascular, produc4nd simptome specifice teritoriului respectiv, de exemplu* artere coronare #inim2$* angin2 pectoral2, infarct miocardic. artere carotide #care irig2 creierul$* accident vascular cerebral artere femurale, poplitee etc. #care irig2 membrele inferioare$* claudica1ie intermitent2 #dureri cu caracter de cramp2 5n mu3chii membrelor inferioare la mers$

Risc crescut de infarct miocardic acut numi1i factori, numi1i factori de risc coronarieni, cresc riscul de apari1ie a aterosclerozei. 0rocesul de ateroscleroz2 poate fi 5ncetinit prin reducerea acestor factori de risc, reduc4nd astfel riscul de deces sau de invaliditate prin infarct miocardic. De3i nu este totdeauna perfect previzibil, exist2 anumite persoane care au un risc mai mare dec4t restul popula1iei s2 fac2 un infarct miocardic acut sau crize de angin2 pectoral2. ceste persoane sunt purt2torii unor factori de risc coronarian cunoscu1i. :actorii de risc se 5mpart 5n dou2 categorii* nemodificabili #cei asupra c2rora nu putem avea nicio influen12, cum ar fi sexul masculin, v4rsta sau mo3tenirea genetic2$, 3i cei modificabili #mai important de cunoscut deoarece pot fi influen1a1i prin corectarea unor obiceiuri eronate sau prin medicamente$.

8n anumite familii exist2 o tendin12 mai mare de apari1ie a infarctului miocardic acut. Inciden1a acestuia cre3te de asemenea cu v4rsta, iar barba1ii au risc mai mare dec4t femeile de a suferi un infarct miocardic la o v4rst2 mai sc2zut2. ce3ti factori de risc & ereditate, v4rst2 3i sex & nu pot fi modifica1i.Dar dac2 v2 schimba1i modul de via12 3i reduce1i factorii de risc care pot fi controla1i, v2 ve1i 5mbun2t21i 3ansele de a tr2i o via12 mai lung2 3i mai s2n2toas2. )neori este suficient2 prezen1a unui singur factor dintre cei enun1a1i pentru a cre3te riscul de apari1ie a bolii coronariene.

stfel, din nefericire, vedem din ce 5n ce mai frecvent pacien1i tineri #5ntre !0&"0 de ani$ interna1i pentru infarct miocardic acut, la care singurul factor de risc coronarian decelabil este fumatul. 6tresul, boala secolului, care la fel ca 3i fumatul este deseori apanajul oamenilor tineri, trebuie 3i el 1inut sub control 5nainte de a produce efecte d2un2toare asupra s2nat21ii. Semnele infarctului miocardic acut 6emnele clinice ale infarctului de miocard acut sunt* durere toracic2 anterioar2 intens2, cu caracter de presiune, arsur2, greutate, str4ngere sau sfredelire. durerea poate iradia c2tre um2r, bra1e, g4t, abdomen superior durata durerii este mai mare de (0 minute #p4n2 la c4teva ore$, nu cedeaz2 la tabletele de nitroglicerin2 sublingual #! tablete luate la interval de ; minute$. durerea poate fi 5nso1it2 de alte semne* ame1eli, stare de le3in, grea12, v2rs2turi, transpira1ii, senza1ie de sufocare, anxietate, nervozitate, palpita1ii #nu toate aceste semne clinice apar 5n fiecare infarct acut de miocard<$. =u toate durerile toracice sunt echivalente cu infarctul miocardic acut, dar cel mai frecvent o durere intens2 5n piept, de lung2 durat2, ascunde o boal2 sever2, 3i necesit2 prezentare la medic, consulta1ie, efectuarea unei electrocardiograme 3i a unor analize suplimentare. 'xista, 5n circa un sfert din cazuri, pacien1i care prezint2 infarct miocardic f2r2 durere toracic2. 8n aceste cazuri, infarctul se poate manifesta doar prin senza1ie de sufocare sau de le3in, prin neregularit21 i ale ritmului cardiac, grea12 sau alte simptome nespecifice Dar riscul acestor forme de infarct nu este mai mic dec4t 5n cazul prezen1ei durerii. 8n consecin12, importan1a major2 r2m4ne 5n domeniul preven1iei riscului cardiovascular prin adoptarea m2surilor explicate anterior. Ce este un sindrom coronarian acut% )neori ve1i auzi termenul de >sindrom coronarian acut> sau >angin2 instabil2>. 6unt termeni care indic2 un episod de ischemie miocardic2 sever2, dar f2r2 s2 se produc2 un infarct miocardic acut. /iscul cardiovascular pe termen scurt 3i lung este 5ns2 crescut, 3i tratamentul prescris de medicul cardiolog trebuie respectat cu stricte1e.
6

