Raileanu Nicoleta si Amarandei Lavinia-Mituna

Grupa 4 ,Seria A, AMG 2

Boli cardiovasculare
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt un grup de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge care

includ : boala coronariană (boală a vaselor de sânge care alimentează mușchiul inimii);boala
cerebrovasculară (boală a vaselor de sânge care alimentează creierul);boala arterială
periferică (boală a vaselor de sânge care alimentează brațele și picioarele);boala cardiacă
reumatismală (apare în urma infecției streptococice și afectează miocardul și valvele
inimii);cardiopatiile congenitale (reprezintă malformații ale structurii cordului, prezente încă
de la naștere);tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară (apar cheaguri de sânge în
venele picioarelor, care se pot disloca și ajunge la inimă și plămâni).Alte tipuri de boli
cardiovasculare includ insuficiența cardiacă (în care inima nu poate pompa corect), bolile
valvelor inimii datorate altor cauze ( cu excepția Rheumatismului Articular Acut) și bolile
mușchiului inimii. .

BCV reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, fiind principala cauză de deces la
nivel mondial. În 2021, 256 de milioane de zile lucrătoare au fost pierdute în UE din cauza
bolilor de cauză cardiovasculară, cu un cost de 15 miliarde EUR. În același an, 1,7 milioane
de persoane au murit din cauza BCV în întreaga UE, reprezentând 1,3 milioane de ani
lucrători pierduți și generând pierderi de productivitate de 32 de miliarde EUR.

Analiza costurilor economice ale BCV pentru societatea din UE este cea mai cuprinzătoare
din 2006 până în prezent. Este primul studiu care utilizează registre de sănătate și date de la
pacienți la nivel european, nu exclusiv aproximări și ipoteze, spre deosebire de analize
anterioare. Analiza oferă estimări ale costurilor economice BCV în societate pentru cele 27
de state membre ale UE în 2021, inclusiv a: sănătate și asistență socială; îngrijire informală;
și pierderi de productivitate. Suma este împărțită astfel:

 130 de miliarde de euro pentru asistență medicală (46%)

 25 miliarde EUR pentru asistență socială (9%)
 79 miliarde EUR pentru îngrijire informală (îngrijirea oferită de aparținători, familie
etc.) (28%)
 15 miliarde EUR în pierderi de productivitate din cauza bolii/dizabilității (5%)
  32 de miliarde de euro în pierderi de productivitate din cauza morții premature (12%)

Factori de risc cardiovascular

Organismul uman este supus permanent acțiunii diferiților factori intrinseci sau extrinseci,
genetici, biologi, fizici sau chimici ce produc modificări permanente la nivel molecular,
perturbând, în timp, funcțiile fiziologice la nivel celular și apoi la nivelul organelor și
sistemelor. Acești factori poartă numele de factori de risc. La nivel mondial se tinde spre
controlul factorilor de risc pentru a preveni sau a întarzia apariția patologiilor cu evoluție
cronică, micșorând astfel costurile necesare tratamentului acestor boli. Pentru a atinge acest
scop este necesară cunoasterea factorilor de risc influențabili si non-influențabili, pentru a
preveni optim apariția bolilor cronice. Factorii de risc ai bolilor cardiovasculare sunt multipli
si sunt clasificați in factori non-influențabili – cum ar fi vârsta, sexul și istoricul familial, și
factori influențabili: hipertensiunea arterială, fumat, dislipidemia , obezitatea, sedentarismul
si dieta.

Simptome precoce ale bolilor cardiovasculare

Simptomele bolilor cardiovasculare pot varia considerabil, în funcție de tipul specific de
boală și de gravitatea acesteia. Cu toate acestea, există unele semne de alarmă comune pe
care ar trebui să le ai în vedere:

Dureri în piept sau disconfort (angină): Aceasta poate fi descrisă ca o senzație de presiune,
îngustare, greutate sau durere în piept. Poate fi însoțită de o durere care se răspândește în
brațe, gât, maxilar, spate sau stomac.

