Cardiologia

Cardiologia este specialitatea medicală care se

ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor
inimii. Această ramură a medicinei se bazează pe
cunoștințe din domeniul anatomiei, fiziologiei și
patologiei inimii.
Inima este organul care asigură circulația sângelui în organism. Ea este compusă din
patru camere: atrii și ventricule. Cele două atrii primesc sângele din vene, iar cele două
ventricule îl pompează către artere și către restul corpului. Inima este împărțită în două
părți: partea dreaptă și partea stângă, care sunt separate de septul interventricular.

Afecțiunile cardiace pot fi împărțite în două categorii: cele congenitale și cele

dobândite. Afecțiunile congenitale sunt cele care apar la naștere și sunt cauzate de o
dezvoltare anormală a inimii. Printre acestea se numără defectele septale, defectele
valvulare și bolile coronariene congenitale.

Afecțiunile dobândite sunt cele care apar în urma unor factori de risc sau a unor
afecțiuni care afectează inima. Printre acestea se numără bolile coronariene,
insuficiența cardiacă, aritmiile, endocardita, pericardita și miocardita.

Bolile coronariene sunt afecțiuni care apar atunci când vasele de sânge care
alimentează inima cu sânge și oxigen sunt afectate. Acestea includ angina pectorală,
infarctul miocardic și ateroscleroza.

Insuficiența cardiacă este o afecțiune în care inima nu pompează suficient sânge

pentru a satisface nevoile organismului. Aritmiile sunt tulburări ale ritmului cardiac, care
pot fi cauzate de o serie de factori, precum stresul, anxietatea sau consumul excesiv de
cafea.

Endocardita este o inflamație a stratului intern al inimii, iar pericardita este o inflamație
a sacului care învelește inima. Miocardita este o inflamație a miocardului, stratul
muscular al inimii.

Diagnosticul afecțiunilor cardiace se bazează pe o serie de investigații, precum

electrocardiograma, ecocardiografia, cateterismul cardiac, coronarografia și angiografia
coronariană.
Tratamentul afecțiunilor cardiace poate varia în funcție de boală și de stadiul
acesteia. El poate include schimbări ale stilului de viață, medicamente, intervenții
chirurgicale sau alte proceduri.

Principalele boli cardiovasculare

Una dintre cele mai întâlnite boli este hipertensiunea arterială, caracterizată prin
creșterea valorilor tensiunii arteriale peste limita normală de 120/80 mmHg.
Hipertensiunea arterială poate fi de două tipuri: primară, în cazul în care cauza nu poate
fi identificată, și secundară, când este asociată cu alte afecțiuni precum boli ale rinichilor
sau ale glandelor endocrine. În absența unui tratament adecvat, hipertensiunea arterială
poate duce la complicații grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular
cerebral.

Infarctul miocardic reprezintă o altă boală cardiovasculară importantă, caracterizată

prin obstrucția bruscă a unei artere coronare, ceea ce duce la moartea țesutului
miocardic. Principalii factori de risc pentru apariția unui infarct miocardic sunt
hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat, hipercolesterolemia și sedentarismul.

O altă afecțiune importantă este insuficiența cardiacă, care apare atunci când inima nu
poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Simptomele
insuficienței cardiace includ dispnee, oboseală, edeme la nivelul membrelor inferioare și
scăderea capacității de efort. Tratamentele includ medicația, terapia cu oxigen, dieta și
exercițiile fizice regulate.

Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare este o altă boală cardiovasculară

frecventă, caracterizată prin obstrucția arterelor care alimentează membrelor inferioare,
ceea ce poate duce la durere la nivelul membrelor și dificultate la mers.

Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă frecvent întâlnită, caracterizată prin contracții
neregulate ale atrilor inimii. Această afecțiune poate duce la formarea de cheaguri de
sânge care pot fi transportate în alte zone ale corpului și pot duce la accident vascular
cerebral.

O altă afecțiune cardiacă comună este boala arterială coronariană (BAC). Aceasta
apare atunci când placa se acumulează în arterele care alimentează inima, reducând
fluxul de sânge și oxigen către aceasta. Tratamentele pentru BAC includ medicamente
pentru a controla nivelul colesterolului și tensiunii arteriale, angioplastie (un procedeu de
deschidere a arterelor blocate) și bypass-ul coronarian (un procedeu chirurgical în care
se preia un vas sanguin de pe altă parte a corpului și se utilizează pentru a ocoli arterele
blocate).

O altă afecțiune cardiacă comună o reprezintă aritmiile, adică tulburările de ritm

cardiac. Acestea pot fi tratate prin medicație sau prin procedee precum cardioversia (un
tratament care utilizează un șoc electric pentru a restabili ritmul normal al inimii).
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante boli cardiovasculare, dar există
multe alte afecțiuni care pot afecta sistemul cardiovascular. Din acest motiv, este
important să se facă un control medical periodic și să se urmeze un stil de viață sănătos
pentru a preveni apariția acestor boli și a reduce riscul de complicații.