Ce se &nt'mpl# dac# un pacient cu infarct miocardic acut nu se prezint# la spital% /iscurile legate de ignorarea simptomelor de alarm2 pentru un infarct miocardic acut sunt multiple* moartea subit2 aritmii severe apari1ia de noi dureri anginoase care cresc suplimentar riscul pacientului apari1ia 5n timp a insuficien1ei cardiace #oboseala, sufoc2rile 3i eventual edemele la nivelul membrelor inferioare fiind cele mai frecvente simptome$ 8n schimb efectuarea unui tratament adecvat 3i precoce scade semnificativ riscul oric2reia dintre aceste complica1ii< Tratamentul de urgen(# al infarctului acut de miocard -ratamentul infarctului miocardic acut este un tratament de urgen12, c4t mai rapid din momentul debutului, cu scopul reducerii zonei de necroz2 miocardic2 3i a prevenirii complica1iilor. .antitatea de mu3chi care moare din lips2 de s4nge poate fi redus2 prin dizolvarea cheagurilor din arterele coronare 3i restabilirea circula1iei s4ngelui. 8n ambulan1ele moderne echipate cu electrocardiografe exist2 posibilitatea diagnosticului precoce a I? 3i 5nceperea tratamentului analgezic #de diminuare a durerii toracice$ 3i antianginos #nitroglicerin2 sublingual, apoi 5n perfuzie intravenoas2$.

9a spital, la departamentul de urgenta se precizeaza diagnosticul prin examenul clinic si electrocardiograma, apoi pacientul este transportat in unitatea de supraveghere coronariana unde se incepe monitorizarea si tratamentul specific al infarctului de miocard acut ce consta in* montarea unei linii venoase, monitorizarea continua a pacientului electrocardiograma, stare generala$, recoltarea analizelor de urgenta, oxigenoterapie, nitroglicerina sublingual si perfuzie intravenoasa, analgezice #algocalmin, mialgin$, aspirina #si eventual clopidogrel$, heparina, tratament fibrinolitic #5n cazul 5n care pacientul se prezint2 la spital la mai pu1in de @( ore de la debutul infarctului miocardic acut$ cu strepto+inaz2 sau alte trombolitice. ceste medicamente dizolv2 cheagurile de s4nge 3i restabilesc fluxul normal de s4nge, prin arterele coronare. ?2rimea zonei din mu3chiul inimii, care a suferit infarctul, poate fi sc2zut2 dac2 fluxul este restabilit foarte devreme. Dar timpul este de o importan12 major2< Dac2 apar 5nt4rzieri, beneficiul metodei este sc2zut. o alt2 variant2 de tratament pentru redeschiderea arterei coronare, implicate 5n infarctul miocardic acut, este angioplastia coronarian2 a arterei implicate 5n infarctul de miocard #5n centrele 5n care exist2 laborator de cateterism 3i 5n situa1ii selectate$% se continu2 tratamentul cu heparin2, betablocante #de ex. metoprolol$, aspirin2 3i eventual clopidogrel, precum 3i alte medicamente care 5mbun2t21esc func1ia inimii, 5n func1ie de situa1ia pacientului% tratamentul anxiet21ii #frecvent2 la pacien1ii cu infarct miocardic acut 5n primele ("&"A ore$* diazepam, alprazolam, hidroxizin. -ratamentul medical nu este identic la to1i pacien1ii care se prezint2 cu infarct de miocard, el este nuan1at 5n func1ie de starea clinic2 a pacientului, de localizarea infarctului de miocard, de apari1ia sau nu a complica1iilor. #tensiune arteriala,

8n mod obi3nuit, pacientul r2m4ne (" B "A ore 5n unitatea de coronarieni #5n cazurile necomplicate$ 3i ulterior este transferat 5n e3alonul doi B saloanele de urm2rire postinfarct miocardic.

Coronarografia .oronarografia este un examen cheie 5n explorarea bolii coronariene, deoarece este singura explorare pe care o avem la 5ndem4n2 5n /om4nia pentru a vizualiza direct arterele coronare, responsabile de angin2 sau infarct. .oronarografia este o investiga1ie de diagnostic. 'a nu reprezint2 un tratament, dar indic2 medicilor care este tratamentul optim pentru dumneavoastr2. .oronarografia se efectueaz2 prin introducerea la nivel inghinal a unui tub foarte sub1ire #cateter$ 5ntr&o arter2, 3i 5naintarea lui p4n2 la arterele inimii% aici se injecteaz2 o substan12 de contrast care permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare. .oronarografia se face sub anestezie local2 #la picior$, pacientul este treaz 3i discut2 cu medicul 5n cursul procedurii, put4nd s2 vad2 pe un ecran anumite detalii ale acesteia. Durata unei astfel de proceduri este 5ntre (0&"0 minute, ea fiind urmat2 de o perioad2 de 3edere la pat de @( ore. Persoanele alergice la iod, trebuie sa anunte medicul cu privire la aceasta alergie.

Angioplastia coronarian# ngioplastia coronarian2 reprezint2 procedeul de deschidere a arterei coronare stenozate #5ngustate$ cu ajutorul unui balon care se umfl2 la acest nivel. 8n ceea ce v2 prive3te, procedura 5n sine se aseam2n2 cu cea efectuat2 pentru coronarografie. Dup2 deschiderea arterei coronare cu ajutorul balonului, se va monta la acest nivel un stent. cesta reprezint2 un tub sub form2 de re1ea metalic2 cilindric2, av4nd capacitatea de a men1ine vasul deschis. 0rezen1a stentului necesit2 un tratament antiagregant plachetar special la indica1ia medicului cardiolog.

)indecarea inimii ?edicii 3tiu acum mai multe despre procesul de vindecare a inimii, ca urmare pacien1ii primesc o 5ngrijire precoce mai bun2 dup2 infarctul de miocard, iar perioada de timp care trebuie petrecut2 5n repaus a fost scurtat2. 8n cazurile obi3nuite, c4nd fluxul de s4nge r2mas 5n arterele coronare este bun, procesul de vindecare 5ncepe rapid. 0or1iunea de mu3chi cardiac care a suferit o leziune permanent2 va fi 5nlocuit2 de o cicatrice. Infarctul de miocard poate l2sa anumite sechele, care sunt variabile 3i depind de* m2rimea infarctului% dac2 este un prim infarct sau o recidiv2% starea arterelor coronare 5n totalitate. 6echelele pot fi minime 5n urm2toarele cazuri* mul1i pacien1i accept2 s2 renun1e la fumat, s2 fac2 exerci1iu fizic, s2 scad2 5n greutate, 3i dup2 c4teva luni de la infarct se refac foarte bine. 'xist2 3i posibilitatea e*isten(ei unor sec"ele* insuficien12 cardiac2 care provoac2 greutate 5n respira1ie% persisten12 unei angine pectorale%

10

 apari1ia unor tulbur2ri de ritm cardiac. ceste probleme trebuie depistate c4t mai rapid cu putin12 & apari1ia lor dup2 un infarct trebuie s2 v2 5ndrume c2tre medicul dumneavoastr2 cardiolog< 8n func1ie de rezultate, acesta va adapta tratamentul.