Respirație grea sau dispnee: Dacă te găsești având dificultăți în respirație sau sufocându-te la
efort sau în repaus, aceasta poate fi un indiciu al unei probleme cardiovasculare.

Oboseală neobișnuită: Sentimentul de epuizare sau de lipsă de energie în mod constant, în

special în timpul activităților care nu erau înainte o problemă, poate fi un simptom precoce al
unei boli cardiovasculare.

Edeme sau umflături: Retenția de fluide poate cauza umflături în picioare, glezne, picioare și
abdomen. Acesta poate fi un semn al insuficienței cardiace.
Amețeli sau leșin: Amețelile sau pierderea conștiinței pot fi semnele unei probleme cardiace,
în special dacă sunt însoțite de bătăi cardiace neregulate sau de dispnee.

Palpitații sau ritm cardiac neregulat: Bătăile neregulate ale inimii sau senzația de „fluturări”
în piept pot fi semne ale unei aritmii sau alte probleme cardiace.

Diagnosticul bolilor cardiovasculare/TESTE

Electrocardiograma arata daca muschiul inimii este deteriorat sau lipsit de oxigen.EKG de
repaos poate arata infarct transmural (pe toata grosimea peretelui cu suparadenivelare de
ST) sau infarct subendocardic ( subdenivelare de ST afecteaza numai o parte din grosimea
peretelui).
Testul de efort este mult mai specifc decat EKG-ul de repaus. Apar modificari daca pacientul
are cardiopatie ischemica .
Analizele de sange evidentiaza markerii de necroza miocardica (troponina si creatinkinaza)
in infarct.
Holterul de ritm se tine pe pacint 24 de ore prin aplicarea unor electrozi .Inregistreaza toate
bataile inimii , a doua zi se scoate , informatia se descarca pe calculator si se observa ce fel de
palpitatii au aparut.
Ecocardiografia foloseste unde sonore pentru a studia structura inimii si cum functioneaza
inima si valvele. In cazul unui infarct miocardic acut, muschiul nu se mai misca.
Coronarografia ne ajuta sa vedem care artera are ingustare, unde este localizata ingustarea, ce
grad are ( de la 10% pana la 85 la % sau chiar 100%) , cate artere sunt cu probleme.
Cum poate fi redusă povara bolilor cardiovasculare?
Cheia reducerii bolilor cardiovasculare constă în includerea intervențiilor de management al
bolilor cardiovasculare în pachetele de acoperire universală a sănătății, deși într-un număr
mare de țări sistemele de sănătate necesită investiții semnificative și reorientare pentru a
gestiona eficient bolile cardiovasculare. Pacienții cu boli cardiovasculare ar trebui să aibă
acces la tehnologie și medicamente adecvate. Medicamentele de bază care ar trebui să fie
disponibile includ : acid acetilsalicilic ,beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei și statine .
Un eveniment acut, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, trebuie
gestionat cu promptitudine.
Uneori, sunt necesare operații chirurgicale pentru a trata bolile cardiovasculare. Ei includ:
bypass arterial coronarian, angioplastie cu balon (unde un mic dispozitiv asemănător unui
balon este trecut printr-o arteră pentru a deschide blocajul), repararea și înlocuirea supapelor,
transplant de inimă și operații cu inima artificială.
Dispozitivele medicale sunt necesare pentru a trata unele boli cardiovasculare. Astfel de
dispozitive includ stimulatoare cardiace, valve protetice și plasturi pentru închiderea găurilor
din inimă.
Bibliografie
- F. Sanchis-Gomar, C. Perez-Quilis, R. Leischik, and A. Lucia, ―Epidemiology of coronary
heart disease and acute coronary syndrome,‖ Ann. Transl. Med., vol. 4, no. 13, 2016
-https://www.cardiologie-galati.ro/recunoasterea-primelor-simptome-ale-unei-boli-
cardiovasculare-ghidul-tau-pentru-sanatatea-inimii/

-https://raportuldegarda.ro/esccongress2023-povara-boli-cardiovasculare-ue-cercetare-
infrastructura-energie/

- https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds)