

BOALA CORONARIANĂ
 
 

Ce este boala
coronariană?
Inima este o pompă formată dintr-un mușchi
(numit miocard) care se contractă cu 6ecare
bătaie cardiacă și care necesită un 8ux constant
de sânge pentru a funcționa. Acest 8ux este
realizat de arterele coronare. Arterele coronare
sunt vasele de sânge care hrănesc mușchiul
cardiac, furnizându-i oxigen și nutrienți.

Boala coronariană apare când arterele coronare

se îngustează din cauza formării plăcilor de
aterom. Plăcile de aterom sunt depuneri de
colesterol în interiorul arterelor coronare, care
duc la îngustarea lor și reducerea 8uxului de
sânge. Când îngustările devin importante,
transportul sângelui la mușchiul cardiac se
reduce semni6cativ.

Inima este irigată de trei artere coronare. Fiecare,

în parte, se rami6că în artere din ce în ce mai
mici, până la rămurele foarte mici numite
arteriole. Prin această distribuție a arterelor
coronare până la 6ecare grup de 6bre musculare
se asigură vascularizarea mușchiului cardiac la
6ecare contracție cardiacă. Orice îngustare
semni6cativă pe una dintre cele trei artere
coronare înseamnă reducerea 8uxului de sânge
prin toate rami6cațiile arterei respective și
irigarea de6citară a zonei de mușchi cardiac
deservită de această vascularizație.

Placa de aterom
Există mai multe tipuri de boală coronariană, dar
cel mai frecvent boala coronariană se datorează
procesului numit ateroscleroză. Ateroscleroza
reprezintă formarea plăcilor de aterom în
interiorul peretelui arterial. Alte tipuri de boală
coronariană sunt anomaliile congenitale,
in8amația arterelor coronare și alte afecțiuni rare.

Placa de aterom este reprezentată de acumularea

de material în interiorul peretelui vascular. Cel
mai frecvent  material este colesterolul, celulele
in8amatorii, colagenul, calciu și alte componente.
Atunci când arterele coronare devin îngustate
datorită depunerilor de aterom, inima nu mai
poate funcționa normal, fenomen numit
ischemie. Ischemia miocardică poate cauza
simptome precum angina pectorală. În timp,
ischemia slăbește și afectează inima, ducând la
insu6ciență cardiacă.

Când placa de aterom se rupe, organismul

încearcă să repare această ruptură prin formarea
unui tromb (cheag de sânge) în jurul ei. Acest
tromb poate bloca complet artera și astfel, poate
cauza infarct miocardic, cea mai temută
complicație a bolii coronariene.

Citeste mai multe despre managementul

infarctului miocardic acut pe www.infarct.ro

Cât de frecventă este

boala coronariană?
Conform statisticilor Organizației Mondiale a
Sănătății (WHO – World Health Organization),
bolile cardiovasculare reprezintă principala
cauză a deceselor la nivel mondial, întrucât din
cauza bolilor cardiovasculare mor anual mai
multe persoane comparativ cu orice alte cauze.

Boala coronariană este cea mai frecventă boală

cardiacă. În 2012 aproximativ 17.5 milioane de
oameni au murit din cauza bolilor
cardiovasculare, reprezentând 31% din decesele
la nivel mondial. Dintre acestea, aproximativ 7.4
milioane s-au datorat bolii coronariene și 6.7
milioane s-au datorat accidentului vascular
cerebral.

Un mare număr din decesele de cauză

coronariană apar brusc la bărbați și femei de
vârsta medie, de altfel într-o ”stare bună de
sănătate”.

WHO estimează că până în 2030 numărul

deceselor de cauză cardiovasculară va crește la
circa 23.6 milioane.

Ce cauzează boala
coronariană?
Principalii factori de risc care duc la apariția bolii
coronariene sunt:

• hipertensiunea arterială
• dislipidemia (nivel crescut de colesterol în
sânge)
• diabetul zaharat
• fumatul
• obezitatea
• sedentarismul

Când mai mult de un factor de risc este prezent,

șansele de apariție a bolii coronariene cresc
considerabil. Citește mai multe despre factorii de
risc cardiovascular în secțiunea Prevenție
cardiovasculară.

Cât de serioasă este

boala coronariană?
Depunerea de aterom în interiorul arterelor
coronare este un proces de lungă durată care se
realizează progresiv în decurs de ani. Aceste
depuneri de colesterol care îngustează lumenul
vasului, dacă nu limitează semni6cativ 8uxul de
sânge prin artera respectivă nu vor da niciun
simptom. În repaus, 8uxul de sânge către
mușchiul cardiac poate să 6e asigurat chiar și
printr-o arteră sever îngustată. Simptomele încep
să apară odată cu progresia depunerilor de
aterom, când îngustările devin importante, și se
evidențiază mai ales în timpul efortului, când
mușchiul cardiac are nevoie de o perfuzie sporită
pentru a funcționa. Astfel, în cazul unei persoane
sedentare care nu face eforturi 6zice foarte mari,
boala coronariană poate să rămână
nediagnosticată chiar și atunci când este foarte
severă.
Aprecierea severității leziunilor coronariene se
face prin investigația numită coronarogra6e.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC

DACĂ AI RISC DE BOALĂ
CORONARIANĂ
Nume

Nr. tel.