Con!alescen(a +i rea,ilitarea :iecare persoan2 5n convalescen12 dup2 infarct miocardic acut are dou2 scopuri principale* dezvoltarea unui plan de refacere a capacit21ilor sale pentru a tr2i o via12 c4t mai apropiat2 de normal% controlul factorilor de risc pentru a reduce posibilitatea repet2rii infarctului. 8n absen1a complica1iilor, pacien1ii nu trebuie s2 r2m4n2 5n pat mai mult de @( ore. ctivitatea zilnic2 trebuie reluat2 progresiv, 5n mod individualizat, 5n func1ie de starea general2, v4rst2 3i capacitatea fizic2 a pacientului. Stadiul - .zilele -/01 8n timpul primei zile pacientul#a$ r2m4ne 5n pat, put4ndu&se hr2ni singur#2$ cu ajutorul unei mese&suport. 7a primi asisten12 complet2 pentru toalet2. .u ajutor, va realiza mi3c2ri pasive ale bra1elor 3i picioarelor. 8n cea de&a doua zi, pacientul#a$ poate sta pe marginea patului sau pe un fotoliu pentru @&( ore pe zi. 'l #ea$ poate s2&3i mi3te activ m4inileCpicioarele timp de ;&@0 minute pe zi. Stadiul 0 .zilele 2/31 0acientul#a$ 53i poate face toaleta 3i se poate 5mbr2ca, dar p2str4nd pozi1ia 3ez4nd2. 6e poate a3eza pe scaun sau fotoliu oric4t de des dore3te, 3i se poate plimba prin salon. 8n cea de&a patra zi, pacientul#a$ poate face un du3 5n picioare sau a3ezat #utilizarea unui scaun reduce anxietatea 3i teama de a c2dea$. :ace plimb2ri de ;0&@00 m sub supraveghere de c4teva ori pe zi. Stadiul 2 . zilele 4/51 0acientul poate face plimbari de circa @00 m de ! ori pe zi. 6e poate b2rbieri sau sp2la pe cap #activit21i care presupun ridicarea bra1elor deasupra capului$. 0oate s2 urceCcoboare sc2ri sub supraveghere.

11

De obicei, cele mai bune rezultate se ob1in c4nd 5n programul de recuperare sunt implicate mai multe persoane. :amilia trebuie s2 fie 5n1eleg2toare 3i s2 participe activ la programul pacientului. 8ns2, o familie excesiv de protectoare sau care are a3tept2ri prea mari de la rapiditatea refacerii poate s2 5i 5nt4rzie progresele. ?edicul este cel care indic2 cre3terea progresiv2 a activit21ii, exerci1 iile 3i tratamentul.

6*ternarea ?omentul extern2rii variaz2 5n func1ie de starea pacientului, de tipurile de tratament efectuate. 8nainte de externare, pacien1ii primesc recomand2ri clare legate de tratament, regimul alimentar 3i activit21ile fizice permise. )nele din activit21ile care erau posibile anterior ar putea fi limitate dup2 infarct. .u toate acestea, pentru majoritatea pacien1ilor sunt posibile adapt2ri, 3i astfel v2 ve1i putea relua via1a activ2 5n mod satisf2c2tor, incluz4nd reluarea serviciului, acolo unde este cazul.