Este important să vizitați medicul cardiolog dacă

aveți orice probleme cardiace sau suspectați că ați
putea avea o afecțiune cardiacă. Un diagnostic
timpuriu și un tratament adecvat pot ajuta la
menținerea sănătății cardiace și a calității vieții.
Când pacientul vine la un consult de cardiologie, medicul va evalua simptomele și
istoricul medical al pacientului. Un examen fizic va fi efectuat, care poate include
măsurarea tensiunii arteriale, auscultarea inimii și plămânilor, precum și palparea
membrelor pentru a verifica existența edemelor.

În funcție de rezultatele examinării fizice și a simptomelor raportate de pacient, medicul

poate recomanda teste suplimentare pentru a evalua funcția cardiacă și riscul de boli
cardiace. Aceste teste pot include un electrocardiogramă (EKG), o ecocardiografie sau
un test de efort.

Electrocardiograma (EKG) este un test non-invaziv care măsoară activitatea electrică

a inimii și poate detecta probleme precum aritmii sau probleme de flux sanguin către
inimă.

Ecocardiografia utilizează ultrasunete pentru a crea o imagine a inimii și a valvelor

sale. Acest test poate detecta probleme ale valvei cardiace sau ale pereților inimii,
precum și probleme de flux sanguin.

Testul de efort implică monitorizarea inimii și a tensiunii arteriale în timp ce pacientul

face exerciții fizice. Acest test poate detecta probleme de flux sanguin către inimă în
timpul exercițiilor.

Coronarografia este o procedură imagistică care utilizează raze X pentru a vizualiza

arterele coronare ale inimii. Aceasta implică injectarea unui agent de contrast într-o
arteră periferică, cum ar fi artera femurală, și apoi urmărirea acestuia prin sistemul
circulator până la arterele coronare. În timpul procedurii, medicul poate identifica orice
anomalii, cum ar fi îngustarea sau blocarea arterelor coronare. În cazul în care arterele
coronare sunt înguste sau blocate, medicul poate decide să efectueze o intervenție de
revărsare. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui balon de dilatare, în care un
balon special este umflat în interiorul arterei înguste sau blocate pentru a o deschide și
a restabili fluxul normal de sânge. În cazul în care este necesar, medicul poate plasa și
un stent în arteră pentru a menține deschisă artera.

În plus, medicul poate recomanda teste de laborator pentru a evalua nivelurile de

grăsimi din sânge, nivelul zahărului din sânge și alte markeri ai sănătății
cardiovasculare.

Tratamentul pentru problemele cardiace

Tratamentul pentru problemele cardiace poate varia în funcție de cauză și gravitate.

Unele probleme cardiace pot fi tratate prin schimbarea stilului de viață, cum ar fi
adoptarea unei diete sănătoase, menținerea unei greutăți sănătoase și exercițiile fizice
regulate.

Pentru probleme mai severe, medicul poate prescrie medicamente, cum ar fi diureticele,
beta-blocantele sau anticoagulantele, pentru a reduce riscul de complicații. În cazurile
severe de boli cardiovasculare, intervenții chirurgicale precum angioplastia sau bypass-
ul coronarian pot fi necesare pentru a restabili fluxul sanguin către inimă. Chirurgia de
bypass coronarian poate fi efectuată pentru a trata arterele coronare înguste, iar
chirurgia de înlocuire a valvei poate fi necesară pentru a trata valvele inimii care nu
funcționează corect. Alte proceduri, cum ar fi angioplastia și stentarea, pot fi efectuate
pentru a trata arterele înguste sau blocate.

Dincolo de evaluarea simptomelor și analizele medicale, pacienții cu probleme cardiace

trebuie să ia măsuri pentru a preveni apariția afecțiunilor sau pentru a le menține sub
control. Acestea includ:

1. Adoptarea unui stil de viață sănătos: alimentația sănătoasă și echilibrată, exercițiile fizice
regulate, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot ajuta la reducerea riscului
de afecțiuni cardiace.
2. Controlul stresului: stresul cronic poate duce la hipertensiune arterială, afectare a ritmului
cardiac și creșterea riscului de infarct miocardic. Pacienții trebuie să găsească modalități de
a reduce stresul și de a-și gestiona emoțiile.
3. Respectarea tratamentului recomandat: pacienții cu afecțiuni cardiace trebuie să urmeze cu
strictețe tratamentul prescris de medic, inclusiv administrarea medicamentelor și efectuarea
regulată a controalelor medicale.
4. Reducerea greutății corporale: obezitatea este un factor de risc major pentru bolile cardiace.
Pacienții ar trebui să încerce să își mențină o greutate sănătoasă prin alimentație și exerciții
fizice regulate.
5. Controlul nivelului de colesterol și al tensiunii arteriale: pacienții cu hipertensiune arterială
și/sau colesterol ridicat trebuie să urmeze un tratament adecvat și să monitorizeze regulat
nivelurile acestora.

În concluzie, cardiologia este o ramură importantă

a medicinei care se concentrează pe prevenirea și
tratarea bolilor cardiovasculare. O abordare
multidisciplinară, care implică schimbarea stilului de
viață, medicamentele și intervențiile chirurgicale,
poate ajuta la îmbunătățirea sănătății
cardiovasculare și la reducerea riscului de boli
cardiovasculare. Este important ca persoanele să
ia măsuri preventive, cum ar fi menținerea unei
diete sănătoase și a exercițiilor fizice regulate, și să
solicite imediat asistență medicală dacă apar
simptome de probleme cardiace.