HIPERTENSIUNEA

ARTERIALĂ
 Hipertensiunea arterială (HTA) este o afecțiune
caracterizată prin creșterea persistentă a tensiunii arteriale peste
valorile normale, care poate da, în timp, complicații majore, afectând
inima, creierul și rinichii. De altfel, HTA reprezintă principalul factor
de risc pentru decesele premature, iar legătura dintre hipertensiune și
complicațiile cardiovasculare fatale este clar stabilită.
 CAUZE ALE HIPERTENSIUNII
ARTERIALE (I)
 În cele mai multe cazuri de
hipertensiune arterială, nu se cunoaște
cauza care a provocat apariția bolii.
Acest tip de HTA este numită și
primară, idiopatică sau esențială.
 Sunt însă și situații în care
hipertensiunea arterială este cauzată
de alte afecțiuni, caz în care HTA este
numită secundară. Aceasta poate fi
tratată prin rezolvarea afecțiunii
cauzatoare. Printre cauzele HTA
secundare se numără: diabetul
zaharat, problemele renale, endocrine
– care vizează tiroida sau glandele
suprarenale, apneea în somn și
administrarea de anticoncepționale.
 CAUZE ALE HIPERTENSIUNII
ARTERIALE (II)
Există și o așa-numită hipertensiune arterială „de halat alb”.
Este vorba de persoanele care prezintă valori tensionale crescute
la măsurătorile din cabinetul medical, dar valori normale la
domiciliu. Diferența dintre tensiunea arterială măsurată în
cabinet și cea din afara acestuia este denumită „efectul halatului
alb” și se crede că reflectă în principal răspunsul la o reacție de
alertă.
În schimb, hipertensiunea arterială „mascată” este întâlnită la
pacienți la care valorile tensiunii arteriale sunt normale în
cabinetul medical, dar crescute atunci când tensiunea este
măsurată la domiciliu. Apare mai ales la tineri, la bărbați, la
fumători și la persoanele active, asociată cu consumul de alcool,
anxietatea și stresul la locul de muncă.
FACTORI DE RISC:

 Stilul de viață, caracteristicile biologice, antecedentele personale și heredocolaterale pot

influența, în bună măsură, apariția hipertensiunii arteriale.
 Principalii factori de risc pentru hipertensiunea arterială sunt:
 Stilul de viață nesănătos;
 Sedentarismul;
 Alimentația necorespunzătoare;
 Diferiți factori de mediu;
 Îmbătrânirea;
 Administrarea anumitor medicamente;
 Istoricul familial pentru hipertensiune arterială;
 Consumul crescut de sare;
 Fumatul;
 Bolile renale (nefrita);
 Obezitatea;
 Consumul de alcool;
 Stresul;
 Vârsta peste 50 de ani.
 Simptomatologie
Tabloul clinic din hipertensiunea arterială este nespecific, din această
cauză are valoare diagnostică doar atunci când este asociat cu valori crescute
ale tensiunii arteriale. Astfel, când un pacient prezintă cefalee occipitală,
dispnee (respirație îngreunată), adinamie, vertij, amorțeală ori greață, poate fi
considerat hipertensiv doar dacă prezintă valori înalte alte tensiunii arteriale.
 Complicații ale hipertensiunii arteriale
Evoluția hipertensiunii arteriale depinde de
gradul inițial de severitate, de perioada de timp în
care a fost neglijată, precum și de anumiți factori de
risc.
Dovezile existente sunt că hipertensiunea
arterială care nu a fost tratată la timp poate scurta
viața unui pacient cu 10–20 de ani din cauza
accelerării procesului aterosclerotic (îngustarea
vaselor de sânge, din cauza acumulării de plăci de
aterom).
 Complicatii
 Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC), provocate de
întărirea și îngroșarea arterelor, urmate de embolizarea unei plăci de aterom.
 Hemiplegia - paralizia unei jumătăți a corpului, în urma unei leziuni la nivel
cerebral.
 Formarea de anevrisme (dilatări ale peretelui arterial) la diverse niveluri.
 Cardiomiopatie dilatativă.
 Insuficiența cardiacă poate apărea deoarece, pe fondul unei tensiuni arteriale
crescute, inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge.
 Complicații renale – tensiunea arterială ridicată poate face ca vasele de sânge de
la nivelul rinichilor să se îngusteze și să slăbească. Aceste complicații depind de
durata și de nivelul HTA, dar atunci când apar întrețin mecanismul producerii
hipertensiunii, mai ales în progresia lor spre insuficiența renală cronică.
hidartroza = prezenta de lichid seros in cavitatea ar
ticulara
 ALTE COMPLICAȚII:
 Probleme oculare – tensiunea arterială crescută poate îngroșa, îngusta și
chiar rupe vasele de sânge, ceea ce poate duce inclusiv la pierderea vederii.
 Sindromul metabolic – o dereglare metabolică care creează rezistența la
insulină. Astfel, glucoza care nu se metabolizează se acumulează în
mușchi, grăsime, ficat, având drept consecință apariția bolilor
cardiovasculare, a diabetului zaharat, a steatozei hepatice (boala ficatului
gras) și a accidentului vascular cerebral.
 Insuficiența aortică - hipertensiunea arterială afectează valvele aortice,
care nu se mai închid cum ar trebui.
 Tulburări de memorie sau de înțelegere – hipertensiunea arterială
necontrolată poate afecta capacitatea de a gândi, de memorare și învățare.
 Demență vasculară – se instalează când arterele îngustate sau blocate
limitează fluxul de sânge către creier; de asemenea, demența vasculară
poate fi dată și de întreruperea fluxului de sânge printr-un accident vascular
cerebral.
 Hipertensiunea arterială
nu prezintă, în general, simptome
specifice, așa că singura modalitate
prin care poate fi detectată o
problemă sunt controalele
periodice de specialitate.
Diagnosticul Diagnosticul
hipertensiunii arteriale se bazează
hipertensiunii atât pe istoricul medical al
bolnavului, cât și pe examenul
arteriale clinic, din care nu poate lipsi
măsurarea tensiunii, și pe
efectuarea anumitor teste.
 Măsurarea tensiunii arteriale:
Adulții sănătoși de peste 40 de ani ar trebui să-și controleze
tensiunea arterială măcar o dată la 5 ani. Însă, pentru persoanele
care prezintă risc crescut de a dezvolta HTA, se recomandă
controlul tensiunii arteriale cel puțin o dată pe an.
Tensiunea arterială poată fi măsurată de medic cu ajutorul unui
stetoscop și a unui tensiometru cu pompă și cadran. Înainte de
măsurare, pacientul trebuie să stea cu spatele sprijinit și
picioarele neîncrucișate, iar în timpul testului să întindă brațul în
așa fel încât să fie la nivelul inimii. Manșeta din jurul brațului se
va strânge puțin, producând un mic disconfort de câteva secunde,
apoi presiunea se va elibera lent, iar detectoarele vor identifica
vibrațiile din artere.
 Diagnostic prin măsurare
Măsurarea tensiunii arteriale se va face de mai multe ori, cu
pacientul culcat pe pat (clinostatism) și în picioare (ortostatism),
pentru a exclude eventuala hipertensiune „de halat alb”.
Anamneza este, de asemenea, foarte importantă, pentru că poate
identifica HTA „mascată”, când, dimpotrivă, valorile tensiunii
sunt normale în timpul consultației, dar mari acasă, singura
explicație a unor astfel de valori tensionale crescute fiind un stil
de viață dezorganizat (fumatul, consumul de alcool sau de cafea,
un program haotic de somn).
Tot clinic se poate diagnostica și HTA malignă, în care valorile
tensiunii sunt foarte mari și rezistente la tratament, cu apariția de
hemoragii retiniene și edem papilar.
 Teste pentru a descoperi cauzele:
Dacă valorile tensiunii arteriale sunt prea mari, medicul poate
recomanda mai multe teste, pentru a descoperi cauza:
•Monitorizare ambulatorie (Holter TA), în care se urmărește
tensiunea arterială pe o durată mai lungă, verificând tensiunea
arterială la intervale regulate de timp, pentru 6 sau 24 de ore.
•Analize de laborator (sânge și urină), pentru a verifica nivelurile
serice ale colesterolului și glicemiei, funcționarea rinichilor,
ficatului și tiroidei.
•Electrocardiograma (ECG), un test rapid și nedureros, neinvaziv,
care înregistrează activitatea electrică a inimii.
 Măsuri de prevenție:
 Apariția hipertensiunii poate fi prevenită sau întârziată printr-o
alimentație sănătoasă, menținerea unei greutăți corporale optime,
efectuarea unor exerciții fizice regulate, consumul unor cantități
moderate de alcool sau cafea și renunțarea la fumat.
 O dietă adecvată, bazată pe un consum de fructe și legume
proaspete, este esențială pentru prevenirea HTA. De asemenea, un
consum ridicat de sare duce, în timp, la creșterea tensiunii arteriale.
O dietă echilibrată poate include din când în când și cafea sau
ceaiuri, însă acestea nu trebuie să devină singura sursă zilnică de
fluide. Hidratarea corespunzătoare este extrem de importantă.
 Menținerea unei greutăți optime este foarte importantă în prevenirea
hipertensiunii arteriale. Alimentația sănătoasă și efectuarea de
exerciții fizice mențin sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Fumatul
trebuie eliminat: chiar dacă nu provoacă direct HTA, riscul de infarct
miocardic sau accident vascular cerebral la fumători este mult mai
mare.
 TRATAMENT:
 Adoptarea unui stil de viață sănătos este considerată o bună metodă
profilactică, de prevenție, dar este și o bună metodă terapeutică.
Măsurile igienico-dietetice pentru HTA ușoară, moderată și severă
includ, de asemenea, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți
corporale optime, consumul moderat de alcool, restricționarea
consumului de sare, exercițiile fizice regulate, precum și reducerea
aportului de grăsimi din alimentație și creșterea consumului de fructe și
legume. Aceste măsuri se aplică, alături de terapia medicamentoasă, în
toate formele de hipertensiune arterială.
 Tratamentul farmacologic, prescris întotdeauna de medic, este indicat
în formele moderate și severe de hipertensiune arterială și este adaptat
fiecărui pacient în parte. Tratamentul antihipertensiv include multe
clase de medicamente, dintre care, cele mai cunoscute sunt: diureticele,
inhibitorii enzimei de conversie, blocantele receptorilor angiotensinei
II, betablocantele, blocantele canalelor de calciu etc.
Valori ale tensiunii arteriale
 Concluzii
Hipertensiunea arterială este
o problemă de sănătate ce poate
conduce la complicații dacă nu
este tratată la timp.
Tensiunea mare poate fi
ținută sub control cu
tratamentul potrivit.
Încă de la primele simptome,
mergi la medic și respectă
indicațiile specialistului!
Controlul medical periodic
poate evidenția această
afecțiune pentru a fi îngrijită
adecvat!
Bibliografie
Urgenţe medico-chirurgicale – Lucreţia Titirca,
Editura Medicală, București, 2020.
Tratat de îngrijiri medicale - pentru asistenţi medicali
generalişti, vol. II, coordonator: Prof. Dr. Marcean
Crin, Editura „Carol Davila”, Bucureşti, 2021.
Semiologie medicală, prof. dr. Dan Georgescu.
www. nutritionistCluj.ro
Medicina interna pentru cadre medii, Corneliu
Bordurel, editura All.