Email

Trimite

Cum se poate evita

boala coronariană?
Boala coronariană poate 6 prevenită prin
eliminarea factorilor care o generează. Unul
dintre cei mai importanți factori implicați în
apariția leziunilor coronariene este
hipertensiunea arterială. Tratamentul trebuie
ajustat pentru atingerea unor valori optime ale
tensiunii arteriale, uneori 6ind nevoie de mai
multe medicamente.

Pacienții cu diabet zaharat, cu cât vor controla

mai bine valorile glicemiei, cu atât vor scădea
riscul de apariție a leziunilor coronariene.
Hemoglobina glicozilată, o medie a nivelurilor de
glucoză din sânge pe parcursul ultimelor 2-3 luni,
este o metodă bună de evaluare a controlului
glicemic și re8ectă cât de bine este tratat
diabetul. Un bun control al glicemiei va preveni
complicațiile pe termen lung ale diabetului,
inclusiv apariția /progresia bolii coronariene.

Care este tratamentul

bolii coronariene?
Tratamentul bolii coronariene depinde de mai
mulți factori, inclusiv de prezența simptomelor și
de caracterul acestor simptome (stabile sau
instabile).

Dacă boala coronariană este diagnosticată

precoce trebuie luate măsuri pentru a preveni
progresia ei. Alimentația sănătoasă, activitatea
6zică și alte “obiceiuri sănătoase” sunt
importante, dar uneori este nevoie de
medicamente.

Când boala coronariană cauzează simptome,

tratamentul este medicamentos, dar implică și
proceduri speci6ce precum angioplastie
coronariană sau intervenția chirurgicală de
bypass aorto-coronarian, în funcție de severitatea
bolii.

Poate fi vindecată
boala coronariană?
În cele mai multe cazuri, depunerile de aterom nu
pot 6 îndepărtate și nici nu regresează în mod
semni6cativ, chiar cu tratament medicamentos.
Doar proceduri precum angioplastia
coronariană sau intervenția de bypass aorto-
coronarian pot îmbunătăți 8uxul sanguin prin
dilatarea /ocolirea stenozelor (adică a îngustărilor
coronariene realizate de depunerile de aterom)

Când boala este diagnosticată în stadiile precoce,

scopul este să se ia măsuri pentru oprirea
progresiei ei. Dacă progresia plăcii de aterom este
oprită înainte de apariția complicațiilor,
prognosticul este excelent.

Pacientul cu boală
coronariană
Diagnosticul de boală coronariană poate 6 greu
de înțeles de către pacient. Când pacientul are
boală coronariană dar nu prezintă simptome,
poate 6 greu de acceptat ca aceasta boală este
serioasă și ca ar putea duce la complicații
amenințătoare de viață.

Discuția cu medicul cardiolog este foarte

importantă pentru a înțelege diagnosticul și
managementul corect al acestei boli.

AFLĂ MAI MULTE DETALII

DESPRE BOALA
CORONARIANĂ DIRECT DE LA
UN MEDIC
Nume

Nr. tel.

Email

Trimite

Care sunt simptomele

și semnele bolii
coronariene?
Boala coronariană se poate manifesta în diverse
feluri, dar în stadiile precoce – când depunerile de
aterom nu împiedica 8uxul sanguin semni6cativ –
este întotdeauna silențioasă și inima funcționează
normal. Acesta este momentul optim de
identi6care a problemelor, când mușchiul cardiac
nu este încă afectat. Manifestările bolii
coronariene apar când depunerile de aterom
restricționează sau întrerup 8uxul de sânge prin
una sau mai multe dintre arterele coronare.

Cele mai comune simptome ale bolii coronariene

sunt durerea în piept (angina pectorală) și lipsa
de aer (dispneea) apărute la efort, dar pot apărea
și alte simptome, precum stare de greață, vomă
sau transpirație abundentă.

Dr Radu Pretorian - Vid…

Angina pectorală
Este o durere în piept sau un disconfort care
seamănă cu o apăsare sau gheară. Aceasta poate
avea intensitate de la ușoară până la severă.
Aceasta senzație poate apărea la nivelul toracelui
anterior – durere în piept, dar și la nivelul
umerilor, spatelui, gâtului, maxilarului sau la
nivelul brațelor și a mâinilor. Uneori angina este
percepută doar în aceste zone, fără a simți durere
în piept. Unii oameni nu percep angina ca pe o
durere, ci doar ca pe o senzație de disconfort la
nivelul pieptului.