Recomand#ri la e*ternare Ini1ial, este indicat s2 evita1i efortul fizic important, ridicarea de greut21i, s2 v2 odihni1i de mai multe ori pe zi. .u trecerea timpului ve1i putea face mai multe activit21i, 3i 5n func1ie de modul 5n care le suporta1i. -rebuie s2 evita1i orice activitate care v2 produce dureri toracice anginoase< 'ste important s2 ave1i 5ntotdeauna la 5ndem4n2 tablete de =itroglicerin2, pe care s2 le folosi1i 5n caz de nevoie. )n plan pe termen lung va include modalit21i de a reduce factorii de risc care ar putea conduce la repetarea infarctului de miocard. 'ste esen1ial2 5ntreruperea definitiv2 a fumatului< 9a pacien1ii care nu mai fumeaz2, 5n decursul anilor urm2tori riscul de boal2 cardiac2 scade semnificativ. /egimul alimentar corect are 3i el o importan12 major2. 'l include sc2derea aportului de gr2simi 3i colesterol. 8n primul r4nd trebuie redus2 ingestia de gr2simi din carne 3i lactate. d2ugarea de fructe 3i legume proaspete la alimenta1ie este benefic2. 8n unele situa1ii, sc2derea colesterolului din s4nge necesit2 utilizarea unor medicamente. 8n cazul pacien1ilor hipertensivi, trebuie 5n acela3i timp redus2 utilizarea de sare. 'xerci1iul fizic, 3i activitatea fizic2 5n general reprezint2 un factor extrem de important pentru refacerea dup2 infarctul miocardic. 'ste important s2 v2
12

intreba1i medicul 5n leg2tur2 cu nivelul de exerci1iu fizic pe care 5l pute1i realiza. 7e1i fi pus 5n leg2tur2 cu speciali3ti 5n cardiologie recuperatorie, care v2 vor 5ndruma 5n acest sens. 6ub supravegherea acestora, 5n departamentul de reabilitare cardiac2, activitatea dumneavoastr2 fizic2 va fi monitorizat2 3i 5ndrumat2 pentru o c4t mai bun2 refacere fizic2. Discuta1i f2r2 inhibi1ii acest lucru cu medicul dumneavoastr2. ctivitatea sexual2 poate fi reluat2 numai dup2 efectuarea unui test de efort la spital. 6e consider2 c2 activitatea sexual2 poate fi reluat2 atunci c4nd pacientul poate urca f2r2 probleme dou2 etaje. lte m2suri esen1iale care trebuie luate 5n vederea sc2derii riscului cardiovascular pe viitor sunt* controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat 3i dislipidemie #dac2 sunt prezente$, controlul greut21ii 3i evitarea stresului. Dup2 un infarct miocardic sau 5n condi1ii de angin2 pectoral2, nu este suficient s2 lua1i medicamente. cestea pot fi ineficiente dac2 nu lupta1i 3i 5mpotriva factorilor de risc* obezitate, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterial2, dislipidemie, sedentarism< -ratamentul medicamentos pe care 5l ve1i primi la externare trebuie urmat pe termen lung. 'l va con1ine c4teva clase de medicamente esen1iale, care nu trebuiesc 5ntrerupte f2r2 avizul medicului specialist. Orice ajustare de doz2 sau de schem2 terapeutic2 trebuie f2cut2 numai cu avizul medicului <

Reguli pentru medicamente Antiagregant plachetar spirin2 #doz2 mic2 D;&@00 mg$

.lopidogrel #D; mgCzi$ 6unt medicamente esen1iale care 5mpiedic2 formarea de cheaguri de s4nge 5n arterele coronare. -rebuie luate at4t 5n caz de angin2 pectoral2 c4t 3i dup2 infarct. ?en1iona1i&i medicului dac2 a1i avut ulcer gastricCduodenal sau dac2 sunte1i alergic#2$ la aspirin2< Betablocant #metoprolol, betaxolol, atenolol, etc.$ .u excep1ia contraindica1iilor, este un medicament esen1ial pentru tratamentul din angin2 3i infarct.