Boala coronariană
stabilă
Este situația în care placa de aterom s-a depus
progresiv în timp în interiorul arterei și împiedică
8uxul de sânge la acest nivel. Astfel, mușchiul
cardiac nu funcționează așa cum ar trebui, mai
ales când inima pompează mai viguros și are
nevoie de mai mult oxigen, precum în timpul
efortului 6zic. În această etapă totuși, unele
persoane pot să nu aibă nici un simptom, nu au
durere în piept sau lipsă de aer deși 8uxul
sangvin este restricționat.

Unele persoane au simptomele descrise mai sus,

dar le pun pe seama înaintării în vârstă sau a
creșterii în greutate, neconștientizând astfel
prezența bolii coronariene.

Boala coronariană
instabilă
Este situația în care placa de aterom se depune
rapid și 8uxul sanguin către mușchiul cardiac este
redus brusc. În interiorul arterei se poate forma
un tromb (“cheag”). Pacienții cu boală coronariană
instabilă pot avea angină pectorală sau lipsă de
aer la eforturi minime sau chiar în repaus. Angina
instabilă reprezintă o modi6care a tiparului
obișnuit de angina. Acesta lucru reprezintă un
semn de alarmă că un infarct miocardic poate
apărea oricând. Boala coronariană instabilă poate
degenera rapid în stop cardiac, care este fatal
dacă nu se instituie rapid manevre de resuscitare.

Ischemia silențioasă
Unele persoane nu au nici un simptom – ischemie
silențioasă și uneori pot face infarct miocardic
fără să aibă simptome, situație întâlnită mai ales
la pacienții cu diabet zaharat.

TESTE ȘI
INVESTIGAȚII

Ce teste sunt
necesare pentru
detectarea bolii
coronariene?
O varietate de teste și investigații pot oferi indicii
despre prezența bolii coronariene sau pot stabili
diagnosticul de boală coronariană. EKG -ul,
ecocardiogra6a (ecogra6a cardiacă), testul de
efort, angioCT-ul coronarian, coronarogra6a sunt
cele mai importante dintre acestea.

Cum se pune
diagnosticul de boală
coronariană?
Diagnosticul de boală coronariană se pune cu
certitudine doar după vizualizarea arterelor
coronare prin coronarograBe. Coronarogra6a
este o procedură minim invazivă pe care
medicul cardiolog cu competență în cardiologie
intervențională o realizează atunci când
suspectează prezența bolii coronariene la un
pacient care are simptome de angina pectorală.
Coronarogra6a este un examen special prin care
se vizualizează îngustările arterelor coronare,
numite și stenoze coronariene.

Coronarografia
Coronarogra6a îi indică medicului unde sunt
localizate leziunile pe arterele coronare și cât de
severe sunt acestea. Odată pus diagnosticul de
boala coronariană, se va stabili care este
tratamentul optim. Dacă se identi6că stenoze
coronariene (îngustări la nivelul arterelor
coronare), de cele mai multe ori acestea vor 6
tratate prin procedura numită angioplastie
coronariană în aceeași ședință. Angioplastia
coronariană implică implantarea unui stent
coronarian în interiorul vasului de sânge
îngustat.

AFLĂ DIRECT DE LA UN MEDIC

TOATE DETALIILE DESPRE
CORONAROGRAFIE ȘI
TRATAMENTUL BOLII
CORONARIENE
Nume

Nr. tel.

Email

Trimite

TRATAMENTUL BOLII
CORONARIENE

Angioplastia
coronariană
Angioplastia coronariană (denumita și PCI sau
PTCA) este o procedură medicală folosită în
tratamentul bolii coronariene. Angioplastia
coronariană îmbunătățeste 8uxul de sânge către
mușchiul cardiac prin dilatarea zonelor îngustate
ale arterelor coronare. În acest fel îndepărtează
simptomele de durere în piept și scade riscul de
infarct miocardic.

În majoritatea cazurilor aceasta implică

implantarea unui stent în interiorul arterei
coronare.

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE CUM SE

REALIZEAZĂ ANGIOPLASTIA CU STENT

PROGRAMEAZĂ O
CONSULTAȚIE

Alege cea mai ușoară și rapidă soluție de

specialitate și programează o consultație.
Intră chiar acum în legătură cu un medic
cardiolog!

 VEZI DETALII

 CORONAROGRAFIE STENTUL CORONARIAN

ANGIOPLASTIA CORONARIANĂ BOALA CORONARIANĂ
ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL MIOCARDIC CONTACT

  pentru a vă oferi o
Acest site folosește cookie-uri

experiență de navigare câtziua!

Bună mai plăcută. De acord
©2022 Dr. Radu Pretorian / Cardiologie Sibiu /
C a r d i o l o g i e B u c u r e s t i Cum
/ P avă
r t putem
e n e r ajuta?
media Advertise.ro
Despre cookie-uri