13

cest tratament nu trebuie niciodat2 5ntrerupt brusc 3i f2r2 aviz medical< 8n cursul tratamentului urm2ri1i ca pulsul dumneavoastr2 s2 nu scad2 sub ;0 de b2t2i pe minut < Inhibitor de enzim2 de conversie #I'.$ #captopril, enalapril, ramipril, perindopril, trandolapril, lisinopril etc.$ /eprezint2 at4t tratament antihipertensiv, c4t 3i un tratament important 5n faza post&infarct sau pe termen lung la pacien1ii angino3i. 6unt foarte importan1i 5n insuficien1a cardiac2. Dac2 sub acest tratament apare tuse seac2 ce nu r2spunde la tratament antitusiv dup2 c4teva s2pt2m4ni, discuta1i cu medicul specialist posibilitatea 5nlocuirii I'. primit cu un altul din aceea3i clas2 < Blocant de canale de calciu #amlodipin2, felodipin2, diltiazem$ /eprezint2 un tratament at4t pentru hipertensiunea arterial2 #dac2 este prezent2$ c4t 3i pentru insuficien1a coronar2 sau spasmul coronarian. 0oate fi ad2ugat 5n schema de tratament de medicul cardiolog la nevoie.

Nitra(ii =itroglicerina #tablete sublinguale, spraE$ =itra1ii cu ac1iune prelungit2 #tablete, petec dermic$ =itroglicerina nu trebuie s2 lipseasc2 niciodat2 din buzunarulCgeanta dumneavoastr2< 6e va lua 5n caz de durere anginoas2, f2r2 a dep23i ! tablete la interval de ; minute #apoi anun1a1i salvarea<$. =itra1ii cu ac1iune prelungit2 se administreaz2 5n perioadele #s2pt2& m4ni, luni$ 5n care exist2 dureri anginoase, put4ndu&se 5ntrerupe 5n perioadele asimptomatice. 6tatine #simvastatina, atorvastatina, fluvastatina, rosuvastatina etc Dac2 nivelul de colesterol este crescut sau dac2 ave1i mai mult de un factor de risc coronarian, medicul dumneavoastr2 v2 va prescrie o statin2. ceasta se administreaz2 o dat2 pe zi, seara. cest tratament nu exclude respectarea unui regim alimentar s2rac 5n gr2simi animale<

Controalele medicale dup# infarct Dup un infarct miocardic acut, sau chiar dup debutul anginei pectorale, pacienii trebuie s fac controale cardiologice periodice.

14

cestea sunt esen1iale pentru* supravegherea evolu1iei bolii coronariene #dureri toracice, oboseal2, sufocare etc.$% supravegherea controlului factorilor de risc discuta1i #greutate, tensiune arterial2, diabet, colesterol, activitate fizic2$% eventuala efectuare de teste de efort pentru evaluarea r2spunsului miocardului la exerci1iu fizic.

)iitorul 7iitorul depinde de riscul noilor leziuni coronariene 3i miocardice 3i de sechelele celor care s&au produs. Boala cardiac2 are o imagine particular2 5n popula1ie. 'a este deseori considerat2 o boal2 a oamenilor activi, cu o via12 stresant2 3i 5nc2rcat2 de responsabilit21i, sau o boal2 a persoanelor care au f2cut excese de&a lungul vie1ii. =u, boala cardiac2 nu este apanajul persoanelor stresate 3i 5nc2rcate de responsabilit21i. =u, boala coronarian2 nu este neaparat o boal2 dramatic2 3i invalidant2. 'ste mai degrab2 o boal2 asupra c2reia pute1i ac1iona, dar numai prin adoptarea unui mod de via12 s2n2tos 3i prin urmarea recomand2 rilor medicale primite. 6copul principal pe care vi&l pute1i stabili poate fi s2 ave1i o via12 mai armonioas2 3i mai s2n2toas2 dec4t 5nainte de infarctul miocardic acut, 3i acest scop poate fi atins<

15